55 matches
-
Rodica Zafiu Purismele românești latinizante sînt în genere descrise prin ostilitatea lor globală față de străinismele sau barbarismele care au corupt omogenitatea originară, latină, a limbii. Merită însă analizat mai în detaliu discursul purist - argumentele teoreticienilor sau comentariile diletanților -, pentru a vedea care au fost țintele principale ale polemicii. Influențele străine nu sînt judecate toate la
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
ține cu toată încăpățânarea". Credea că pomul de Crăciun va diminua importanța obiceiurilor neaoșe. Steaua, colindele cu Moș Ajunul, cu icoana Nașterii Domnului, cu Vasilică, cu sorcova, cu Vicleimul și de aceea propunea să se adopte o atitudine severă față de străinisme: "să ne împotrivim, fățiș și pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Micaela Ghițescu Recent, în "Jornal do Brasil", a apărut un interviu cu lingvistul brazilian José Luiz Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul nu este lipsit de interes pentru noi - el fiind chiar, la un moment dat, pus în discuție destul de "acut" și în Parlamentul României, iar multe dintre ideile expuse ni se potrivesc, mutatis mutandi, ca o mănușă - credem oportună
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
în Divina Comedie drept limbă oficială când s-a făcut unificarea Italiei. Planificarea lingvistică este grupul de acțiuni destinate să implementeze această politică. Deputatul Aldo Rebelo încearcă să stabilească următoarea politică lingvistică: Vom apăra portugheza; în acest scop vom exclude "străinismele". Iar planificarea constă în amenzile aplicate celor care folosesc cuvinte străine pentru care există corespondente în portugheză. Ei bine, acest lucru se justifică doar când este identificată o problemă lingvistică. Și care ar fi această problemă? Prima indicată de deputat
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
spune Iorga. Contactul pasager cu Junimea unde citește în 1886 nuvela Trubadurul nu-l împiedică, un an mai tîrziu, să intre în redacția României noi, condusă de B.P. Hasdeu. De aici lansează polemici, nu întotdeauna fondate, de exemplu pe tema "străinismului" ce ar fi emanat de la junimiștii lui T. Maiorescu. Cu mentorul Junimii, Delavrancea mai avusese și alte încleștări de opinie, relativ dure. Însă astăzi, pusă sub lupa obiectivării detașate, relația lor rămîne una pur conjuncturală, căci este greu să nu
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
magic, cu care tinerețea să strîngă într-o tabără toată simțirea românească, aceasta nu poate fi decît tot deviza dinainte de război: idealul național, care astăzi pentru unii pare o împerechere de cuvinte, oarecum anacronica"), acuzînd elită conducătoare a partidelor de străinism ("clasa conducătoare are în amintirea ei stigmatele străinismului"). Prin 1933-1934 declară unei grupări studențești care îl invitase: "Am crezut că războiul a lichidat în mine toate rezidiile de ură ale trecutului. Văd astăzi însă că nu pot fi liniștit pentru că
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
tabără toată simțirea românească, aceasta nu poate fi decît tot deviza dinainte de război: idealul național, care astăzi pentru unii pare o împerechere de cuvinte, oarecum anacronica"), acuzînd elită conducătoare a partidelor de străinism ("clasa conducătoare are în amintirea ei stigmatele străinismului"). Prin 1933-1934 declară unei grupări studențești care îl invitase: "Am crezut că războiul a lichidat în mine toate rezidiile de ură ale trecutului. Văd astăzi însă că nu pot fi liniștit pentru că opera de dreptate nu este făcută iar ideea
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut o adevărată obsesie împotriva lui Eugen Carada (a creat și substantivul colectiv "Caradale"), injuriat ca grec, deși, o recentă carte a d-lui M.S. Rădulescu
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui Eminescu, eliberată
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
treilea rând internatul va pregăti luptătoare cu armele culturii pentru neamul și pământul românesc. Căci nicăieri nu se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
MARICA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de prof.Dr.Valentin Marica Când straja nu piere ... Pe noi ne poartă o putere providențială ( ... ) până când această Dacie va fi spălată de străinism ... ” ( Pantelimon Halippa) Acest nume singur este o istorie întreagă, scria Mihai Eminescu gândind și trăind drama Basarabiei. Despre acest nume cât o istorie întreagă, dar și despre alte tărâmuri românești îndepărtate barbar de la trupul matern scrie Mariana Cristescu în tulburătoarea
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
treilea rând internatul va pregăti luptătoare cu armele culturii pentru neamul și pământul românesc. Căci nicăieri nu se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile Episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
cu multe cuvinte străine îi fac „mari” față de ceilalți. Mai sunt mediile adolescenților unde „șmecherii” bravează în fața colegilor naivi, tot cu scopul să cucerească admirația „proștilor” căscând gura la „marele deștept” care le servește argoul său pomădat cu șmecherisme și străinisme. În fapt, găunoase infantilisme. Barbarisme complet inutile și obositoare care fac deliciul autorilor de pamflete și scenete umoristice. La urma urmelor, fiecare dintre noi poartă-n suflet un grăunte de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea să fie luat de prost când pe toate căile de comunicare curg șiroaie de barbarisme? De aceea negustorii, fini psihologi, stimulează „grăuntele” din fiecare client, servindu-l cu toate „străinismele” pohtite, sufocându-l cu ele prin reclame mediatizate, afișe în vitrine și rafturi, cât și cu firma magazinului. Ex.de firmă „străinistă”: „Golden kickhen”, în loc de „Puișorul de aur”. Și atunci clientul care cumpără sau servește, este încântat, se crede superior
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
putere providențială din țară în țară românească și ne-a adus și aici, în Bucovina, și ne va purta și mai departe, în Ardeal, și în toate părțile care au nevoie de noi, până când această Dacie va fi spălată de străinism și să spunem că cerem dezrobirea noastră prin unirea cu România”. (Pantelimon Halippa) Scriem ca să nu se uite! Se apropie noiembrie. Și, pentru toți cei care mai simt românește, noiembrie înseamnă... Bucovina. „Glasul Bucovinei” - „organ de propagandă pentru unirea politică
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
un coșmar creat de îngrijorarea și tristețea mea. Realitatea este cu totul alta. Toți artiștii talentați, toți oamenii de cultură adevărați din țara asta iubesc limba română, o vorbesc corect, fără barbarisme și o apără când snobii o stâlcesc cu străinismele lor. Apoi, avem „ofițerii de gardă” ai limbii noastre, toți învățătorii, profesorii, în special cei de limba română, care se străduiesc în anonimatul lor modest, să-i învețe pe copiii și tinerii țării dragostea și respectul față de limba strămoșilor. Și
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
fi fost multe; cuvinte, rațiuni de stat n-au fost nicicând. Dar " Binele public" prin ce se deosibește de noi? Prin nume, prin etichetă: "Liberali independenți" O serie de idei diametral opuse ideilor noastre, sufrajul în contra colegiilor, republica în contra monarhiei, străinismul în contra naționalității, eligibilitatea demnitarilor statului în contra numirii lor pe temeiul învățăturii, onestității și stagiului nu am văzut până acum în "Binele public" Să-i spunem noi însă prin ce se deosebește: prin temperament. De-un temperament mai energic și mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Banat și din alte părți ale Transilvaniei. Dintre ei se desprind Ion Pop-Reteganul și Petre Dulfu, amândoi autori de texte în care îndemnau învățătorii și preoții să culeagă și să publice folclor literar. S-au publicat articole privind neologismele („străinismele”), descrierea graiului din Sălaj (studiu însoțit de un glosar) ș.a. Contribuțiile literare nu aparțin unor scriitori consacrați, redacția urmărind în primul rând stimularea talentelor locale. Proză publică I. Pop-Reteganul, D. Bran, P. Petrișor. Versurile aparțin lui P. Dulfu, N. Nilvan
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
prezenți tot cu versuri. A. Nora și Constantin Nottara dau câte o nuvelă, iar lui Bogdan Ionescu i se tipărește o conferință ținută la Ateneul Român, Formarea lumilor din Univers. Nemulțumiți că „graiul adevărat românesc este mereu bătut de valurile străinismului”, redactorii propun rubrica „Pagini uitate” (deschisă de publicarea Predosloviei lui Grigore Ureche), văzută ca mijloc potrivit de îmbogățire a limbii, ce trebuie căutată „mai nimerit în limba mai veche, decât în idiomul străin”. Cele mai importante pagini sunt însă Amintirile
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
făcut o călătorie la vlahii din Arabia, trimiși acolo de împăratul Justinian. În această amintire, el explică, într-o sinteză, scopul călătoriilor sale la românii din străinătate: „Pe acești frați ai noștri locuind în țările străine, purtând greul jug al străinismului, i-am cercetat de aproape, vorbind despre ei în destule scrieri ce am publicat”. A. D. Xenopol, în 1904, aprecia că pe tărâm etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
mai suportat... - Ce n-a mai suportat? Ce duhoare? - De picioare, domnule. Vara, domnule. În cizme - domnule. Pauză. L-am făcut praf. L-am lichidat. Cam prea ușor. Ce bun aș fi fost eu, În arhanghel apărător al românimii-românești - Împotriva străinismului Înstrăinant, alogenic și antidacoromân. Dar Grecoteiul nu se lasă, nu se lasă: - De unde știi că ne puțeau picioarele? Ți-a spus bunicu-tău, Popescu? Care știa de pe când ne pupa cizmele? Ce spuneam! Ne-românul, străinul-hainul vine pe capul nostru, românesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pământ, cum românul renegat nu e încă ungur, cumcă evreul botezat nu e încă creștin. Abia dizolvîndu-se în pulbere devine pământ, cum ovreiul abia în nepoții lui devine creștin, cum renegatul abia în nepoții lui devine ungur. Factorul infectat de străinism e o mortăciune morală a corpului, ce mirare dar cumcă inamicii noștri așteaptă să cadă mortăciunele corpului nostru, ca din ele să-și constituie pe al lor. Numai că s-au înșelat amar inamicii noștri. Ei gândeau că ni e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]