6,816 matches
-
o cupolă, poate de Templu, poate în amintirea, cumva, a celui distrus de Nabucodonosor, pribegindu-i pe evrei, și determinându-l pe Verdi să-i redea într-un plâns magnific: „Acordați a profeților harpă,/ Care-ascunsă în sălcii stă mută/ Amintind strălucirea trecută,/ Unei vremi ce demult ne zâmbea./ Cântă harpă a noastră durere,/ Plângi în strune a robilor soartă/ Sau revarsă în inimi putere/ Suferința s-o știm a-ndura,/ Noi să știm a-ndura”... Dar ce este măreț în pașii
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
au luat startul înaintea lui, a vrut faimă pentru zilele negre, dar și pentru cele însorite, a visat nemurirea care nu s-a împărțit încă din monopolul cel sfânt. A riscat viața și când spera că a reușit să atingă strălucirea, expunând schiurile luminii peste puterile omului, a clacat. S-a prăbușit într-un viraj haotic, amestecându-se oasele cu lemnele, picioarele cu corpul și cu schiurile de cea mai bună calitate. S-a împiedicat de propria mărime, de propriile limite
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Somnul Somnul legănat de vise Ca un pas de menuet, O poiană de narcise Cu parfumul ei discret. Somnul viselor albastru Limpede ca un izvor, Strălucirea unui astru În tăcerea nopților. Somnul viselor de aur, Fără umbră, fără dor, Legănările de plaur, Legănatul viselor. Pe nemărginirea firii Timpul liniștii și somnul Ne îndreaptă blând zefirii Inimilor către Domnul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Somnul / George Nicolae Podișor
SOMNUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Somnul.html [Corola-blog/BlogPost/340763_a_342092]
-
adormi la loc. E ființa de liniște, deși tu știi că trezindu-se, poate deveni conștientă de comportamentul și reacțiile când trezia e aceeași tandrețe, și simți cum te încalzești și soarele e în palmele amandorora. El a luat din strălucirea bucuriei de a-l vedea pe celălălt, ca o mulțumire că ești, și nu ești singur, ești în el; trăiești și ziua e dorința de a fi, iar seara nu vrei decât să îl ții în brațe, să te liniștească
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
Pe nimic nu e mai puțin stăpân omul decât pe propria frumusețe corporală. De aceea, trimiterea la meritul personal atunci când este vorba despre aspectul fizic nu este un argument, pe când frumosul lăuntric nu se conduce după alte forme, culori și străluciri decât ale spiritului. Dar, natura umană se glorifică pe sine atunci când lucrează cu înaltă măreție a generozității, dăruind unora ambele frumuseți. Rară, inconsecventă binevoire așezată la îndemâna ziditorului universal e aceasta! Dar, cine poate ști cum ar arăta lumea dacă n-
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul împăratului Constantin, care s-a născut acolo aproape, la Niss
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
admirație sunt și criteriile și evaluarea făcută de biograful său, avocatul Dimitrios Apostolidis, privind slujirea și coslujirea Împăratului Constantin cel Mare față de Stat și de Biserică: Acesta este omul care a ridicat Biserica din catacombe și a așezat-o sub strălucirea razelor soarelui. Este omul care și-a expus toată strălucirea și puterea rangului său ca să meargă alături de aceasta, de Biserică, în misiunea ei pastorală și diaconală. Este omul care a lucrat ca nimeni altul pentru unitatea cuvântului spiritual și social
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
avocatul Dimitrios Apostolidis, privind slujirea și coslujirea Împăratului Constantin cel Mare față de Stat și de Biserică: Acesta este omul care a ridicat Biserica din catacombe și a așezat-o sub strălucirea razelor soarelui. Este omul care și-a expus toată strălucirea și puterea rangului său ca să meargă alături de aceasta, de Biserică, în misiunea ei pastorală și diaconală. Este omul care a lucrat ca nimeni altul pentru unitatea cuvântului spiritual și social. Este omul care a transformat țesutul social al unui imperiu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac, Împăratul Constantin a împletit într-un binecuvântat buchet spiritual, marea înțelepciune pelasgo-tracă cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia daco-română a Țarilor Asănești și după cucerirea musulmană din anul 1453, prin iluștrii Voievozi ai Principatelor Valahe, așa cum faima Augustului Constantin i-a eclipsat pe domnii și papii Apusului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
aduce aminte de scurgerea orelor. Mi-a brăzdat timpul obrazul,/ Părul mi-a încărunțit,/ Am aflat ... Trecut-au anii,/ Iute am îmbătrânit!” Și iată mărturisirea, dovada: Ligya a rămas un suflet de copil, e un copil mare! “În ochi însă strălucirea,/ S-a păstrat, o ... ce minune!/ N-ai zice c-atâta vreme/ Am călătorit prin lume./ Sufletul îl simt chiar tânăr/ Și-s copil, de-atâtea ori! Răbdarea, răbdarea vine din credință. Durerea, durerea vine din iubire. Între credință și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/va-invit-in-sufletul-meu/ [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
iremediabil de privirea mea. Oare eu cum te-am privit de am determinat o asemenea reacție? Mi-am derulat în minte secvențele filmului nostru: anost, fragmentat, sugerat. De ce nu am avut puterea să îl întregim și să îi dăm culoare, strălucire? Ne cunoșteam demult, din liceu. Preocupări comune, idealuri asemănătoare; drumurile însă ne-au fost paralele, ba nu, mai bine zis siameze. Cordonul ombilical era nevăzut și, peste ani, am încercat să-i demonstrăm existența... dar poate că a fost o
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
autoarea mai multor cărți dedicate copiilor - Vera Crăciun - după ce ne-a delectat cu poveștile prin care am cunoscut prinți, prințese, împărați și împărătese din "Lumea florilor" și din "Lumea anotimpurilor", ne propune să admirăm o nouă și mult iubită prințesă: Strălucirea Zăpezii. Se pare că și-a propus, precum vă veți convinge lecturând povestea, să înfățișeze reprezentanți ai răului și ai binelui din lumea întreagă. În acest fel, copiii vor învăța ce rol are fiecare prinț, împărat, voinic sau viteaz cavaler
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
afla și vor înțelege de ce este atât de importantă lumina Soarelui pentru pământ, ființe, animale și plante. Amintindu-ne, în treacăt parcă, de „Povestea anotimpurilor”, din cartea anterior publicată - „Prințesa Florilor”, autoarea va explica de ce este prețios anotimpul în care „Strălucirea Zăpezii” aduce bucurie copiilor, când și cum a apărut și se desfășoară sărbătoarea mărțișorului, precum și care este semnificația culorilor purtate pe piept de „viteazul” Mărțișor și multe, altele, la fel de importante. Grafica simplă, clară, sugestivă, existentă în fiecare pagină și în
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
vocabularului propriu și în exprimarea mai ușoară a cuvintelor. De remarcat, în această poveste, este nu numai împletirea armonioasă a versului cu proza, dar și faptul că, în poezie, „prințul rondel” se dovedește a fi favoritul poetei Vera Crăciun, iar „Strălucirea Zăpezii” se bucură împreună cu sora ei - „Strălucirea Primăverii”, de favorul acordat lor prin această poezie cu formă fixă, în care li se oferă frumoase tablouri pictate în metafore alese. Pentru că nu doresc să supăr alte personaje menționez, totuși, că rondelul
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
a cuvintelor. De remarcat, în această poveste, este nu numai împletirea armonioasă a versului cu proza, dar și faptul că, în poezie, „prințul rondel” se dovedește a fi favoritul poetei Vera Crăciun, iar „Strălucirea Zăpezii” se bucură împreună cu sora ei - „Strălucirea Primăverii”, de favorul acordat lor prin această poezie cu formă fixă, în care li se oferă frumoase tablouri pictate în metafore alese. Pentru că nu doresc să supăr alte personaje menționez, totuși, că rondelul este binevoitor și cu ele, dar nu
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
aurei afective. ,, Oamenii se închină în fața lor și încep să iubească. Piramidele deschid un ochi către cer prin care zboară păsări cu aripi caudate. ,, - Geometria vieții - Poezia Marianei Rogoz Stratulat, prin caracterul ei de exprimare, va fi o împlinire cu străluciri și în alte cărți pe care le va edita ! ..................................... ,, Destrămăm pânza tăcutelor iubiri pierzându-ne timpul fără rost, mâncându-ne unii pe alții... Murim într-o altă zi luând cu noi toate durerile lumii ! Referință Bibliografică: ,, Aproape Unul ,, / Constanța Abălașei
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1440329155.html [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
așa se unduia uluca aceea blestemată, până picioarele mi-a înmuiat și am căzut ca blegul într-o baltă din curtea ta și am murdărit cu stângăcia mea toată întâlnirea aceea fermecată. Râdeai ca o deșteaptă luminându-ți ochii cu străluciri de stele, gropițele din obraji ți se măreau și deveneai ispita guri mele până când jenați ne ascundeam să nu ne vadă noaptea așa de aiuriți și plini de rele. De unde ai învățat prostia aceea cu dansul ,,închinatul,, tu știi. Când
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
cere reportaj după reportaj, el păzește eroul viitor în chiar clipele de somn, când bolborosește cifrele de plan, termeni tehnici, prilej de amuzament pentru chiar fiii eroului. Dacă înainte de 1989 și-a strecurat metafora perfidă ca “AURUL DIN ARIPI”, sugerând strălucirea, când de fapt acel aur era plumb. Căci fizic vorbind aurul este mai greu decât plumbul. Aici se poate vedea abilitatea artistului de a trece pe sub nasul cenzurii, care nu lăsa libertatea de exprimare, aceasta însemnând lătratul latinesc al câinilor
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
a interpretat împreună cu cei prezenți colinde. Pe data de 13 decembrie 2016 râsul-plânsul nichitastănescian s-a armonizat cu sufletele ploieștenilor în acorduri muzicale, parfum de floare, interpretări dramatice, în picuri de zăpadă căzuți în noaptea anterioară și topiți prematur în străluciri de soare. Ce păcat că zilele de naștere și de trecere în neființă ale personalităților culturale și științifice nu sunt trecute în calendar cu majusculă! A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE / Elena Trifan
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
ce-și caută lumina apoi pictează retina cu templul tău Venus. Coloane ți-i trupul care sfidează perfecțiuni de marmură. Brațe arcadă mă prind prizonier lângă altarul dăltuirilor care întrec închipuiri de meșteri pietrari. Oarba-mi rătăcire o îndrumi cu strălucirea ta planetară, adânc încrustată în ochii-poartă spre universul tău de iubire, împlinind căutarea pe muntele-taină ce-l urc coborând spre adâncuri de vis. *** [sculptură marmură "Lanima" by Eppe de Haan] Referință Bibliografică: Venus / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VENUS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439102335.html [Corola-blog/BlogPost/377360_a_378689]
-
Valuri, valuri mă scufândă. M-am îndepărtat de lume Și de oameni și de toate Că mi se topesc și ochii De-atâta singurătate. Doamne, când sânt rupți de lume Și străini printre străini Pot și morții să îți vadă Strălucirea din lumini? Doamne, dintre nori și brume Oropsit ca un blestem Doar pe Tine cu ardoare Toate zilele Te chem. Doamne, din adânc de umbre Până-n țara fără nume Se știe neprihănirea-Ți Și cereasca Ta minune. Doamne, ajută mie
PSALMUL 88 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1472747952.html [Corola-blog/BlogPost/376456_a_377785]
-
cuprindea și mă-nălța într-o euforie mistică, plină de mister, am simțit Duhul cel Sfânt cuprinzându-mi inima și confesându-mi-se subtil ca într-o profundă relație filială, iar extazul solemn l-am experimentat pe propria-mi piele. Strălucirea de diamant a norilor, venea și ea să reflecte prin neprihănire, tabloul fără seamăn ce încremenise într-o frumusețe ireală, completând cu măiestrie gravura celestă realizată de Creator. Cupola cerească, acum pictată de albul imaculat al cristalelor de gheață, își
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie, alungând bolile și demonii. Frunzele verzi și strălucirea fructelor albe sunt legate de nașterea Mântuitorului. Cununa de vâsc este întruchiparea aureolei care înconjoară creștetul micului Iisus, din momentul nașterii Sale așa cum este reprezentat în icoane. Cununa din frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]