2,407 matches
-
România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
te-ai suit pe pereți, n-ai dat din mîini și din picioare, n-ai împușcat zece oameni din Poștă, ci ai plătit cuminte. Nu înainte de a vedea cum, după demonstrația de înaltă tehnologie, funcționara lipește timbrele, pe scrisoare, cu strămoșescul scuipat. Liliac NATO Vorbeam la telefon cu o amică, ne căinam și cădeam de acord, cu schimbul, într-un registru argheziano-celinian, pe tema: "Ce vremuri trăim!" Ce mizerie! Ce senzație de descompunere! Ce lipsă de perspectivă! Ce silă! Silă de
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținând ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios arhaic, la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726 al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
își permite acum să-și afișeze preferința pentru un fel de cârciumă din poliestiren expandat. (Reamintesc că, până în 1989, cârciuma era un lăcaș rău famat). Iar universul poetic pe care îl conturează versurile folclorice s-a dispensat atât de boii strămoșești cât și de tractoarele de la SMT, dar s-a menținut totuși în aceeași notă optimistă și hiper-decentă. Banii, mașinile de lux, furtișagurile, pușcăriile, mitele și prostituția de pildă - subiecte care, ca să vorbim drept, preocupă intens pe mulți din românii de
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
sau un fotograf, prezent de obicei în asemenea împrejurări. S-a dovedit, apoi, că era totuși unul, care orbea din cînd în cînd asistența cu lumina intensă a blițului: Iosif Constantin Drăgan. El venise să petreacă pesemne Paștele pe plaiurile strămoșești și aducea acum un pios omagiu ultimei reprezentante a ilustrului neam. Momentul căpătase o perfecțiune indicibilă, greu de uitat.
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
ar fi mai bine să votăm amândoi? Poate că se poate! - Deci, sigur că se poate, dar uite că nu vroiesc. Nu rabd ca această Justiție care mi-a fript zilele, să mai și vorbească pe ungurește, ca brazda noastră strămoșească să fie cotropită de cei ce n-au izbutit să ne-o ia pe cale militară, ca ultima fabrică să instre în ghearele străinilor. Nu mă duc, nu mă duc, nu mă duc... Mi se făcuse lehamite de toți și de
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
Eusebiu Ștefănescu, Ofensa adusă națiunii de George Pruteanu, Uităm aromânii? de Aristide Buhoiu, Frumoasa, dulcea primăvară de Paul Pavlovschi („În schituri, mănăstiri, biserici,/ Toți preoții prin ruga lor/ Îi mulțumesc lui Dumnezeu/ Că ne-a adus, bogată, iară/ Pe plaiurile strămoșești/ Frumoasa, dulcea primăvară”), Valoare și decență de Ion Gh. Marinescu, Așa e la noi de Iubitu Zenobiu Stoicescu, „Regina” capetelor încoronate de Dragomir Magdin, plus curatele stupidități reproduse la Colțul elevului și Poșta redacției, ceea ce desigur îi va îndemna să
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
un semn de consimțire cu capul, permițându-i să-i lase cămașa în portbagaj). l Și mai era ceva. Nichita Stănescu avea pantalonii (albi) murdari la genunchi, din cauză că la gară, anticipându-l pe Soljenițîn, îngenunchease și încercase să sărute pământul strămoșesc regăsit, dar nu dăduse decât peste un asfalt zgrunțuros, plin de funingine. În acest registru stilistic al ridicolului sublim este scrisă întrega evocare, care reușește pentru o clipă să ni-l aducă pe Nichita Stănescu din neant, mai fermecător și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
acceptat afrontul unei asemenea prezențe în Țara Sfântă după ce propriul fiu a fost răstignit între doi tâlhari. Și tare s-a mâniat, consecința supărării Divine fiind alungarea oii rătăcite la pășunat pe plaiul mioritic. Astfel oaia se întorcea la vatra strămoșească de bună voie și nesilită de nimeni, umilindu-i pe unii-alții care o găsiseră fix între două continente ( declarație autentică). FNI-iștii au jubilat, autoritățile au jubilat, polițiștii au ju... Nu. Ei au organizat o plecare de la aeroport ca-n
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
profeție de credință: "cred că spiritul în care am fost crescut poate fi evocat prin aceste câteva cuvinte: m-am născut și mi-am trăit copilăria în dangătul clopotelor de vecernie, în mirosul tămâiei și gustul prescurei, la umbra bisericii strămoșești". Oare ce dangăt de clopot îl va fi îndemnat pe Petru Groza să scrie la distanță de două sute de pagini aceste cuvinte insultătoare la adresa unor social-democrați români morți în pușcăriile comuniste, cuvinte extrase parcă din manualele de socialism științific: Iar
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
din spatele zidurilor pline de igrasie: Dacă vrei să trăiești, bagă paie sub haine! La origini, fortul de la Jilava a fost unul dintre cele 18 forturi construite în timpul regelui Carol I, pentru a apăra Bucureștiul, ca un scut puternic al vetrei strămoșești, în timpuri de grele încercări. Forturile nu aveau să fie folosite niciodată în timpul unui conflict armat. La aceasta au contribuit atât stadiul lucrărilor de construcție și de înarmare, cât și căderea fortificațiilor de la Anvers și Liège, la începutul Primului Război Mondial, construite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
viața cotidiană și opulența afișată la sărbători: sute de mii de sticle de bere, cârnăciori sfârâind estetic, totul într-o deșănțare menită să facă diferența între oamenii ca noi și dintre noi și străinii care vor să curme splendidele obiceiuri strămoșești. Ca să-l muți pe-un român dintr-un loc în altul, trebuie să-l convingi că nu se va mișca din loc. Cu alte cuvinte, că pământul se mișcă în jurul lui, și nu el o dată cu pământul. Această realitate face cu
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
milion de euro pentru achiziționarea Curții Supreme. Comisia aliată de control își dăduse aqui-ul. Mustăciosul citi pe fața mea o undă de neliniște și mă trase de-o parte murmurând, ca pentru sine: "- După vot, mai vine una. Știi vorba strămoșească: din câștig mic n-a murit încă nimeni. "- Dar eu cu cine votez?" Câte himere, reverii ciudate mă gântuie! Astrele tocmai se pronunță, iar eu mă simt, singuratic necunoscut, cam turmentat, acesta este cuvântul. Să fie vorba de Lola Pușcă
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
a fost în același timp și jertfă și preot jertfitor; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 8. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându-și viața pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire (Lc. 23, 46; Mt. 27, 50; Mc.
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Ibidem, p. 22. 4 Jean Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, în românește de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2001, p. 136. 5 Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva ei. Frumusețile căsătoriei și ale familiei creștine, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 2003, p. 54. 6 Aristotel apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 7 Preot Ioan
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Edit. Helicon, 1999, pp. 213, 218. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 254, 287. 10 Ibidem. 11 Ibidem, pp. 282, 398. 12 Prof. Ion Lazăr, Pedeapsa neascultării sau Păcatul strămoșesc oglindit în stihia plăcerii sexuale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 1997, p. 68. 13 Evagrie, De octo spiritus malitae 4, P.G. 79, 1148, apud Tomas Spidlik, Spiritualitatea răsăritului creștin I. Manual sistematic, trad. de Diac. I. Ică Jr., ed. Deisis, Sibiu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
se bucură de o cinstire specială, prin și din el luând naștere noi ființe omenești, purtătoare de caracteristici fiziologice speciale. Sfinții Părinți afirmă că sexualitatea nu ține de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului strămoșesc. Sexul, în sine, nu este nici rău, nici divin, fiind un dar natural dat de Creator oamenilor și cunoscut de aceștia după căderea în păcat. Astfel, Părinții învață că, numai cei ce s-au întors de la Dumnezeu și nu au
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
e ca o oglindă 43Prof. V.V. Zenkovski, op. cit., p. 83. 44 Denis de Rougemont, Partea diavolului, Traducerea Mircea Ivănescu, Edit. Anastasia, București, 1994, p. 141. 45 Prof. V.V. Zenkovski, op. cit., p. 33. 46 Prof. Ion Lazăr, Pedeapsa neascultării sau Păcatul strămoșesc oglindit în stihia plăcerii sexuale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 1997, p. 150. 47 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, op. cit., p. 23. 48 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 49 Ibidem. 50 Prof. Ioan Lazăr, op. cit., p. 105. 51 Monahul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și sporită 109 mai ales prin trei factori de comportament pătimaș: mândrie 110 și slavă deșartă 111, osândirea aproapelui 112, precum și de săturarea pântecelui și somnul fără măsură 113. Printre izvoarele de proveniență a patimii desfrânării, se numără și păcatul strămoșesc. Trebuie să știm însă că pornirile sexuale dezordonate sunt și o consecință a păcatului strămoșesc și, prin urmare, nimeni nu este scutit de ele. Pe lângă acestea, mai putem adăuga și alte cauze declanșatoare ale acestei patimi, cauze care sunt în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
deșartă 111, osândirea aproapelui 112, precum și de săturarea pântecelui și somnul fără măsură 113. Printre izvoarele de proveniență a patimii desfrânării, se numără și păcatul strămoșesc. Trebuie să știm însă că pornirile sexuale dezordonate sunt și o consecință a păcatului strămoșesc și, prin urmare, nimeni nu este scutit de ele. Pe lângă acestea, mai putem adăuga și alte cauze declanșatoare ale acestei patimi, cauze care sunt în ton cu lumea contemporană: îmbrăcămintea necuviincioasă și provocatoare, lectura și vizionarea unor materiale instigatoare (erotice
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
n-ai cunoaște-o, ah, pe ceealaltă! Port două suflete în mine, vii, Ce unul de-altul vor să se despartă; Unul, de pofta dragostei cuprins, Cu ghearele de lume-nfipt se ține; Iar celălalt, de pulbere desprins, Urcă spre plaiuri strămoșești, divine, De-ar fi în aer duhuri, stînd Între pămînt și cer dominatoare, Spre-o nouă viață să mă ducă blînd, Din aburi aurii coboare! O mantie vrăjită de-aș avea, Prin țări străine să mă poarte! Nici cele mai
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
acuzat de simpatizare cu firavul complot ce viza desprinderea Sileziei; se pare însă că totul a fost o mașinațiune a poliției secrete, urmărindu-se de fapt îndepărtarea demnitarilor prea ambițioși. Cu toate că Hoditz se dezice de conspirație, este surghiunit pe domeniul strămoșesc. De aici încolo se făurește faima lui specială, de constructor al unei fabuloase grădini senioriale; genealogia familiei chiar așa îl prezintă: Albert Josef-grădinarul. Mateiu descoperă o stampă cu el la Biblioteca Societății Academice și ni-l înfățișează: "Scund, cu torsul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
singurului Trup<footnote Ari Ojell, op. cit., p. 187-189. footnote>. Pocăința - cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
a spiritului înspre Dumnezeu, și o graniță a simțualității înspre spirit. Constituia o asemenea graniță prin teama ce trebuia să o aibă omul de a nu asculta de Dumnezeu<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc, în rev. Ortodoxia, An IX, nr. 1/1957, p. 12. footnote>. Odată cu această poruncă pe care a dat-o Dumnezeu omului, i-a dat în mod indirect și responsabilitatea faptei lui, căci omul nu se poate dezvolta decât prin exercițiul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]