97 matches
-
urbe, din strada Puțul de piatră până la strada Cuțitul de argint, pierduți într-o convorbire fără capăt, neocolind nicio uliță sau șosea, îndurând vorbe de cantori și cuțite de țigani. Îi urmam, să văd cum cântăresc aerul, cum scot din straițe bezele, musaca, tzatziki, la nesfârșit. Îmi făceau semn să m-apropii, să iau, eram degustători, împreună, proviziile nu se terminau niciodată, trăiam , fără-a afla nimic, în viața transformată. ÎNTR-UN MĂR Locuiește-ntr-un măr, în chiliile arcuite din
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
pânza cărărilor vieții ce omul va să le umble Nerătăcit, cu neștirbită ținere de minte A formelor sale în Metamorfosis ce-au ispășit înainte. Arată-mi câte zile fac De-Aici și Pân-Acolo Și câte pâini mai am în straiță până la Banchetul lui Apollo, Când s-o termina dumicatul din urmă S-ajung la Păstorul Fără De Turmă, Când voi pune pe limbă ultima fărâmitură cu țipăt Ajunge-voi să mă duc și să mă-ntorc din Egipet De unde am adus
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
prin „vama cucului” ziare și cărți românești. Povestea pe care Badea Cârțan o citea și o recitea este aceea relatată de Titus Liviu despre Întemeierea Romei și-i spune lui Urechia că „e musai să merg la Roma”. Își pregătește straița și pleacă din Cârțișoara la 3 ian. 1896 , a trecut prin Timișoara, Budapesta, Tirol(Austria), Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna și după 45 de zile de drumeție a ajuns la marginea orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
dimineață, Liceul Piariștilor, Împreună cu Avram Iancu, Papiu Ilarian, Aron Pumnul, frații Buteanu și alți pașoptiști, iar alta după-amiază, Școala de Arte și Meseii și, așa cum spunea profesorul Augustin Z. N. Pop, „pe poteci numai de el știute, cu mămăliga În straiță, făcea patru drumuri pe zi, Între Feleac și Cluj, Însumând aproape 25 de km”. Ștefan Micle a fost unul din tribunii lui Avram Iancu, conducând taberele de la Someșeni pentru eliberarea Clujului, unde a și fost rănit și luat prizonier de către
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fi între Voltaire, răsfățatul regelui prusac frederic al II-lea și al doamnei de Pompadour ori între dramaturgii de mare succes, Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
cu o poreclă. Pe Onuc l-a „citit”, că îi plac cărțile și i-a zis „Badea Cârțan”, cunoscutul țăran cărturar din Cârtișoara Făgărașului, care împărțea cărți prin sate și care a mers pe jos la Roma, a pus o „straiță” de pământ româmesc sub Columnă, a dormit acolo, uimindu-i pe italieni, care au crezut că „un dac a coborât de pe Columnă” Parafrazând spusele poetului „Luminii” din poezia „Sufletul satului”: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat”, eu
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
rînd. Noroc că erau tineri, că altfel nu s-ar mai fi ales nici așchiile din ei. Au urmat alte cîteva zile pentru o refacere de Doamne ajută, timp În care jandarmii n-au părăsit Pișcarii, iar apoi, fiecare cu straița și cerga lui de acasă, a fost Îm barcat sub pază Înarmată În „Suzana“, trenul pe șină În gustă, astfel alintat prin părțile locului, pe urmă transbordat În trenul mare, din nou În Suzi, pînă la Vișeu, iar de acolo
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înzăpezit“, nume făurit de unguri pentru Poienile de sub Munte, În Maramureș, la granița de nord, Între munții Copilașu, Vinderelu și Popivan. I-au vărsat În niște barăci cu priciuri late, supraetajate de-a lungul pereților. Aici urmau să doarmă cu straița sub cap, cu cerga deasupra și cu picioarele obligatoriu spre centrul barăcii. De gătit, aveau să-și gătească singuri la cazan pe seama a ceea ce li se va pune la Îndemînă: cartofi, fasole, alte legume, făină de porumb, slănină uneori, oase
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spurcatul urca și mai spre izvoare și abătea șuvoiul numai spre el. Ba-l zărise și-n altă noapte, cînd dormea ea pe prispă, cărînd necuratu-n spate o sarcină de lemne cît o șură și purtînd-o ușor ca pe o straiță de grîu... Bine, bine, dar pe Fecioara Maria la Pișcari ai văzut-o? — Da’ cum nu, că doară din icoană o scoborît și o venit spre mine cînd... — Uite, pe asta n-ai voie s-o vezi, ai Înțeles? Pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o asemenea urmă de strigă călcase Floare după cea de a doua Întoarcere a ei din America. Își amintea și ne povestea cum se pornise singură, atunci, Într-o noapte de vară din primii ani ai României Mari, cu o straiță burdușită cu tutun. Era monopol de stat pe iarba asta, oamenii aveau voie să o cultive, cîștigau destul de bine de pe urma ei, dar erau opriți să o vîndă altcuiva decît agentului statului. Se Înțelesese Însă cu niște creș tini dintr-un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ți-oi spune ce mi s-o arătat odată și mie!... Și-i povesti cum Într-o dimineață, tot așa, Înainte de a scoate pîinea din cuptor, făcuse șapte plăcinte mari, fără umplutură, să aibă bărbatul de pus din ele În straiță Înainte de a scoate ea pîinea, că omul tocmai se gătea s-o pornească la coasă. Plăcintele aburinde stăteau așezate una peste alta Într-un vas Încăpător de lut. CÎnd să iasă În curte, iaca, dă să intre o cățea mare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
apuca ea să-ți ducă dumitale coșercile cu pui. — Socot și io că numa’ În aiest fel o lăsat Dumnezău să hie, Încuviință gazda, cerîndu-i totodată musafirei să-i vîndă ei tutunul ca să nu fie musai să mai iasă cu straița la vedere prin sat. Cei ce-l porunciseră vor gîndi că n-a putut purcede la drum. — De bună samă, se Învoi fosta locuitoare a statului Illinois. Jos de pe Pămînt Se Întorsese de acolo, din Illinois, prima oară În 1912
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Saharele (balul, nunta, mormântul) se construiesc în jurul leitmotivului "viață de trăit ar mai fi fost": "viață de trăit ar mai fi fost dar s-a scurs ca seul din opaițe/ prin bordeiele prin care mort trupul umblă viu cărat în straițe/ de-o femeie care încă n-a găsit căutându-și mire pe potrivă/ și cosește viețile la rând seceriș de babă guralivă" (nunta). Ciclurile elementare ale iubirii adună în pământuri (blestemul. blestemul. blestemul) apăsarea pedepsitoare a amorurilor telurice; în aere
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
spună <uite că funcționează justiția>, spun că din cauza lui Băsescu sunt arestați oameni nevinovați. Nu-i adevărat! Sigur Băsescu i-a aranjat! Băse-i de vină! Băse-i de vină că Năstase și-a făcut casă în Zambaccian cu banii duși în straiță la chinezi. Asta-i viața! Băse-i de vină!”, a adăugat Traian Băsescu.
Băsescu: Mergem toți la pușcărie dacă suntem vinovați by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32471_a_33796]
-
dimineață, Liceul Piariștilor, Împreună cu Avram Iancu, Papiu Ilarian, Aron Pumnul, frații Buteanu și alți pașoptiști, iar alta după-amiază, Școala de Arte și Meseii și, așa cum spunea profesorul Augustin Z. N. Pop, „pe poteci numai de el știute, cu mămăliga În straiță, făcea patru drumuri pe zi, Între Feleac și Cluj, Însumând aproape 25 de km”. Ștefan Micle a fost unul din tribunii lui Avram Iancu, conducând taberele de la Someșeni pentru eliberarea Clujului, unde a și fost rănit și luat prizonier de către
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
provocate, cărora nimeni nu le clintea un fir de păr din cap, pentru a nu se stârni diferende la nivel diplomatic, chipurile, nu avuseseră altceva mai bun de făcut decât să se lege de un sărman oșean, care ducea o straiță doldora de merinde ortacilor ce lucrau pe un șantier de construcții din apropiere. Îl luaseră la mijloc pe bietul om, împingându-l din unul în celălalt, îi smulseseră straița de pe umăr, împrăștiindu-i cu mare haz merindele pe jos, îi
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
decât să se lege de un sărman oșean, care ducea o straiță doldora de merinde ortacilor ce lucrau pe un șantier de construcții din apropiere. Îl luaseră la mijloc pe bietul om, împingându-l din unul în celălalt, îi smulseseră straița de pe umăr, împrăștiindu-i cu mare haz merindele pe jos, îi tufliseră micul clop din paie în creștetul capului, poate îi încercaseră cu câțiva ghionți grosimea ciudatei gube mițoase, când Valentin auzise ridicându-se în văzduh un țipăt subțire și
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
parți de falnici castani ,strada care și-a căpătat numele de “Stradă Castanilor”.Părinții fiindu-mi săraci și foarte departe nu puteam să merg acasă decât în vacanțe vară,de Crăciun ori de Paști . Când mă întorceam de acasă cu straița plină de bunătăți eram condus la gară ori de tată ori de mama.Distanța până la gară era mare ,drumul pe jos era anevoios uneori pe ploaie ,alte ori pe zăpadă și mai mult prin pădure . Odată la un Crăciun tata
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a muri... Așa că eurociobanul - sătul de-atâta poezie - se dovedește om pragmatic când doar
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
și nucile? Deschis-ați poarta? Legat-ați câinii? Primiți cu pizărăii? Pizărăi, răiiiii..... Gutuia gălbuie, fereastra descuie. Spre copilărie, la vise mă-mbie. Obraji roz de mere, pergamute pere, Nuci rostogolite, la prunci azvârlite. Pizărăi răiiii....,! Colindam pe văi. În straiță averi, florile de meri. Nămeții pufoși, râdeam toți voioși, Bolta ne zâmbea, binecuvânta. Îngerii din cer, ne-nsoțeau pe ger, Veste ne-aduceau, Pruncul înfășau. Păstorii cătau, steau o urmau, Să aducă dar, drumul aurau. Îngeri și copii, bucuroși, zglobii, Ne
PRIMIŢI CU PIZĂRĂII? de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367931_a_369260]
-
fapt, o cămăruță de serviciu pe vremuri, devenită adăpostul ustensilelor de grădinărit și al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă de rudar și un țigan-spoitor aflat în trecere pe-acolo
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
doliu după mâță, cum spuneam copil fiind... Altfel, agile și curios de plăcute vederii, erau, după ochii luminoși de cafea, a doua parte a ființei sale trimițând semne despre ea, despre meșteșugul ei. Înainte să se aștearnă lucrului, scotea din straiță o săpăligă miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai zice pește, dintr-o mână de frunze uscate și câteva surcele de pe sub pometul curții, încropea un foc cât să-și încălzească vasul și
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
o vară absentase de la datorie. Nu se acomodase. Fugise. Revenise în București, reluându-și apoi vizitele de îngrijire a vaselor noastre. * Și de data asta se bucurase grozav de laptele primit din care înghițise câtva guri, apoi depozitându-l în straiță, alături de mâncare. Nu știam atunci că n-aveam s-o mai văd nicicând! Dac-aș fi bănuit măcar, aș fi înteles de ce proferase, cât robotise, mulțumiri mai ceva decât alte dăți, iar în final, mă dăruise c-o lingură proaspăt
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
jur. Ochii celor din jur au devenit unitate de măsură, cu dreptul de a cântări fără represiuni. Decât să ne întristăm, mai bine ar fi să ne întoarcem la prunele noastre, eroinele afirmației , „Nici nu știe câte prune are în straiță”. O lăsăm pe fetița care țopăia mereu într-un picior, plină de energie, să mai joace tupu. Mai bine să ne fie dor de ea decât să ne plictisească, îmi recomandați de zor Cascăliformi Malflorieini Și Arțag. Să mergem mai
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]