881 matches
-
burta mamei, ochii mei au chiar țîșnit spre viitor ca doi plumbi în trupurile pline de medalii năclăite de sânge, placenta era sfîșiată, ca o cățea turbată, de mîinile învățătoarei, doamna cu mustăcioară, care pînă mai ieri ținea isonul în strana mănăstirii Coșula, cerul era o oglindă acoperită de prosoape negre, cum se face de regulă cînd morții ies din spatele ei prin argintul acoperit de smoală și vor să se mai joace cum n-au făcut când ar fi putut-o
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
nu rămîne decît cerul bătut de nori prin care nu se mai vede nimic, femeia stă în varul pereților și întreabă, numai eu știu să-i răspund, dar zac singur într-o bodegă în a cărei turlă bat clopotele și strana de mult a tăcut) - nu, desigur, nu toți cei care privesc același cer prin fereastra prin care dispar văd același lucru - ochii se fac luminițe prin orașul deasupra căruia norii se cern, femeia mă ține în brațe așa cum scriu pe
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
celebre zgâriind cărbunele semnând negru pe negru cu graffiti-nume-prenume. Ierburi posomorâte sub hoaspa brumei cernere ceremonie verbocreația dicteului bine temperat pe ebenul xilofoanelor junglo-silvane și vocea încercând să renască dar re-murind în gâtlejul căptușit cu praf de tăciune cantori în strane putrede cariate aleluia în amestec cu urlet de lup singuratic ce s-ar vrea și el domesticit precum câinele ce urlă la soarele negru al decadenței. Era (er)zațului. Accelerarea degradării sfinxului. Molohul molozului. Silozuri de osuare înstrăinătate. Văzduhul ca
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
grea a unei catedrale. Ieri mi-a revenit în minte privind Luptătorul cu scut, printr-o asociație ciudată, peisajul din Catechismul Anei Magdalena Bach în care povestește cum moartea îl urmărește pe Johann Sebastian al ei și, furișată într-o strană de la Thomaskirche, îl asculta înspăimîmtată. Statuile lui Moore transmit parcă ceva asemănător. Sînt înfricoșătoare ca frumusețe. Încerc să-mi imaginez aceste statui în diverse săli cu diverse spații. Nicicum nu reușesc să le văd întemnițate între ziduri. Iată aici, spre
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
-se-n propria-i moarte... D: Ce viitor au postumii... N: De-aș avea buze aș rosti dimineața îngerului negru deodată cu mine zămislit de-aș avea mâinile în afară aș lumina - vreau să deschidem farmacia zăpezii. M: Stau în strană și gândul a piatră-mi miroase caut leagăn pe umărul tău pustiit aici miroase a piersică despicată a sexul naturii virgine tu dacă vii să-ți îmbraci umbra și spasmul. T: Cât mai e ora? cât mai e veacul? Ceasornicul
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
avem azi la ceai pe duhovnicul ei, popa Dumitru. Acesta îi reproșează lipsa mea din biserică: măcar la marile sărbători să se închine și conu Mateiu cu noi, îi spune după Înviere. Esprit borné. Ultima oară când am stat în strana Sionilor de la Sf. Silvestru am avut senzația că mă aflu într-un stomac, într-o burtă întunecoasă pusă pe digerat - totul se topea, lumina, ceara, dumicații. Eram îmbăloșat, înmuiat în secreții, supt; slujba popii mă rumega molcom. Acum îl am
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Biblioteca Academiei R. P. R., vol. II, București, Editura Academiei, 2003. footnote>, ceea ce prejudiciază cercetarea multiplelor aspecte ale evoluției muzicii bizantine în țara noastră și chiar a unor aspecte literare, istorice liturgice, imnologice interferente, cum ar fi rolul cântării de strană în formarea limbii române literare, problemă pe care am propus-o Academiei Române, organizatoare a unor cicluri consacrate acestui important domeniu al formării limbii literare. Este vorba despre reverberațiile ce trebuie investigate și reliefate pentru că cele mai vechi cărți de cult
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și reliefate pentru că cele mai vechi cărți de cult în limba română au avut în primul rând o destinație muzicală și au contribuit funciar la formarea limbii noastre literare, procesul numit în mod genial de Anton Pann românirea muzicii de strană referindu-se la conviețuirea de secole și la adecvarea textelor liturgice, scrise cu semiografie muzicală specifică, sau al căror melodii urmau să fie confecționate după modele cunoscute în prealabil de către practicanții unor înveșmântări muzicale ad-hoc - podobii conviețuire care avea ca
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale lui Gheorghe Ucenescu, cel mai important discipol al lui Anton Pann oferă date importante pentru completarea catalogului creației și a unor date biografice ale acestor reprezentanți de marcă ai muzicii de strană din țara noastră. Dacă până în prezent activitatea lui Gheorghe Ucenescu este cunoscută doar din datele Manuscrisului nr. 3947 din Biblioteca Academiei Române, pus la dispoziția publicului de Vasile D. Nicolescu<footnote Nicolescu, Vasile D. - Manuscrisul Ucenescu - Cânturi, București, Editura muzicală, 1979
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
religioase în timpul stăreției Sfântului Paisie Velicicovschi; în: Teologie și viață, Iași, s. nouă, An IV (LXX), nr. 11 - 12, noiembrie - decembrie 1994, pp. 84 - 102; footnote>. Poate nu întâmplător în școala monahală sinaită au crescut opt ierarhi români și în strana mănăstirii au răsunat glasurile unor psalți de valoarea lui Naum Râmniceanu, Varlaam Barancescu, Gheorghe Ucenescu, Neofit Ivanovici etc. Deși a beneficiat de mai multe monografii, începând din anul 1881 până la cea mai recentă, din anul 2000<footnote Măgureanu, Nectarie - Mănăstirea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
plecat prea mult sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede”. 2. HOREA, stindardul luptei pentru demnitate românească, a fost prins de cotropitorii austro-ungari, fiind trădat de doi preoți, tată și fiu, români de credință românească dar, de la...strana stângă. A fost închis în istorica celulă din cetatea Albaiuliană. Aici, singur în celulă, a cerut preotului ortodox Raț să vină să-l spovedească și să-L împărtășească cu Trupul și Sângele lui Hristos, ca un adevărat creștin, frate de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
stângă. A fost închis în istorica celulă din cetatea Albaiuliană. Aici, singur în celulă, a cerut preotului ortodox Raț să vină să-l spovedească și să-L împărtășească cu Trupul și Sângele lui Hristos, ca un adevărat creștin, frate de la strana... dreaptă. Preotul Raț, l-a găsit plângând... Îi spune lui Horia, acum, înaintea supliciului: „HORIA să nu plângi, să vadă lumea că ți-e frică de moarte”! Horia îi răspunde cu demnitate: „PĂRINTE, NU PLÂNG PENTRU CĂ ÎMI ESTE FRICĂ DE
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
gaița opaița limba de limbarița, sămânțând prin crater genă. Ploua roua drobi de sare (s)neghina la anghinare utagak ------ împerechere gorgona la belvedere matcă tăi căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge rană - imi făgăduisei strana lăcusta pustiei mâna nu să joci la embargo’ polka doamnei escargo și j’avais șu que fagot (în franca pardon basson) point fitil trotil amnare cum săreai échalier baladin depuis hier soț în zodii funerare. Țin rezervă în triajul dogmei
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
brigandul verb subteranul temnicer ci nu fumul efemer amor(sân)du-și flaut sterp levitam nevolnic val inelul plural pulsând toiagul lui unde? când? rara limbă s-o dezval transparenta matcă sunt tainic și pios a sta (m)ucenic în strana ta la octava trapezunt fuga una e mai dă-mi vârsta lumii și sigil spasmul/țipăt de copil prețul beznei între Vămi lângă styx psalmistul grec soare și văzduh și cer îmi despoaie de mister Maica-n octostih s-o
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
și tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din poeții români sinucigași ambii cu picioarele gracile plutind deasupra stranelor altarelor reci precum scria condrumeața sau poate chiar iubita colegului nostru care în loc să traverseze Styxul traversează Oceanul Înghețat de Nord. Absoluta autoreferențialitate Câteodată îmi zic că dacă există Dumnezeu din câte se vede el nu e decât un privitor ca
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
la înălțare, pînă unde mîinile nu mai au ce culege din cenușa dusă de vîntul adormit, și el ca un miel cu gura pe sfîrc, vin să-l uite de tine, vin să-l facă foiță de hîrtie citind în strană, vin să-l cădelnițeze în strofe de imn, vin să-l ascundă de tine, vin să-l ia cu ele pînă în moartea care le va fi călăuză, vin să se așeze peste cuta cearșafului neatinsă vreodată de nimeni, vin
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
Arhitectura" și o baie comunală, s-a născut în anul 1819 prozatorul. Cu timpul, nimic nu a mai rămas nici din chilii nici din biserica unde a păstorit tătâne-său și în care Filimon a fost o vreme cântăreț în strană apoi epitrop până la sfârșitul vieții. Scriitorul s-a săvârșit discret în cămăruța din "ospelul" Török de pe podul Mogoșoaiei. Familia, despre care rămâne bănuiala că nu l-ar fi iubit prea mult, depune grabnic o petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Pleșu e contrabalansată de evocarea câtorva episoade care, în trecut, i-au așezat pe protagoniști pe baricade adverse). Nu sunt pe deplin convins că un intelectual precum Andrei Cornea poate fi privit doar prin prisma disprețuitoare a "țârconvnicului ideologic fără strană politică", a "elitistului", a celui "cotropit de instincte de comisar politic", culminând cu spectaculoasa concluzie că traducătorul lui Plotin și Platon ar fi "un om cumplit de netrăit". Pot înțelege furiile lui Dorin, pot înțelege motivele pentru care se simte
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
ticuri, de bizarerii, al căror rol e să învăluie teama. * Machiavelli se îmbrăca în cel mai de preț costum al său, cel de ambasador, și scria în picioare între sfeșnicile aprinse. * Mitropoliții și cronicarii noștri luminați oficiau tot drepți, în strane, între lumânări, iar bărbile lor, dimineața, erau țepene de picăturile cerii pe firele sure. * Faulkner a scris Pe când trăgeam să mor, pe o mască de sudură, în vacarmul unei uzine - zgomotul și furia... * Hemingway scria tot în picioare, la un
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
erau aduși) țăranii „în schimb de experiență”, să se „lumineze” și să răspundă cum se cuvine lozincii cântate „Hai să facem o gospodărie / Colectivă și la noi în sat”... ori îndemnului celor sosiți din „schimburi de experiență” petrecute în „șiraka strana maia radnaia”, în „colhozurile mari/ unde-s krasnâi proletari”... Acolo, la Livedea - acest nume frumos, cu arome de fructe și poezie - a poposit într-o zi de toamnă (mai exact, în 25 octombrie 1954) și poetul Tudor Arghezi, ispitit și
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
fibrelor și a țesăturii scot în evidență robustețea și consistența țesăturilor de lână, la care se remarcă îndeosebi rolul practic. Ștergarul de cui s-a folosit și se utilizează și la împodobirea bisericilor, în special a altarului, icoanelor și a stranei, fiind dăruite în acest scop de enoriașii din așezările rurale. Ștergarele țesute sau brodate, cu motive geometrice, fito și zoomorfe stilizate, provin din cele mai diferite zone etnografice ale județelor Timiș, Caraș-Severin și Arad, comune și sate ca Pesac, Bocșa-Vasiova
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
doar, doar o mai afla ceva vești, însă acesta ocolea subiectul, era periculos să vorbești despre o persoană sau alta, nu știai pe cine deranjezi. Apoi Fotache a dispărut de acasă. Catinca îl știa la biserică, unde mai cînta în strană duminica. Nu a ajuns acasă nici luni, nici marți. Miercuri Catinca s-a dus la Țepordei, jandarmul satului care acum fusese avansat milițian și l-a întrebat pe acesta dacă nu știe ceva despre bărbatul ei. Nu, acesta nu știa
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
trivialitatea așa de stridentă la alți congeneri e ocolită prin aproximări imagistice și aluzii ce-i reduc violența fără să afecteze o anumită expresivitate ironic-burlescă. Sub titlul Sexul ei, stau următoarele două versuri: „alună culcată în iarbă / ca într-o strană”; sub altul, Poezie, citim un ecou de cântec de lume: „marie / dărâm cu scula mesele din berărie” ... „Minimalismul” - alt atribut-clișeu pentru poezia mai recentă, nu lipsește nici de aici. Câte un text ce coboară ceremonialul în derizoriu poate aminti de
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]