45 matches
-
ciorapii cîrpiți. Și am convenit și eu ca e bun, pentru că ne dădea halva. - Dar Măricica? Am facut-o praf amîndoi. Toanta, șleampăta, clăpăuga, am distrus-o. Ne-am distrat ceva... Fredi rîdea că la teatrul cu șfori, parcă dăduse strechea în el, se agață de crengile părului și-și dădea drumul. După care, se caută la coiut. - La mine nu se umflă. Și o lua de la capăt, cățărîndu-se mai sus. Am devenit atent. Ce vedeam mă uluia. Putulica lui era
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Ploiești, Băicoi etc. Prin repetatele aplauze, cei prezenți au răsplătit buna pregătire tehnică și performanțele tinerilor interpreți Victor Georgescu, Elina Guină și Leonard Șarpe (pian), Teodora Stroe, Mircea Mihăilă și Mălina Țiulete (vioară), Catrinel Țiulete (violoncel), Mara Balint și Daniela Streche (duo pian). Concertul s-a încheiat cu cei doi invitați de onoare: Duo pian - Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu, care au interpretat, la cote artisitice înalte, Feeria din Rapsodia spaniolă semnată de ilustrul compozitor francez Maurice Ravel. Prestigioasa manifestare "Țintea
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
popa de la Sfântu’ Andrei a apărut într-o seară, îmbrăcat într-o pufoaică de la armată, și s-a apucat să sape vârtos. Oamenii râdeau că, mai dându-și peste fluieru’ piciorului, popa înjura și scuipa printre dinți. Parcă-i luase strechea pe toți, babele stăteau în fața blocurilor și vorbeau numai de flăcărui albastre, blesteme și alte parascovenii. Țigăncile erau chemate să stingă cărbuni, să dea în ghioc, dacă unu’ sau altu’ se va îmbogăți. După vreo două săptămâni, oamenii s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
discuție. Că pe vremuri copiii se nășteau pe apucate și pe unde se nimerea și se jucau cu curu-n țărână până se făceau mari și buni de muncă și, slavă domnului, erau teferi și sănătoși, dacă nu dădea cumva vreo streche-n ei, fiecăruia cum îi era scris și în frunte pus. Virgil, care totuși avusese, ca băiat de învățător, o copilărie ceva mai deosebită de a celorlalți copii din sat, obiectă că lucrurile nu stăteau chiar așa; știa el, socrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Feri-m-ar Domnul! POETUL Doamne, cum de-l mai înduri! De ore în patru labe, Cică printre crăpături I-au scăpat niște silabe. ALT POET Când timpul doare ca halca ruptă din vite, și zarea urlă pe șesuri cât strechea de iapă, El, bucați sub copita disperărilor, scapă într-un cer de vorbe cu stele potrivite. P O E Z I I Ca orice român plecat de acasă și stabilit pe alte meleaguri, am făcut și eu anul acesta, împreună cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
intrare îi opri povestitul. Extrem de pătrunsă de ce auzise, Mira se gândi să mai vină la Marieta încă un timp, până ce mătuși-sa va hotărî ce va face. Dar nu-și încheie gândul, că Mira-Mică intră în cameră ca gonită de streche spunându-i să plece, că nu mai avea nevoie de ajutorul ei. Când termină de țipat decizia, rămase lipită de ușa deschisă, bătând un tact al furiei din piciorul drept. Nici o mulțumire, nimic despre banii promiși! La gândul ăsta, Mira
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
bine... miroseai... — A singurătate. O să moară cineva, o să moară de tot, poate mor eu, Loredana, de ce cântă cucuveaua aia pe casa noastră?, până acuma cânta departe, prin alte locuri, o auzeam slab, acuma vine doar la noi, a apucat-o strechea. Va muri cineva. Și Maestrul începe să murmure un cântec vechi. La palat, pe stâlpul porții, A cântat pasărea morții, Mult ești moarte-nșelătoare, Cât e omul ca o floare!!! Teribile cuvinte. Și vocea Maestrului se ridică din nou, gravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
piște Cele animale breze, Vrând să-l facă să nu miște, După ce au tras la sorți, S-au decis să îl doteze Cu potcoave ... de cai morți! SONETUL GIRAFEI Prin savana africană Trage-ntr-una cu urechea, Parc-ar fi mușcat-o strechea, O girafă dolofană. Pare-a fi rămas din vechea Stăpânire, cea avană, Sau, precum o curtezană, Vrea să-și caute perechea. Dar, de nu-i retribuită, Cu dolari, nu doar cu ... lei, Spre-acei tigri din elită Ea se uită cam
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
interpreți din garda de mâine a muzicii noastre folclorice, mulți dintre ei, dacă nu toți, afirmându-se promițător ca zori proaspeți, înviorați de păsărele sprintene, în coroane înfrunzite ciclic și întru veșnicia spiritualității neamului. Este vorba despre Emilia Dorobanțu, Loredana Streche, Georgiana Birceanu, Cătălina Alexe, Elena Cuculici, Lorena Iacob, Iulia Iacob, Marius Voicu, Samir Ionescu, Gabriel Andrei, Bianca Pătrășcioiu, Marian Vijoi, Ioana Dîrstar, Ilie Caraș... Momentele de coregrafie folclorică au fost asigurate de Ansamblul folcloric „Doina Dunării” al Centrului Cultural „Ion
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
tine uneori mulțumită mă aștepți pe câte-o alee te lași sărutată iar coapsele tale se joacă cu gândul și ochii mei triști castanii triști plopii trec pe lângă noi îmbrățișati nebun nebun nebun doar cireșul mai este primăvara când dă strechea în el de cireș cine se plânge de tine poposești mereu în atâtea locuri te-mbraci sumar când vii la întâlnire atât de târzie mereu după ce nu știu pe unde-ai umblat ai urme de dinți pe brațe pe gât
MIHAI GANEA-DRUMUL PIERDUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361651_a_362980]
-
devreme până vara, ca să avem legume proaspete, ecologice, s-a dus pe „apa” sâmbetei. Când a văzut dezastrul pe care îl face porcul, mama a fugit spre el, să-l aducă în coteț. Aș! Ce să-l aducă, parcă dăduse strechea în el, așa era de nebun, a doborât-o și pe mama la pământ iar fiul nostru a început să plângă. După ce distrusese tot ce întâlnise în cale, Ghiță dădu peste grămada de vișine, care era tocmai boasca din vișinata
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
reflectând: „Gâl, gâl, gâl, pe gât o viață De soție n-ai știut, Fie-ți țărâna ușoară, Căci și eu ușoară sunt Să pornesc în lumea mare Și să îmi aflu pereche, Căci din partea ta, bărbate, O viaț-am zăcut de... streche!” Deci nu e simplă poveste, Cum că năravul din fire Nicicum n-are lecuire, Ba chiar adevărul este. Referință Bibliografică: Năravul (a la Săpânța?) Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1807, Anul V, 12 decembrie 2015. Drepturi de
NĂRAVUL (A LA SĂPÂNŢA?) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370303_a_371632]
-
la mecanism cureaua Are un secret drăcesc. Cu acestea, după mine Dac-ar fi să îi testez Vă spun: n-aș avea pe cine Pe liste să mai votez. Fugind precum potârnichea De a fi chestionați, Zău că mă apucă strechea Că votăm doar condamnați. Că doar pentru ei cer votul, Nu în slujba unei țări, Apoi după ei potopul; Nu le pasă de ocări. Cel ce va avea tăria De a se lăsa testat Va fi-n top în România
TESTAREA PSIHOLOGICA A CANDIDATILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380483_a_381812]
-
Spătaru; Doina Spătaru; Sida Spătaru; Spitalu’ 9; Marian Spânoche; Cristina Stamate; Aneta Stan; Elise Stan; Cornel Stavru; Carmen Stănescu; Lucia Stănescu; Mariana Stănescu; Tatiana Stepa; Marian Stere; Pompilia Stoian; Laura Stoica; Angelica Stoican; Niculina Stoican; Aurel Storin; Pavel Stratan; Loredana Streche; Maria Stroia; Narcisa Suciu; Nicolae Sulac; Paul Surugiu; Anna Széles; Maria Șalaru; Șatra; Vasile Șeicaru; Carmen Șerban; Natalia Șerbănescu; Ileana Șipoteanu; Paul Talașman; Frații Tarzan; Carmen Tănase; Maria Tănase; Aurel Tămaș; Floarea Tănăsescu; Vasilica Tătaru; Irina Tebeică; Aurelian Temișan; Maria
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
fi păstrat sfârcul de bici cu care pleznește și acum nemilos ca Iorgu Iorgovan «șarpele» încă primejdios fiindcă «puie» adică plodește: Ne știm de mult, e lupta veche Din veac în veac, din an în an: E șarpele ce puie streche Lovit de Iorgu Iorgovan. În poezia de astăzi a lui M. Beniuc apar trăsături noi caracteristice unui poet socialist. «Arta poetică» în care poetul cântă tot ceea ce «e dat omului să-i placă», «tot ceea ce-ți face traiul mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
clipă În clipă veselia nevestei să se transforme Într-o furie greu de potolit. Vesela din dulap deja dădea semne de neliniște. Cuțitele se mișcau de la locul lor și lingurile așijderea. Farfuriile trepidau În dulap de parcă le-ar fi apucat strechea. Solnița plină acum de mucuri stinse de țigară creștea pe masă ca un aluat, luând proporții neobișnuite. Toate acestea Ippolit le și vedea zburând prin Încăpere și izbindu-i pe musafiri În ochi. Însă nevasta continua să-și păstreze calmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
deodată. Am ieșit din pădure cărând după noi tăcerea care ne apăsa ca o pedeapsă. Acu’... ai să te duci cu el la mine acasă, a zis Baci către Badea Vasile. Nu mai poate să stea lângă oi, că dă strechea-n ele de spaimă. Să-i zici femeii să-i spele toate hainele cu care-i îmbrăcat și să le lase afară mai mult timp, să li se ducă mirosul de fiară. Îl priveam sugrumat de emoții de parcă luasem o
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
gratis, și să mai și trăsnească a șliboviță, parcă e mai bun un westman. Miroase de obicei a bere, are salariu ca lumea și scapi de mătură pentru aspirator, de sobă pentru microwave. Devii doamnă. O dată ajunse acolo, le apucă strechea. Se contaminează de emancipare. Vor să lucreze și o dau înainte cu dreptul tău de ați plimba pumnul se oprește la 2 centimetri de nasul meu. Și fug la adăpost. Apoi își iau viața pe cont propriu. Maidanezele din colecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care glorios lucram (al Filaturii Române de Bumbac, acum Nichita Stănescu, fiindcă a trecut poetul odată pe acolo) s-au pus pe fapte mari. Zdupăiau tufele de partide de sex rapid cu băieții de la Uzina Republica. Dacă le întrebam ce streche le-a apucat și de ce riscă să rămână gravide de atâta sex apocaliptic, ele îmi răspundeau „pe linie”: - Păi, doamnă, n-ați auzit că vine bomba cu neutroni? Ce să ne mai batem capul? Îți dai seama ce a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
O eroare foarte gravă. N-ar fi trebuit să-l omori pe italianu’ Ăla. — Și nici pe Ălălalt, spuse celălalt prizonier. — TĂceți dracu’ amîndoi, spuse sergentul. SÎnt niște drogați, Îi spuse apoi lui tata. Parcă-s apucați de streche. — Ce streche? ridică tonul micuțul. Nu m-apucă nici o streche, dom’ sergent. — Provine dintr-o veche familie de conți englezi, spuse celălalt prizonier. Întreabă-l și pe domnu’ senator, de față - și dădu din cap către tata. — Întreabă-l și pe puști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Poliție de Sud-Est! Ba, uneori, cum era cazul acum, apelurile nu erau redirijate numai de la o secție-satelit ci, din lipsă de echipaje suficiente, chiar de la unitatea de bază, cea din Centru! Unde mai pui că, în ultimele ceasuri, parcă dăduse strechea în cei de la Omucideri și în procurorii de serviciu: o vătămare corporală gravă, intenționată, prin smulgerea penisului, cu aparență de tentativă de omor sadic, într-o curte din dosul Poștei; bașca o crimă sadea, chiar în fața bisericii Sfântului Filimon, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lipsește ceva, și nu-mi dădeam seama ce. Doar după ce-am deschis poarta și am zărit sentinela cu pușca-mitraîieră și pe cei doi ofițeri, am înțeles ce era. Nu se mai auzeau tunurile. - Kamarad! am strigat de departe. Ich streche deutsch. Aber wenig, sher wenig... Unul din ofițeri începu să râdă. Celalt mă privea nedumerit, ca și cum s-ar fi întrebat dacă nu cumva îmi bat joc de el. - Vorbim românește, spuse. Ce se întîmplă aici? Unde sânt oamenii? - Au fugit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dintre copii n-a înțeles cum reușise băiatul să-și “dreseze” vaca. Și, ori de câte ori erau cu vitele la păscut, ștrengarii se distrau strigând porecla paznicului și văzând cum Joiana lui Titi o ia la fugă de parcă ar fi ciupit-o strechea. 6. Iar m-au furat pașii și gândurile. Nici n-am băgat de seamă că, nu prea departe, în fața mea, se profilează chipul unui om temut din sat. Din cei patruzeci și cinci de ani ai săi, mai mult de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pasăre, suflând În niște oase goale pe dinăuntru! Ohoo, și cu cât foc știau să cânte la oasele alea, de ne-au ridicat pe toți În picioare, făcându-ne să tropăim mai abitir decât o cireadă de bivoli loviți de streche! Of, of, l-am chemat și pe Dupna la chef alături de noi, dar el a venit doar pentru că l-a Împins maică-sa de la spate. - Am venit pentru copii, nu pentru un mincinos ca tine, a ținut el să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sângele câinelui înroșise zăpada. - Ce făcui? scuipase gunoierul. Și, de necaz, a plecat la Stere să se îmbete. Altfel, nu făceau nici un rău jigodiile. Mai croiau vreun crac de pantalon, mai murea câte unul otrăvit, și cum venea februarie, dădea strechea în ei... Întâi le apuca un pârjol pe pisici, că sosise săptămâna brânzei. Nunțile pe acoperiș se țineau lanț, și dulăii, să rupă burlanele, nu alta. Tabla cîrciumaruhii duduia de bătăile cotoilor. Începeau pândele. Luna răsărea pe la opt, ruginită și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]