163 matches
-
într-un ansamblu dinamic, plin de prospețime. Formele de vegetație și contururile simetrice se mențin doar în preajma clădirii, la intrarea în arboretum, marcată de stejari piramidali pe fundalul clădirii cu coloane toscane; apoi, pe nesimțite, se face trecerea peste canalul Strei în pădurea naturală, ca într-un parc forestier. Acum, în așteptarea toamnei, pe alei plesnesc capsulele de Buxus, se înroșesc conurile de Magnolia acumnata, arborele de plută își colorează frunzele concurând cu roșul purpuriu al viței canadiene. Ruginesc frunzele nucilor
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
cioplit în stâncă (7x14 m). Germisara este un site arheologic situat în partea de sud-vest a Transilvaniei, pe malul drept al Mureșului, în imediata apropiere a drumului ce lega în antichitate Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Micia și Apulum. La Strei, pe locul monumentului medieval, au fost descoperite vestigiile unei villa rustica romana. Biserica datează din secolul al XIII-lea. Castelul de la Sântămărie Orlea este menționat documentar la 1363, acum fiind o construcție în stil baroc, înălțată în 1782 și transformată
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
XIII-lea, începutul secolului al XIV-lea), cercetătorii sunt cu toții de acord că Sântă Mărie Orlea prezintă o îmbinare a elementelor arhitecturii romanice cu cele specifice formelor gotice timpurii (burgunde). Aceste elemente se vor regăsi ulterior și în ctitoriile de la Strei, Criscior, Râbița Lesnic etc. Biserica din Sântă Mărie Orlea conservă în interior cel mai valoros ansamblu de picturi murale din câte ne-a lăsat evul mediu în întreaga țară, ca o mărturie a tradiției bizantine adaptate la respirația înnoitoare a
Agenda2004-11-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282191_a_283520]
-
că la ora actuală se află în faza de achiziții de terenuri și de elaborare a proiectului tehnic construcția variantei de ocolire a municipiului Deva. Varianta se înscrie între Valea Mureșului și CF Simeria-Deva (km 7 + 020), unde traversează râul Strei; continuă la nord de orașul Simeria, evită Parcul dendrologic din localitate, traversează Mureșul (km 9 + 400) și continuă pe Lunca Mureșului, pe malul stâng, la sud de Chimindia-Horău-Șoimuș, cu subtraversarea la DN76. Proiectul variantei ocolitoare cuprinde traseul cu profil de
Agenda2005-50-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284479_a_285808]
-
Lunca Mureșului, pe malul stâng, la sud de Chimindia-Horău-Șoimuș, cu subtraversarea la DN76. Proiectul variantei ocolitoare cuprinde traseul cu profil de autostradă (23 km), un drum de legătură (7 km), două noduri rutiere, patru pasaje și patru poduri: peste râul Strei, peste Mureș, Valea Morii și peste pârâul Scurgerea. Profilul de autostradă se termină la km 22 + 830, unde se află amplasat un nod rutier de legătură, care asigură racordarea la DN76 km 0 + 720 și se continuă până la DN7 km
Agenda2005-50-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284479_a_285808]
-
legătură, care asigură racordarea la DN76 km 0 + 720 și se continuă până la DN7 km 394 + 287. Municipiul Deva se racordează la autostradă la km 7 + 356 cu un drum de legătură, care se desfășoară pe malul stâng al râului Strei, traversează CF Simeria-Deva și DN7 la km 377 + 230 și se racordează la DN66 la km 210 + 396. OCTAVIAN NICA
Agenda2005-50-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284479_a_285808]
-
magistralei CF Sibiu-Deva cu un pasaj superior. După ce parcurge o secțiune (cca 300 m), de la piciorul rampei Geoagiu a pasajului se desprinde spre stânga, urmând traseul viitoarei autostrăzi. Se înscrie, apoi, între Valea Mureșului și CF Simeria-Deva, până la traversarea râului Strei. De aici, ocolește Parcul Dendrologic de la Simeria, traversează Mureșul la km 9 + 400 și se înscrie pe malul stâng al râului, la sud de Chimindia și Șoimuș, cu subtraversare la DN76. Municipiul Deva se va racorda la autostradă la km
Agenda2006-21-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284977_a_286306]
-
se înscrie pe malul stâng al râului, la sud de Chimindia și Șoimuș, cu subtraversare la DN76. Municipiul Deva se va racorda la autostradă la km 7 + 356, cu un drum de legătură, care se desfășoară pe malul stâng al Streiului. Tronsonul de autostradă se va racorda din nou la DN7 la km 394 + 287. OCTAVIAN NICA Modernizări feroviare l Înnoirea parcului de automotoare În vederea îmbunătățirii confortului, reducerii duratei de parcurs și creșterii eficienței activității de transport feroviar, S.N.T.F.C. „CFR-Călători” a
Agenda2006-21-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284977_a_286306]
-
și numai apoi în pictură. L-a preocupat și pictura românească din Transilvania dedicându-i între 1973 și 1984 o parte din timp. De la început a fost impresionat de viziunea estetică comună a picturilor de la Ribița, Crișcior, Leșnic și parțial Strei, picturi executate în jurul anilor 1400 în perioada paleologă a artei bizantine. Uimitor însă, picturile din cele patru biserici hunedorene nu aparțin esteticii paleologe contemporane ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei „ciudățenii” făcând din cele patru monumente
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
și numai apoi în pictură. L-a preocupat și pictura românească din Transilvania dedicându-i între 1973 și 1984 o parte din timp. De la început a fost impresionat de viziunea estetică comună a picturilor de la Ribița, Crișcior, Leșnic și parțial Strei, picturi executate în jurul anilor 1400 în perioada paleologă a artei bizantine. Uimitor însă, picturile din cele patru biserici hunedorene nu aparțin esteticii paleologe contemporane ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei „ciudățenii” făcând din cele patru monumente
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
lumina zilei într-o veche familie de preoți de pe meleaguri hunedorene. Tatăl său, Ștefan Păcurariu (1904-1978), originar din Zlaști (azi cartier al municipiului Hunedoara), a îndeplinit timp de 37 de ani misiunea de Preot paroh în comuna Ruși, cu filia Strei, fiind a cincea generație de slujitori ai Bisericii. Mama sa, Cornelia Păcurariu (1905-1974), a fost descendentă a unei familii de preoți din Câmpia Transilvaniei. Părintele Profesor și Academician Mircea Păcurariu a urmat cursurile școlii elementare din orașul Orăștie (1939-1940) și
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
-i de el! Da putea, băă, să fie cum o dzâs, șî dam dracu de nacaz! Am rămas cu oile lângă oraș până în noapte, când agitația citadină s-a mai estompat. Am traversat apoi printre blocuri și am dormit dincolo de Strei, lângă un gard, în incinta târgului de vite. Până am cinat, Unchiu Culiță și Doru Matei au rememorat pățanii mai șoade sau mai tragice pe care le-au avut, de-a lungul timpului, trecând prin sate de rromi. Cea mai
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Nu-i adapă că li seteeee, nu-i adapă că li-i sete, Îi adapă că mă vede, îi adapă că mă veeedeee. El îi aruncă o uitătură scurtă. Ea tace.. Ies din pădure, în câmp, de-acolo trec Lunca Streiului, apoi Dealul Bercului și intră în sat. Căldura lui iunie, după răcoarea pădurii îi toropește pe-amândoi. Ea adunase niște ochiul-boului din câmp și flori de sânzâiene. - De parcă n-ai fi pus destule flori pă lângă casă, îi spune după
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
erau alte celea de spălat păru', ca acuma, așe că și-o desfăcut cozile grόsă...Și cred eu că i-o dat baba ceva de împletit în păr , după ce și-l spală, că pre o vrut ie să să baje-n Strei ... Când am văzut-o așe', despletită, cu părul lung-lung tăciune și fața albă ca varul, cu ochii negri-negri, parcă-i ardeu în cap, nu alta, aș fi putut jura că-i știma apelor, ori una din ăli frumoase. Și frumόsă
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
acu', dacă are fată de măritat, n-o da-o orișicui! Frumoasă îi, harnică îi, are și ceva zestre... Și-o pus cununa de sânzâiene pă cap și s-o scufundat o dată. Cununița o pornit la vale, purtată de apa Streiului păn' la marea aia mare, cum i-o spus mamă Fiica. Ne-am pornit cătă casă tόmna' cân' clopotele bisericii băteu de sfârșitu' cununiei. Ne-am întâlnit cu nuntașii la marginea satului, unde-i așteptau căruțăle, care măi de care
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
pă mireasă pă masă, la pόrtă ... ***** De-abia ieșită din pădure, am oprit din nou. Câmpul se-ntindea galben ca mierea soarelui, de-atâtea sânzâiene înflorite. Ce dor mi-a fost de de mirosul lor, de sat, de câmp, de Strei, de Ana! M-a podidit plânsul. -Maică, nu plânge, am auzit iar, nu știu de unde, glasul celei care mi-a legănat visele anilor de demult și mi-a oblojit toate durerile copilăriei. Și până acasă, mi-a povestit iar, ca
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
din Regele Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este inclus și în volumul Trandafiri de octombrie și alte surâsuri (1971). Probabil, și alte bucăți de aici datează dinainte de 1945. Cele noi (Sofora de pe Strei, Pădurea omenească etc.) nu relevă o compoziție echilibrată, anumite părți (dialogurile, digresiunile) etalează o vervă impresionantă, muiată în satiră uneori, alteori cu infiltrații lirice. Potrivit mărturisirilor lui D., și Fauna bufonă (I-II, 1972-1975) a fost scrisă într-o primă
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Hațegului s-a păstrat pentru râu sensul de canal. Există astfel un lung canal de mori derivat și paralel cu Râul Mare, care alimentează morile de apă ale mai multor localități, numit Râu de Mori. Homorodean 11 arată că în Strei - Sîngeorz se numește "Rîu" canalul de moară ce se desface din Valea Luncanilor și intră în Strei, iar în Orăștie "Rîu Morii" este iezătura desprinsă din Apa Grădiștei, ce străbate orașul. Microzona Orăștiei a avut și un vechi nume românesc
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și paralel cu Râul Mare, care alimentează morile de apă ale mai multor localități, numit Râu de Mori. Homorodean 11 arată că în Strei - Sîngeorz se numește "Rîu" canalul de moară ce se desface din Valea Luncanilor și intră în Strei, iar în Orăștie "Rîu Morii" este iezătura desprinsă din Apa Grădiștei, ce străbate orașul. Microzona Orăștiei a avut și un vechi nume românesc - Pe Râuri, care exprimă legătura între această zonă și apele sale. Sunt numeroase cuvintele venind din slava
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
hidrografice principale 12. Le prezentăm în continuare, împreună cu principalii afluenți ai colectorului respectiv. I. Tisa (Vișeu, Iza, Tur); II. Someș (Lăpuș, Șieu, Someșul Mic, Crasna); III. Criș (Beretău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb); IV. Mureș (Arieș, Tîrnava Mare, Sebeș, Strei, Cerna, Aranca); V1. Bega (Bega Veche); V2. Timiș (Bîrzava, Moravița); V3. Caraș; VI1. Nera; VI2. Cerna; VII. Jiu (Tismana, Motru; Gilort, Amaradia); VIII. Olt (Homorod, Cibin, Lotru, Olteț, Râu Negru, Bîrsa); IX. Vedea (Teleorman); X. Argeș (Neajlov, Râul Doamnei, Dîmbovița
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de important încît și Columna Traiană de la Roma arată coborârea pe cai cu samare, din munți, a acestui tezaur fabulos, care i-a permis lui Traian o serie de importante lucrări hidrotehnice, edilitare și monumentale. Tot în Transilvania avem râul Strei, unde se poate regăsi același radical originar, ca și în Valea Strau sau în Stârminoșii Jiului, despre care am amintit mai înainte. C. Poghirc atribuie origine traco-dacică și Turdei, hidronim ce are aceeași rădăcină ca și un afluent al Tisei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și sfîșietoare agonie... Orice speranță de bine, după diagnoza medicilor din Viena, pare o esagerată ilusiune"290. Starea aceasta e contrazisă categoric de scrisoarea Harietei din 12 septembrie: "Mihai se află destul de bine, doctoru Isac n-a venit încă din strei nătate... Eu m-am certat cu B.(ădescu), pentru minciuna ce a scris în "Curier". El a scris că a făcut-o cu intențiunea de a-i scoate pensia lui Mihai, adecă să se afirme de ministeriu". În aceeași scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Situația religioasă a fost complicată datorită cuceririlor maghiare și tendințelor de catolicizare; biserica ortodoxă a fost atestată prin existența: episcopiilor ortodoxe în sec. IX la: Dăbâca, Biharea, Alba-Iulia; ctitoriilor cnejilor români, datând din sec.XI-XIII, descoperite la: Densuș, Gura Sadu, Strei, Streisângeorgiu, Sântămăria Orlei, Prislop; ctitoriilor domnilor munteni și moldoveni: Ștefan cel Mare Mănăstirea Feleac și Vad; Constantin Brâncoveanu în Făgăraș și Ocna Sibiului. Mitropoliei ortodoxe de la Feleac (sfârșitul sec. XIV); -Regalitatea maghiară a sprijinit biserica catolică, înființând episcopii catolice la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dus și se duc încă discuții aprinse. Vom consemna, după excelenta sinteză a problemei făcută de V. Frățilă, contribuția toponimiei la demonstrarea autohtoniei și continuității poporului romîn la nordul Dunării. Hidronimele (Dunăre, Mureș, Olt, Tisa, Timiș, Săsar, Someș, Criș, Ampoi, Strei, Horn, Bîrzava, Cerna, Nera, Năruja, Motru, Jiu, Gilort, Giomărtil, Lotru, Argeș, Vedea, Buzău, Siret, Prut, Nistru), oronimele (Carpați) și oiconimele (Abrud, Albac, Arcuda, Băroi, Cigmău, Drencova, Garvăn, Galt, Hîrșova, Iași, Mehadia, Oituz, Oltina, Sălduș, Tapia, Turda) considerate, în urma investigațiilor etimologice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sar, care înseamnă „rîu“), în varianta cu e, sub influența unor forme asemănătoare întîlnite în Tracia, Iliria și Dalmația (puse pe seama radicalului indo-euro pean ser „a curge“, înrudit, probabil, cu s(t)ru, „a curge“, regăsit în toponime ca Struma, Streiul, Serta, Istrița). În sprijinul acestei ultime ipoteze vin formele atestate în documentele medievale: Seret, Serete, Siret, Siretkogo (o variantă slavă de caz). Schim barea lui e în i este explicabilă printr-o disimilație (e - e > e - i) sau prin impunerea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]