802 matches
-
Ce-azi de mii de neamuri este blestemată. Noi, nu dorim să-avem o soră Raseie, În cor scandăm cu toții- dracul s-o eie. O Românie mare aș vrea să văz chiar mâine, Să nu mai plângem carma prin țările streine, Să ne unim odată, să nu ne râdă-o lume C-avem o țară proastă cu oameni de renume. De dor și așteptare azi plânge universul Și lacrimi curg șiroaie, din lacrimi îmi e versul. Numai REÂNTREGIREA -i mai tare
DOR ŞI AŞTEPTARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1485101517.html [Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765]
-
că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut că... of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1468603215.html [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
frumuseților naturale ale României, care ”nu e posibil să lase rece pe cineva”; impusionarea turismului intern, căci ”prin el ne vom cunoaște țara, vizitând-o în lung și în lat și lăsându-ne banii noștri în interior” și ”atragerea de streini cari (...) contribue și dânșii la prosperitatea națională (...), cari plecați ne vor face cunoscuți și apreciați în țările lor prin faima plăcutelor amintiri ce vor duce cu dânșii ca pentru cea mai bine organizată propagandă”. Se spune că un călător vede
Spania și România, o paralelă inegală by http://uzp.org.ro/spania-si-romania-o-paralela-inegala/ [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
cert, se naște opera de artă: „Ce frumoasă poate să fie piatra / când mâna omului fluidă o face / aidoma unui cub./ Ce frumos poate să fie gândul / când fulgerătorul de verb îl face cub...” (Acasă) Invocația e sublimă, sacrală: „Stea streină de lumină, / vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur, murmurând, / cu o piatră pietruind, / cu un verde înverzind...” De la Nichita aflăm și ce înseamnă puritate - în iubire, firește! Se confesează prietenului său, Titus, astfel: „...ultima
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt de martiri ... ” Lui Horea îi dedică Eminescu, versurile: „Să privească Ardealul lunii i-e rușine/ Că-a robit copiii-i pe sub mâini streine/ Ci-ntr-un nor de abur, într-un val de ceață/ Își ascunde trista galbena ei față./ Horea pe-un munte falnic stă călare:/ O coroană sură munților se pare...” Horea luptase pentru popor, dar trădarea a jucat un rol
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“.(Fără dată ).În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul Cântării României de Alecu Ruso, poetul scrie:”O, Români! Români ... pe Șincai( îl lăsați )a muri cerșetor( ... ) O, Români! Din streini ce veniră la voi,toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
MEA... LIMBA ROMÂNĂ În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarele mă vreau. În limba mea-mi vorbesc podișuri și izvoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi streine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea... În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi sărută ochii tot în limba mea... De am dureri ce sufletul mi-apasă În limba mea și-a mamei
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
dar și membrii în conducerea băncii, se numără Iosif Vulcan și Aurel Lazăr. „Banca Bihoreana a luat ființă ca institut de credit și economii în urma tristului fapt că poporul nostru era tratat cum nu se poate mai rău de băncile streine, îndeosebi maghiare. În zadar cerea Românul bani pe credit, nu primea sau chiar dacă se întâmpla să primească, pentru datorii neînsemnate, moșioara românului era vândută fără cruțare“ (Monografia-almanah p.309). „Bihoreana“ va fi un real sprijin pentru micile gospodării țărănești, pentru
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Ganduri > A FI PATRIOT... Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului A fi patriot... MOTTO: „Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”. (ANTON PANN) Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul cel mai înalt, care înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune, el e destul de puternic, pământul său destul de binecuvântat de cer, locuitorii săi numeroși și în mare parte omogeni; el poate trăi, a sta de sineși și a se apăra împotriva năvălirilor streinilor”. ( Ion Georgescu, “BABA NOVAC, legendă și realitate istorică”, Editura Albatros, 1980). Eroul Baba Novac a fost unul dintre cei mai apropiați generali ai “iubitului său domnitor”. Luptele Domnitorului fiind legate de marea contribuție a eroului Baba Novac, menționăm lucrările incluse
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
consumă în lacrimi (În Tărîm de Rouă / La fîntîne - nouă - / Să sting jarul patimii / Și amarul lacrimii; Apele-n fîntîni amar, / Soarele palid și stîns, / Ochi al meu, prin nouri, plîns... / Fără dînsa lîngă mine, / Mi-s stelele-n cer streine, / Gîndurile tot suspine; Lin te, codrule, clatínă... Și sufletul mi-l alină, / Limpeziți-mi-l, izvoare). Într-o suită de rime catalectice, se accentuează mai mult lumescul decât finalul de vers: Și, lîngă el, mîndră,-n șa, / Ședea dragă Dragosteá
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
generali imperiali, poloni și țariști, conducători ai răscoalei curuților (1703-1711), ambasadori ai marilor puteri (englez, olandez, habsburgic și venețian) la Constantinopol, Suveranul Pontif, cardinali, înalti ierarhi ai bisericii Răsăritului, cărturari greci s .a”. De asemenea, a realizat legături cu diplomați streini influenți care-l informau, pe care îi informa dar care l-au și ajutat mult, ca lordul William Paget, ambasadorul Angliei, și contele Jakob Colyer, ambasadorul Olandei la Constantinopol, contele Luigi Ferdinando Marsigli, naturalist din Bologna și negociator imperial, sau
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Limbii/Logosului - fundamentul stănescian al paradoxismului. Sistemul poetic stănescian, în zodia genială a lirosofiei, de la primele volume - îndeosebi prin 11 elegii (1966), Necuvintele (1969), polidimensionându-se în Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), Noduri și semne (1982) - până la „postuma“ Invocare («Stea streină de lumină, / vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur, murmurând, // cu o piatră pietruind, / cu un verde înverzind. // Timp rămas în creiere, / curgător coșciug lăuntric, / kriul-kri, de greiere / nespumos... // Moare-mă, mamă, frumos, / fără de nici un
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul ... VII. A FI PATRIOT..., de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 492 din 06 mai 2012. A fi patriot... MOTTO: „Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”. (ANTON PANN) Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul cel mai înalt, care înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... ... Citește mai mult A fi patriot...MOTTO:„Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”.(ANTON PANN)Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul cel mai înalt, care înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
romanii și pe Constantinescu cu Decebal. Apoi îi dădea cu Ana Blandiana, cu Paler și cu Liilcenu cu grupul lor de dialog social... și recita versurile Anei Blandiana, rar, cu inflexiuni în voce: Umblu prin mine/ Ca printr-un oraș strein/ în care nu cunosc pe nimeni/ Seara mi-e teamă pe străzi/ si-n dup-amiezile ploioase/ Mi-e frig și urât/ Nici o dorință de a călători/ Când și numai trecerea drumului/ E aventură./ Nici o amintire din alte vieți/ întrebării
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_erou_al_mineriadelor_ion_ionescu_bucovu_1386662739.html [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
silința ce șia dat-o autorul (Apostol Arsachi n.n.) de a susține cu orice preț proprietatea absolută de pământ din România, pentru care în sfârșit, negăsind d-lui temeiuri destul de tari în instituțiile și legile noastre, a alergat la legi streine, la scrieri de autori, la fapte chiar și nepotrivite împrejurărilor noastre; ca prin citări peste citări să dobândească admirarea celor ignoranți sau orbiți de interese, tot de o dată să întunece adevăratul drept al proprietății de pământ la noi; și așa
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
un puternic: - Stăi! Cine-i acolo? - Român!, veni un glas tunător. - Parola, știi parola? -O știu! - România! zise soldatul. - Ștefan cel Mare, răspunse ciudatul oaspete, fără să șovăiască. Atunci Stan se dete-n lături și fără voie prezintă arma și streinul ridică mâna cu măreție și poruncitor, parcă de când lumea a fost deprins să fie salutat și să mulțumească în felul acesta. -E încă treaz prințul? întrebă streinul cu gândul de-a intra în cort. -E treaz, Măria-Ta! - De ce-
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
șovăiască. Atunci Stan se dete-n lături și fără voie prezintă arma și streinul ridică mâna cu măreție și poruncitor, parcă de când lumea a fost deprins să fie salutat și să mulțumească în felul acesta. -E încă treaz prințul? întrebă streinul cu gândul de-a intra în cort. -E treaz, Măria-Ta! - De ce-mi zici Măria-Ta, mă cunoști pesemne? -„Eu” bâlbâi soldatul, nu, nu știu, te cunosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana sfințită din perete, ca pe
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
mi zici Măria-Ta, mă cunoști pesemne? -„Eu” bâlbâi soldatul, nu, nu știu, te cunosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana sfințită din perete, ca pe crucea bisericii, aș putea să jur că ești chiar Ștefan cel Mare! Atunci streinul puse mâna pe umărul tânărului. - Știam c-ai să mă cunoști! Soldatul se cutremură de bucurie când simți atingerea năzdrăvanului viteaz. Parcă-i curgeau flăcări prin vine, gata să săvârșească nemaiauzite fapte de viteaz, i se părea că de-acum
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]