48 matches
-
Eugenia Vodă Am văzut, în decembrie, în avanpremieră, într-una din splendidele săli de cinema de la Mall, două filme documentare - două episoade de televiziune, fiecare a cîte 45 de minute, compunînd, împreună, mini-serialul Strumă, care va fi difuzat, în acest an, la postul Antenă 1. În secetă descumpănitoare a cinematografiei românești, o asemenea avanpremiera a căpătat, pe bună dreptate, proporțiile unui eveniment. Dacă, în ultimii ani, absența filmului de ficțiune a fost, oarecum, explicabila
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
de propagandă numit cinema, ar fi fost de așteptat o veritabilă invazie de "documentare istorice" (gen niciodată demodat); lipsa de interes și de seriozitate a cineaștilor noștri privind recuperarea adevărului istoric a depășit orice imaginație. Dar, să trecem. Ce înseamnă "Strumă"? Numele unui vas scufundat în 1942, cu 769 de evrei români la bord. Primul episod pune în pagina contextul istoric; comentariul citează, inspirat, din Paul Celan ("Fugă macabră"): "Moartea e-un meșter german, albaștri i-s ochii"... Și contextul autohton
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
german, albaștri i-s ochii"... Și contextul autohton, o Românie în care se pun bazele legislației rasiale (epoca "să facem o țară ca soarele sfînt de pe cer")... Faptele: la 12 decembrie 1941, din portul Constantă a plecat spre Palestina vasul Strumă (sub pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat în Bosfor. Pasagerii nu sînt lăsați să coboare. Nu au vize. Nici pentru Turcia, dar nici pentru Palestina. Drept care Marea Britanie interzice și debarcarea (teoretică) în Palestina (aflată, din 1922, sub mandatul
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
și să limpezească o realitate halucinanta. Pasagerii Strumei își cumpăraseră biletele cu bani grei, si așteptaseră mai mult de un an achiziționarea vasului și obținerea aprobărilor de plecare. "Setea de cîștig a unora s-a împletit cu disperarea altora". Vasul Strumă era o vechitura, într-o stare deplorabilă, un fel de barja supraetajata, plină de cuburi de lemn pentru corpurile omenești, ca un fagure mortuar, încărcat de patru ori mai mult decît capacitatea lui maximă! Emigranții au călătorit cu trenul de la
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
evacuat) doar nouă persoane (cîțiva care aveau vize, cîțiva care aveau mari relații și o femeie care urma să nască). În familia vapoarelor scufundate, cîtă deosebire între falnicul Titanic, destinat succesului și scufundat rapid, într-o spectaculoasă catastrofă, si jalnică Strumă, epavă predestinata morții, după o agonie lentă, imaginata, parcă, de un scenarist nebun sau sadic. Dacă nu excelează prin originalitate, autorii filmului excelează prin tenacitate și disponibilitate. Disponibilitatea de a ataca un asemenea subiect, cu un suport documentar nebulos și
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
episoade nu e dintre cele mai eficiente, multe lucruri se repetă, declarațiile martorilor colaterali și ale istoricilor invitați lasă, uneori, impresia de lipsă de relief și de plasticitate, un aer de terna prolixitate planează asupra unor porțiuni). Dar, dincolo de toate, Strumă fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
relief și de plasticitate, un aer de terna prolixitate planează asupra unor porțiuni). Dar, dincolo de toate, Strumă fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu cel salvat
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu cel salvat. Toată viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă nu se știe, cu certitudine, cine a scufundat vasul. Variantele care au circulat au fost: nemții, britanicii, sovieticii, românii și chiar... evreii! (pentru a atrage atenția asupra situației lor). Dincolo de toate variantele, mai mult
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
spune fetei : "Să mergem la cireșe, în piață, că poate nu mai apucăm altă dată!"; și o fată care îi spune mamei: "De ce m-ai născut?" Una peste alta, secolul care tocmai s-a încheiat a lăsat mult de dorit... Strumă; scenariul: Stelian Tănase; regia: Radu Gabrea; producție Antenă 1 și Intact Advertising
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
Streală sau Strelă. Un afluent al Nistrului, Stryi, și un oraș din Galiția cu același nume (cf. satul Streiul din județul Hunedoara) au sugerat o rădăcină slavă struga, „curgere“, înrudită cu vechile nume de rîu Strúmon și nume de oraș Strume (cf. bg. Struma, Strumica, srb. Strumica), cu vechiul Istru (Istros, Ister, Hister) și cu Dnistrul (Danastru, Dana-istru, Danastros, Danaster). Rădăcina ar putea deriva din i.e. *s(e)ren„rîu“, „a curge“, cu epenteza lui -t-, obișnuită la traci, slavi și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Behçet, policondrita recidivantă, trombangeita obliterantă, periarterita nodoasă, LES, sclerodermia, boala Kawasaki, artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, sindrom Reiter, sindrom Sjögren, polimialgia reumatică, boala Paget, spondilita anchilozantă, osteoartrita de origine necunoscută, colita ulcerativă și boli autoimune ale tiroidei precum tiroidita Hashimoto, struma Reidel [1,4]. MANIFESTĂRI CLINICE Mare parte a anevrismelor aortei toracice sunt mult timp asimptomatice, diagnosticul făcându-se întâmplător la o explorare cardiotoracică efectuată pentru o altă cauză sau întâmplătoare. O modalitate frecventă de diagnostic este explorarea ecocardiografică pentru insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Recent, împlininduse 70 de ani de la scufundarea am barcației Strumă, în România a avut loc o comemorare pentru cinstirea memoriei celor aproape 800 (mai exact 769) de suflete nevinovate care au pierit în valurile reci ale Mării Negre pe 24 ianuarie, 1942. Ciudată coincidență, anul acesta (pe 15 aprilie) se împlinesc
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
aprilie) se împlinesc 100 de ani (tot număr rotund) de la tragicul episod al Titanicului, în care șiau pierdut viața peste 1.500 de pasageri. După cum bine se știe, Titanicul s-a lovit de un ghețar, deci «act of God». Vasul Strumă, însă, a fost torpilat de un submarin sovietic - deci act criminal. Acum se știe cu certitudine că nu a fost vorba de un submarin german, așa cum s-a crezut (sau se impu nea să se creadă) pe vremea comunismului. Am
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
de un submarin sovietic - deci act criminal. Acum se știe cu certitudine că nu a fost vorba de un submarin german, așa cum s-a crezut (sau se impu nea să se creadă) pe vremea comunismului. Am aflat despre tristă comemorare Strumă, dintr-o co respondență din București pentru «Bună dimineață, Israel» semnată de Iulia Deleanu, publicată pe internet în publicația ORĂ NOUĂ pe 4 aprilie, 2012. Comemorarea a avut loc în fața monumentului din cimitirul evreiesc din București, ridicat în amintirea victimelor
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
o co respondență din București pentru «Bună dimineață, Israel» semnată de Iulia Deleanu, publicată pe internet în publicația ORĂ NOUĂ pe 4 aprilie, 2012. Comemorarea a avut loc în fața monumentului din cimitirul evreiesc din București, ridicat în amintirea victimelor de pe Strumă. Nu am putut afla când a fost ridicat acest monument - Michel Solomon (despre care veți afla în continuare) nu menționează anul și nici în alte publicații nu este menționat. A urmat un simpozion pe tema tristului eveniment, ținut la București
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
publicații nu este menționat. A urmat un simpozion pe tema tristului eveniment, ținut la București, la primăria sectorului 7. Impresionantă părți ciparea, interesante discursurile participanților! Informații complete despre comemorare pot fi găsite pe internet. Cartea de 340 de pagini, Le Strumă scrisă de Michel Solomon, despre care mi-am propus să scriu câteva rânduri, a fost publicată în Canada în anul 1974. Editură se numea LEȘ EDITION DE L’HOMME. A fost tradusă și adap tata din engleză de Gilbert La
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
alte țări europene ocupate de trupele lui Hitler - în special din Polonia (deci fără cetățenie română și fără vize active) erau în pericol de a fi expulzați din România. Marea majoritate a nefericiților pasageri ai improvizatei și mizerabi lei ambarcațiuni Strumă (folosită mult timp pentru transport de animale pe Dunăre) erau cetățeni români, dar și 18 de alte naționalități. După autor, echipajul era compus din 10 membri, dintre care 4 erau evrei. Personajul principal al cărții pe nume Sol, un inginer
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
năpăstuiți de soarta, refugiați în România. Printre altele, prin oameni influenți, reușea să-i scoată de pe listele de deportare pe cei vizați. Tot el a obținut o audiență la re gina mama - Elisabeta (pagina 193) pentru a se aprobă proiectul Strumă. O săptămână mai tarziu, generalul Anto nescu a anunțat că permite utilizarea vasului Strumă pentru transport de persoane, cu condiția de a se face anumite ameliorări minore (pagina 196). Multe lucruri interesante se mai pot afla din carte! Cartierele evreiești
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
scoată de pe listele de deportare pe cei vizați. Tot el a obținut o audiență la re gina mama - Elisabeta (pagina 193) pentru a se aprobă proiectul Strumă. O săptămână mai tarziu, generalul Anto nescu a anunțat că permite utilizarea vasului Strumă pentru transport de persoane, cu condiția de a se face anumite ameliorări minore (pagina 196). Multe lucruri interesante se mai pot afla din carte! Cartierele evreiești din București deveniseră supraaglo merate, datorită «atitudinii oficiale a autorităților, devenită mai puțin ostilă
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
frumoase păreau în teorie ideile lui Marx, puțini erau atât de «încuiați» să nu înțeleagă ce urmări catastrofale a avut aplicarea lor în practică în primul stat din lume care le-a adoptat, respectiv Uniunea Sovietică. Dar să revin la Strumă: Cu mare greutate (trei zile în loc de 18 ore), fragilă am barcație a ajuns totuși la Istanbul. Însă, așa cum se știe, gu vernul turc nu a permis debarcarea și tranzitul evreilor spre Palestina. Au urmat negocieri cu britanicii care aveau mân
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
experiență - fără folos, britanicii nu s-au lăsat înduplecați de a-i primi în Palestina, iar turcii, nici atât. Situație este întrucâtva asemănătoare cu cea a emi granților evrei de pe transatlanticul german SS St. Louis. Acest transatlantic de lux (nu că STRUMĂ), a plecat din Hamburg pe data de 13 mai 1939 având la bord 930 de evrei cu destinația finală - Havana, Cuba. Între timp, în Cuba s-a schimbat guvernul și s-a format un puternic curent anti-evreiesc, alimentat și de
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
s-a întors în Europa, iar nefericiții pasageri au fost primiți de Anglia, Belgia, Olanda și Franța, dar mulți au pierit mai tar ziu în diferite lagăre de concentrare Pe data de 24 februarie 1942, la ora 9 dimineață, vasul Strumă a fost scufundat de un submarin sovietic (în carte se susține că de un submarin german, așa cum s-a crezut mult timp). Abia a doua zi, echipaje turcești de salvare au început să caute victimele, care evident că nu au
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
fugă dezorganizata. Întăririle, sub forma diviziei a XIV-a au sosit prea târziu, și s-au alăturat retragerii spre Strumnitza și granița bulgară. Grecii au cucerit Doiranul la 5 iulie, dar nu au reușit să taie retragerea bulgarilor prin pasul Strumă. La 11 iulie, grecii împreună cu sârbii au avansat în amonte pe râul Strumă până ce au ajuns în Defileul Kresna la 24 iulie. În acest punct, logistică greacă era întinsă la maxim, si înaintarea s-a oprit. Bulgarii au pierdut 7
Al Doilea Război Balcanic () [Corola-website/Science/303641_a_304970]
-
și s-au alăturat retragerii spre Strumnitza și granița bulgară. Grecii au cucerit Doiranul la 5 iulie, dar nu au reușit să taie retragerea bulgarilor prin pasul Strumă. La 11 iulie, grecii împreună cu sârbii au avansat în amonte pe râul Strumă până ce au ajuns în Defileul Kresna la 24 iulie. În acest punct, logistică greacă era întinsă la maxim, si înaintarea s-a oprit. Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Alți 6 000 au fost luați prizonieri cu
Al Doilea Război Balcanic () [Corola-website/Science/303641_a_304970]
-
Defileul Kresna. Constantin a respins propunerea guvernului său pentru un armistițiu, căutând o victorie decisivă pe câmpul de luptă. La 29 iulie, armata bulgară întărită a lansat atacuri pe ambele flancuri, împingându-i pe greci în aval pe văile râurilor Strumă și Mesta. Constantin s-a confruntat cu o anihilare de tip Cannae, si a cerut sprijinul sârbilor. Din nefericire pentru el, aceștia nu ii puteau oferi ajutor după bătălia de la Kalimantsi, iar Constantin i-a cerut guvernului să obțină un
Al Doilea Război Balcanic () [Corola-website/Science/303641_a_304970]