1,185 matches
-
vieții merită lăudată și promovată , de ne-am salva toți unii pe alții ce bine ar fi ! dar nu apreciez persoanele cu influențe nefaste asupra altora care copiază și fără să realizeze pot crea blocaje acolo unde poate ar merge struna totul și să nu uităm de cei care nu pot fi salvați deloc din cauza urii sau geloziei ” unora “, pe ei cine îi răzbuna ?! Corina Dragostescu însă e o femeie reprezentativă pt ea toată laudă Dragilor, Acest mesaj este unul din
Strângere de fonduri în lupta cu cancerul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82863_a_84188]
-
s-o poarte: instituționalizarea în feude de serviciu a compartimentelor filmologice (cronicarii din periodice - pe de o parte, istoriografii subordonați falsei academii - pe de alta), sub paternalismul vitreg al nomenclaturii, cu plafonările suficienței refractare și aroganța "specializării", recte arhivistice, în struna propagandei tutelare și a clanului fiecărui sector. "Colportorii" de mesaj dintre redute, al căror condei se exersase și se exercita bivalent în linia unui Cantacuzino (un George Littera, un Florian Potra în primul rînd) fiind pe cît de dăruiți și
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
adunătură de petice sonore. Așadar, cuvintele ar fi niște păpuși din sunete, iar dicționarul, respectiv, o colecție de jucării, însă limba s-a dezvoltat, firește, din nu prea multe unități de bază ale alfabetului, consoanele și vocalele ei fiind precum strunele acestui joc cu păpuși sonore. Iar dacă am lua o îmbinare întâmplătoare, liber dispusă a acestor sunete, cum ar fi, spre exemplu: bobeobi sau dâr bul scil, sau Manci! Manci! (sau) ci breo zo! - vocabulele în cauză nu aparțin nici unei
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
sondajele de opinie. Ele funcționează, de altfel, după sistemul bielă-manivelă: sondajele pun periodic pe portativ ceea ce televiziunile fredonează douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, iar televiziunile amplifică dezmățul publicitar sancționat, cică, științific de magicienii de la instituțiile specializate. Totul părea să meargă strună. În ciuda urechelilor necontenite ale Cotroceniului, în ciuda corupției inimaginabile din partid și din administrația secretată canceros de către acesta, în ciuda scandalurilor financiare sau legate de dosarele de securitate, premierul-minune călărea cai din ce în ce mai mari. ată, însă, că mecanismul s-a defectat în mod
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
administrație direct dependentă de toanele lui și un partid al slugărniciei absolute. Ion Iliescu și clica lui nu-i aveau decât pe trădătorii din toate aceste organisme. Prin urmare, era obligatoriu să apeleze la cei dispuși să-i cânte în strună. Rolul lui Virgil Măgureanu - enigmatica, tăcuta prezență de la procesul-spectacol al lui Ceaușescu - a fost esențial. Trăind o viață întreagă în conspirativitate, fostul pedagog de la liceul industrial din Timișoara a fost garantul puterii iliesciene. Nici unul dintre momentele de barbarie ale perioadei
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și ar fi cîntat în struna iacobinismului politically correct al reporterului. Nu însă și Valeriu Stoica. Acesta fandează elegant și dă lovitura decisivă cu grația toreadorului care își înfige spada în gîtul taurului: „în democrație trebuie să admitem și opiniile care șochează, și opiniile care ne
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Mitul „patriei primejduite”, care se întrepătrundea cu cel al cîrmaciului, nu era decît un „șantaj sentimental”, însă unul destul de abil de vreme ce reușea a prinde în mreje un public eterogen, dezinformat și cu simțul etic redus, căruia i se cînta în strună: „Tuturor celor sensibili la imaginea românului, blînd și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie, al străinului cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
Liviu Dănceanu Ne-am (re)văzut preț de nici două ceasuri. Mereu pe fugă, încărcat de cursuri și seminarii, de repetiții și rendez-vous-uri, Costin Miereanu știe că nu trebuie să atingă struna înainte ca aceasta să fie bine întinsă. Mai știe și că buna ascultare înseamnă să lași interlocutorul să termine ceea ce vrea să spună, să nu se năpustească în a răspunde, cu atât mai puțin în a promite, ori să privească
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
lămurește Haralampy, este curajul președintelui PD, Emil Boc, de a vizita din când în când provincia, respectiv municipiul Cluj... Așadar și în concluzie: clipe încordate de liniște, apoi, dinspre Etno Tv, o solistă impetuoasă lămurindu-și conaționalii: Scripcaru' zâce pi strună Și eu sar ca o nebună... Haralampy, nouă: - Și vă mirați de fătuca asta?!? ...Drept urmare, l-am băgat și pe prietenul Haralampy în ghiveciul național ,Mari români", cu rost de condiment...
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
nu George W. Bush. Problema e dacă ești sau nu solidar cu valorile sale. Or, între democrația de tip american și sălbăticia teroriștilor arabi (cărora stânga iresponsabilă din atâtea și atâtea țări europene - în frunte cu Franța - le cântă în strună) nu am nici o ezitare să aleg. După cum între tabla lui Moise și mitraliera lui Arafat voi alege întotdeauna curajul minții și nu lașitatea crimei politice transformată în rațiune de stat. Într-o lume putredă, America lui George Bush îmi pare
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
cei "puternici"? între "anonimatul" în care se complac, sau chiar pe care-l impun, cei "slabi" și "personalitatea" scoasă în relief, în atmosfera căreia se scaldă și pe care o imprimă celor din jur cei "puternici"? Iată, se pare, o strună nietzscheană atinsă de reflecția ușor înfierbîntată, însă cu atît mai stimulativă a criticului! (va urma)
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
bună credință ar fi trebuit să reacționeze în aceeași termeni - numai că, așa cum notează în câteva rânduri scriitorul - prea mulți dintre "scribii" invitați să zugrăvească o imagine cosmetizată a realităților și ideologiei sovietice s-au lăsat corupți și cântă în struna gazdelor. Temperament pasional, Panait Istrati va rămânea, așadar, până la sfârșit un solitar, o excepție de la regula înregimentării ideologice necondiționate, o conștiință curată, imposibil de cumpărat. Își va afirma, ceva mai târziu, în articolul Omul care nu aderă la nimic, cum
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
însoțitoare. M-aș apleca spre ea, din vasul unde mă dizolv, și i-aș picura în ureche aburul în care te afli. L-aș relua de cîteva ori pînă cînd l-ar asimila, aș aștepta să fie gata, iar cînd strunele i s-ar porni să tremure, ți-aș da-o în dar. Te-aș detașa de rugina care pe alocuri ți-e nume, ți-aș desprinde aripile alea ieftine de pe umeri (poți zbura și fără ele, deschizîndu-ți porii cum trebuie
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
urgenței de a ieși pe teren ca să putem scoate revista din marasmul în care se afla, cu reportaje de șoc. Însă ideea - care era a tuturor - a fost respinsă și de această dată, cu un argument care-mi cînta în strună: dacă ieșeam pe teren, cu concepția noastră idilică despre reportaj revista n-ar mai fi gata la timp. A trebuit s-o iau drept compliment, dar nu mi-am putut scoate din cap niciodată gîndul îngrozitor că adevăratul motiv era
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
degetelor, timpul privește Înapoi, căutând o stea sub aripile trecerii, pentru că În sufletul Poetul am gasit icoana Mamei. Și Îngerul mă ia de mână și Îmi face semn să păstrez tăcerea pentru că Mama Floarea Își asculta cântecul compus pe o struna de suflet de fiul ei. “Maica-și poartă toamnele la vale Multe, câte-ncap În șaptezeci. Vine dintr-o margine de jale Urcând demnă a timpului poteci. .................................................................. Și-ntr-o zi măicuța mea s-a dus. Unde... niciodată nu mi-
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Împlinite sau nu, dar toate comori adunate de Poet În șaptezeci de ani care l-au păstrat tânăr și , da, neliniștit, chiar dacă epitetul Îmi desenează un zâmbet pe buze. Undeva, Într-un colț, Îngerul albastru Își acordează harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără auditoriu. Lira, ambrozia, Parnasul sunt noțiuni abstracte. Și mai cred că poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
l-au păstrat tânăr și , da, neliniștit, chiar dacă epitetul Îmi desenează un zâmbet pe buze. Undeva, Într-un colț, Îngerul albastru Își acordează harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără auditoriu. Lira, ambrozia, Parnasul sunt noțiuni abstracte. Și mai cred că poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din EDEN, deci, să cânte suferind pasurile altora, să-i mintă pe oameni că ei
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
de rezonanță evocatoare, la numele sonore ale localităților presărate pe întinderea globului. Puteai visa, contemplând orizontul, urmărind vapoarele și lăsându-te cuprins de dorul călătoriei. Minulescu avea darul să-ți trezească o nostalgie hrănită numai din închipuire și din cântarea strunelor sale de poet. Așa se face că într-o bună zi, în 1939, am ținut să-l cunosc și l-am căutat la Ministerul Cultelor și Artelor, unde ocupa un fotoliu de Director General. Nu mă anunțasem în prealabil, însă
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
cu echilibrul meu de invidiat și cu ritmul așijderea, îmi ziceam totuși că nu mi-ar strica ajutorul Maharajahului Solomon, de care îmi închipuiam că mă sprijin astfel încât piruetele mele să iasă magistrale. Și așa și ieșeau: picioarele îmi mergeau strună și tăiau aerul ca briciul, dar, sărmana de mine, eram atât de lipsită de grație, în rest, încât aduceam cu o bucată de lemn care zadarnic încearcă să zboare. Înainte de căderea amurgului, când mă întorceam acasă, atunci aveam cea mai
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
îmbrăcat în mătase neagră versuri". "Casa asemeni unei ființe (s.n.) inconștiente și oarbe..." Mărirea și decăderea "mătușei Valeria, a unchiului Rubin și-a spațiului" lor! Amănuntul formidabil, cehovian, al strângerii cioburilor pozei sparte de ofițerul beat în chipiu! O, ce strună lungă a vibrat în mine la această simplă, sfâșietoare, grațios-grotescă întâmplare capitală! Supa fierbinte liniștește..." Da, liniștește ceva imposibil de descris, poate trecerea, trecerea, trecerea trăsuricii timpului nostru. Cum îl înțeleg, acum, pe Sorin Titel! "Să-ți încălzesc puțină supă
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
își purta prin lume imaginația, memoria și vocea. Mai târziu, în vremurile mai istorice, pe Mediterana, de unde avem imagini, el a luat cu sine lira, harfa, mă rog, o metaforă palpabilă a corzilor sale vocale și o prelungire a acelor strune. Nu a mai depins de micul său trib, de vânătorile și de grotele sale, ci a prins a se mișca cu o oarecare libertate pe la curți de principi,de tirani, pe la generoase adunări de oameni. Putea să-l asculte oricine
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
șlefuiau prunduri colțoase... mă gîndeam că parcă aș fi în... Pădurea Albastră...nu fusesem niciodată acolo... de capul meu!...îmi promisese cineva să mă ducă... de undeva îmi abureau ochelarii un cîntec... o harfă?... melodios, încrezător, salvator... cine își înfipsese strunele lungi în sufletul meu?...oricum, merita să fiu atent, politicos cu zînele, cu elfii, cu ielele...și-n răstimpuri aerul căpăta o lichiditate magnetică ... particule de aur clipocind în suspensie... mi se năzărea forma unor umeri orbitori de albi, omoplații
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
veste Ai cules hotarul, grâul e-n hambare își încing bostanii galbenele țeste La stupină sturzii cată-n aiurare în săgeți pe-aproape, în plutire peste Vai, și totuși, semnul tău de întrebare Cine-o să priceapă, cine, toate-aceste? Filă Strunele harfii Zbârnâie-ntruna. Frica de n-ar fi, Moartea, nebuna! Ca pe-o femeie, Singur cu luna, Roag-o să steie Clipa, nebuna! Vorbe zevzece! Una, doar una, Vai, cum se trece Viața, nebuna! De la o vreme De la o vreme predic
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
care Stalin îl decretase post mortem "cel mai bun și cel mai talentat poet al epocii noastre sovietice"3). Parodia dedicată lui Dan Deșliu îl surprinde pe autor la "casa de creație", răsfoind complezent catalogul său de imagini: - Să-nvolbur pe strune un aprig poem își spune cu șoaptă șoptită. Deci fără zăbavă în sprijin să chem Poetica mea recuzită. Veniți-mi în preajmă voi, sute și mii De flamuri, drapele și steaguri, Să fluture-a voastre văpăi purpurii Pe-a versului
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
cunaștere, radar ce ne poate relaționa cu „divinul” din noi. Viorela Codreanu Tiron invocă minunile Creației astfel încât ea însăși să se prefacă în rugăciune întru comuniunea cu Creatorul: „Și-nvață-mă, Doamne, /cum să percep și să-nțeleg muzica/ din strunele curcubeului/ ca liniștită s-adorm în brațele tale/ și rugă să fiu peste noap-te“. (Îndură-te, Doamne). Iubirea omenească este ridicată la puterea comuniunii cu divinul: „Fă din sufletul meu/altar de rugăciune pentru tine! Ocrotește flacăra albă/ și așază
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]