56 matches
-
se mai înalță Vulcanii din dușmănia cea veche a Văii - pe altundeva trăsnesc Valuri de-Ocean - zilnic repetând Stâncilor toată pedagogia Furtunii - și - cam peste tot - răsar cosmic furnicând epiderma solară - Stele - și Flori - ba chiar snopuri de Stihuri și Stuhuri dar - chiar așa - să-mi pierd orice speranță de viață - tot adunându-mă - migălos - cu fărașul - din toate aceste strălucite petice - împrăștiate pretutindeni (...sau altele - pitite - răutăcios - pe unde nici nu ți-e gândul...)? ...și la urmă - după toată ne-
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
străjuie-n tărâm de ceară E locul sacru-n care-mi fac popasul. Ating în treacăt cu-n sărut văzduhul Când ard dorințe-n trup de lumânare Și zvârcoliri de temeri gem pe-altare. Pe mal de lac și-admiră umbra stuhul. Cât îmi doresc, la ceas de taină stând Cu astrele, să ardă-a lor sentință Sub tălpi de jar, și-a lor nesăbuință Să 'nec în clipe din potir de gând. MAI CERNE IARNA TIHNĂ, FULGI ȘI VISE Mai cerne
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_iarna_georgeta_resteman_1331010803.html [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
fânețele presărate cu flori multicolore: „Iată vin cosașii veseli, se pun în rând. Sub a lor coasă Câmpul ras rămâne verde ca o apă luminoasă. Unii brazdele răstoarnă în căpiți, alții le-adună, Le clădesc apoi în stoguri și cu stuh le încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
în localitate, prețul lemnului pe categorii, după esență, vechime, întrebuințare si cat lemn se poate dobândi în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului, cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent depe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului, cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent depe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai sus; ... g) A cerceta cat plăteau între anii 1905-1916 embatricarii că embatic și arendașii pe termen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
în localitate, prețul lemnului pe categorii, după esență, vechime, întrebuințare si cat lemn se poate dobândi în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent pe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent pe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai sus; ... g) A cerceta cat plăteau între anii 1905 - 1916 embatricarii că embatic și arendașii pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
îngustează mult, ca urmare a stâmtorii de versanții abrupți ai văii. Albia este puțin șerpuitoare, până la s. Ordășei neramificată; în aval de orașul Orhei se întâlnesc insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, fiind înmlăștinite, acoperite cu stuh și rogoz. De la izvor până la orașul Bălți lățimea râului este de 3-6 m, adâncimea de 0,1-0,5 m, în aval de oraș crește brusc de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Înarmat cu un tun de calibru 75 mm, StuG III putea fi folosit atât că tun de asalt, cât și ca vânător de tancuri. Armata germană a folosit și alte modele de tunuri de asalt fără turela, precum StuG IV, StuH 42, Sturmpanzer IV sau Sturmtiger. Batalioanele de "Sturmartillerie" erau folosite adesea că substitut al batalioanelor de tancuri din cadrul diviziilor Panzergrenadier. Batalioanele independente de tunuri de asalt StuG erau folosite adesea că întăriri pentru diviziile de infanterie datorită versatilității lor. În cadrul
Tun de asalt () [Corola-website/Science/320534_a_321863]
-
Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
atunci, fiind preot V. Lazăr cînd se distrusese fostele sate Murgești și Glodeni și abia se înființase satul Bereasa, care avea 13 case, acel preot Vasile venea la slujbă înarmat de frica păgînilor. La început biserica a fost acoperită cu stuh, pe urmă cu șindrilă și abia pe la 1855 cu tablă de fier vopsită cu roș. Ctitorii care au contribuit cu bani, materiale și osteneală sunt următorii:Peot Mihai Lapteș cu soția sa Maria, învățătorul Ramașcanu Ioan cu soția sa Aspazia
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
turela. În tot acest timp există avantajul montării unui tun mult mai puternic decât ar fi fost posibil pe un tanc bazat pe același sașiu. Până la sfârșitul războiului au fost construite 10,619 de tunuri de asalt StuG III și StuH 42. Majoritatea au fost construite de către Alkett ("Altmaerkische Kettenfabrik GmbH") și câteva de către MIAG ("Muehlenbau-und-Industrie AG"). Per total, blindatele "Sturmgeschütz" s-au dovedit a fi de succes, fiind folosite pe toate fronturile atât că tunuri de asalt, cât și ca
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
oficial "Sturmhaubitze 42, Sd.Kfz 142/2", erau menite să asigure sprijin pentru infanterie fiindcă din ce in ce mai multe StuG III erau folosite că vânătoare de tancuri. Tunul era o variație a obuzierului de 10.5 cm leFH 18. 1,211 de StuH 42 au fost fabricate. În 1943 10 StuG III au fost echipate cu aruncătoare de flăcări. Au fost denumite StuG III (Flamm). La sfârșitul anului 1941, 24 de StuG III au fost dotate cu tunul de 15 cm sIG 33
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
împroprietăriți în comunele urbane, deoarece atât ocupațiile lor, cât și mijloacele de care dispun sunt foarte adeseori în neputință de a face construcții pe locurile lor de case, conform reglementărilor comunale. În asemenea împrejurare se văd case ruinate, acoperite cu stuh și răgoz în mijlocul orașelor sau locuri virane adesea cuibul tuturor infecțiilor, ceea ce pe de o parte avem amenințare de incendii, iar pe de altă parte suferă igiena și salubritatea publică. Pe lângă acestea o atare prohibiție aplicată locuitorilor comunelor urbane este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
literar", Bârlad, 1943, iar biograful lămurește lucrurile: „Preotul-învățător îi sfătuise pe copii să nu mănânce din perii și merii din ograda bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din perii și merii din ograda bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
istoriei? Toate elementele concură spre creație între nuntă și moarte, renașterea fiind clipa trecerii într-o nouă etapă a inițierii. Precum atunci și azi întocma: Mărunte lumi păstrează dogma. Să vezi, la bolți, pe Sfântul Duh Veghind vii ape fără stuh, Acest ou-simbol ți-l aduc, Om șters, uituc. A morții frunte-acolo-i toată. În gălbenuș, Să roadă spornicul albuș, Durata-nscrie-n noi, o roată. Întocma dogma. Și totuși la început a fost cosmosul sau haosul? Pentru că poetul luând simbolul oului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parcane și s-au apărat prăvălind știubee asupra năvălitorilor. În altă parte, la o ............, muierile au înconjurat un detașament întârziat de Turci (Turcu cu untu) și l-au vârât în iaz, mânându-l cu cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de mai sus arată că majoritatea populației orașului Huși era formată din ortodocși. În vizita la Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt toți catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare deosebit de al țăranilor noștri. În locul vechii biserici, din care a rămas numai cimitirul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am doborât dintr-un foc; apoi luntrașul, culegându-l de pe apă, i-a vârât oi trestie în gât și l-a așezat în mijlocul unui ochi, de-ai fi jurat că-i viu, iar noi ne-am pus la pândă în stuh, la marginea ochiului. Una după alta, au venit în timp de o oră vro 15 rățe lângă cea moartă și pe toate le-am luat ca din oală la distanță de câțiva metri. Nu mai era un vânat de ghibăcie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu șindrilă; lângă curte este o jumătate de pogon de vie și livadă cu pomi roditori în întindere de aproximativ ca la 4 fălci, având în mijlocul ei un iaz cu pește; împrejurul curții sunt cinci case pentru servitori acoperite cu stuh, având fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]