120 matches
-
mic pilda bunicului și a unchiului în ale zidăriei. Era priceput în ale dulgheritului și în cioplitul marmurei; știa să dea o mînă de ajutor la înrămarea icoanelor, și mai avea și darul înnăscut de a împodobi ușor și repede stupii cu picturile sale, sau de a înhăța roiul de albine. Pe arșiță, în vremea postului de vară, avea de mers douăzeci de kilometri pînă la rîu după pește, tocmai în Herțegovina, îl trimiteau pe Leandru care numai el izbutea să
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
aparentă poetică blagiană a somnului, a ființei latente, capătă neașteptate conotații politice, de pildă în Hibernare: Nu-i asculta pe frații mei, ei dorm,/ Ei nu înțeleg cuvintele care le strigă,/ În timp ce urlă ca niște fiare aprobatoare/ Sufletul lor visează stupi de albine/ Și înot în semințe.// Nu îi urî pe frații mei, ei dorm/ Și-n somn se înmulțesc și cresc copii/ Care-și închipuie că viața e somn și, nerăbdători,/ Abia așteaptă să se trezească/ În moarte". Somnul blagian
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
zile de la data dobândirii, acesta are obligația de a depune o declarație la primăria de care aparține, în vederea stabilirii impozitului pe clădiri. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Domnul NICOLAE CRAIA, Caransebeș, județul Caraș-Severin. Fiind apicultor, am și un autovehicul amenajat cu care transport stupii cu albine în anumite locuri, în funcție de perioada de înflorire a salcâmilor, a culturilor de rapiță și floarea-soarelui etc. În deplasări, trebuie să circul și pe unele sectoare ale drumurilor naționale. În acest caz, trebuie să achit taxă de drum? În calitate de
Agenda2006-20-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284947_a_286276]
-
a binelea, dar nici fecioară nu mai era, că-n ființa ei se ascunde ceva ce puține femei pe lumea asta știu să păstreze: duhul lui Dumnezeu, sau coada năpârlită a Satanei. Piei, drace! și-a spus, încă de-atunci, stupindu-și în sân, și-a făcut o cruce mare de busuioc s-o pună sub perna băiatului. Crucea s-a vestejit din prima noapte, dovadă că bănuielile ei erau întemeiate. Numai o minune și îndurarea Maicii Domnului, la rugăciunile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la vie..." și alte măscări de acest fel. MAVRICHIE: Chiar așa? SISOE: Întocmai. Ș-apoi a început să dea buzna și să-i pipăie peste cămeșoaie pe ceilalți cuvioși din ceată, încât unora le aducea mare tulburare, măcar că alții îl stupeau și-l îmbrânceau cât colo... MAVRICHIE: Vai de steaua sfântului care l-a avut în pază...! SISOE: Ba așa i-a trebuit, părinte Mavrichie. Când ai binecredincioși în seamă va să fii cu ochii în patru, că ce știu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
explicat. Apoi, în acea zi, se sfințeau la biserică merele și perele, castraveții și mierea de albine, care nu lipseau de pe masă. Cei care aveau mai mult făceau pomană cu cei ce nu aveau. Un moș de al meu avea stupi cu albine și ne trimetea căte un borcan de miere și nouă, ca pomană. Când am crescut mare și m-am căsătorit, la Sfânta Cununie am luat pe Sfântul Ilie ca protector al familiei noastre. Avem icoana lui în casă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
paradox direct de pe laviță, îți trag rogojina de sub picioare și se zgâiește la tine abisu’. Da’ se poate? Te uiți în ochii lor ca-n pălăria fără fund a sperietorii de ciori? „Ptiu, numa’ tu să fii ca tine...” cum stupesc muierile de la țară când îs cu burta la gură și le iese-n cale câte-o urâtanie sau un șontorog. - Și noi, Voievoade? Noi? - A, noi?... Noi... Păi noi, noi suntem așa, mai nobili, ultimele exemplare ale unei specii bizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să lipsească vreun lucru. Frumos și adevărat ai grăit - zise Barzovie-Vodă, aruncând și dânsul un os grasului de câine ce latră mulțumit de două-trei ori. — Iată - continuă Vulture - Măria-Sa pomenea că fugeam spre Cetatea Albă unde aveam ori niște stupi ori o ibovnică. Din câte s-a putut vedea când am ajuns, nu erau stupi. Și nu întâmplător. Ca să înțelegeți de ce aveam o ibovnică tocmai la Cetatea Albă, cale de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
os grasului de câine ce latră mulțumit de două-trei ori. — Iată - continuă Vulture - Măria-Sa pomenea că fugeam spre Cetatea Albă unde aveam ori niște stupi ori o ibovnică. Din câte s-a putut vedea când am ajuns, nu erau stupi. Și nu întâmplător. Ca să înțelegeți de ce aveam o ibovnică tocmai la Cetatea Albă, cale de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai de departe. Eu am fost spătar de tânăr. Eram de-a dreapta lui Vodă, Vodă-Mandrea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu nebunia, îngrozită și disperată și obsedată de gestul ei, ce i-ar fi putut fi fatal amărîtului ăluia, pe care îi cășunase fără nici un motiv, da' se enervase, că prea era de căcat viața asta, doamne iartă-mă! își stupea ea în sîn, realizase totuși că dom' colonel vorbea în versuri și, bătînd în retragere ca Napoleon, dictatorul mă-sii, care a făcutără Franța modernă, că n-avurăm și noi un d-ăsta acolo, că nu ne strica nici la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
și i-a zis dulceag-amăruie-insinuantă: Stai, mă, amărîtule, că, ori mătur ograda cu tine, ori te fac surcele, ori o punem și noi doi de-o cafea, de o bezea, și ce-o mai fi om vedea ... și s-a stupit pre sine însăși cu neliniștea revelației de sine a gîndirii profunde: Ptiu, fi-mi-ar rima armonioasă și mizda gustoasă, nea Busuioace ... ia vin' mătăluță încoace! Și, zglobie că o găinușă, că ce-avea-n gușă avea și-n ușă, o clanță
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Coandă Publicat în: Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017 Toate Articolele Autorului Aș păcătui cu ea Aș păcătui cu ea, Doamne, ce frumoasă-mi este! Cum să fac să fie-a mea, Cine naiba n-o dorește? Buzele, sunt stupi de miere, Dulci si poftă-mi e cât zece, Să le sorb și le-aș mai cere, Ce e val, ca valul trece. Cum să mă uit la picioare, Când la ochii ei mă uit! Ce privire, ce candoare, Poftă
AȘ PĂCĂTUI CU EA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362631_a_363960]
-
EA, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Aș păcătui cu ea Aș păcătui cu ea, Doamne, ce frumoasă-mi este! Cum să fac să fie-a mea, Cine naiba n-o dorește? Buzele, sunt stupi de miere, Dulci și poftă-mi e cât zece, Să le sorb și le-aș mai cere, Ce e val, ca valul trece. Cum să mă uit la picioare, ... Citește mai mult Aș păcătui cu eaAș păcătui cu ea,Doamne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
e val, ca valul trece. Cum să mă uit la picioare, ... Citește mai mult Aș păcătui cu eaAș păcătui cu ea,Doamne, ce frumoasă-mi este!Cum să fac să fie-a mea,Cine naiba n-o dorește?Buzele, sunt stupi de miere,Dulci și poftă-mi e cât zece,Să le sorb și le-aș mai cere,Ce e val, ca valul trece.Cum să mă uit la picioare,... XVI. PLÂNG, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2314 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
de vedere material. În primii săi ani de căsătorie el se străduise mult, făcuse tot ceea ce putuse însă mereu se lovea de unele obstacole pe care nu le putea depăși. Ar fi vrut să facă un solar, să aibă niște stupi însă, totul se reducea doar la bani, ca să înceapă ceva avea nevoie de bani iar el nu avea așa ceva. Și apoi îl mai frământa și faptul că nu deținea nimic cu acte de propietate, muncea pe acel pământ care în
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
ești ce-ai fost. Pari a fi un altul în ființa ce are și cusururi. Ca un splendid zbor îți e astăzi saltul spre noi azururi. Convins că învingi ai plecat la lupte. De speranțe-n zbor aveai plini toți stupii chiar dacă urcai pe poteci abrupte și urlau lupii Și-ai avut ani buni, care par azi clipe, dar mult mai frumoși decât viața toată care n-a mai fost de crunte risipe stigmatizată. Simți de-atunci că ai sevă-n
ÎNTINERIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342964_a_344293]
-
date unor studenți cu avere, dintre cari unii atât de ignoranți încît nici nu sânt primiți în școalele {EminescuOpXI 219} la cari sânt trimiși; în Teleorman domnește firma Chirițescu-Pișca, iar suprefecții bat oamenii pentru a le scoate mită, numindu-i "stupi neretezați"; în fine, în capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști a luat mită pentru a muta pe un amploiat polițienesc la București și despre același ofițer se mai relatează că a sfănțuit o sută de oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe de alta. De la un timp lucrul au început a se cam turbura. Fie că prea mulți și-or fi zis "omul face banii și banii pe om", fie că unii prinsese cheag la inimă, alții nu; că unii sunt stupi neretezați, alții nu prea au de moară; destul că dihonia și pizma reciprocă dintre cei mici pare a fi înrîurit asupra celor mari, încît azi foasta majoritate, atât de strânsă prin apetituri, seamănă a se despărți în trei, ca râul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Consiliu pentru a prezenta înregistrările realizate de primii descoperitori ai planetei și apoi de Rimio de Vassur. Edificiile uriașe, numărul imens și extraordinara îndemînare a lucrătorilor zeți, cifrele demografice trucate cu grijă pe baza unei "dinamici a apariției de noi stupi", dar în special încrederea nețărmurită care părea să îl anime pe împărat îi convinseră repede pe membrii Consiliului de Coroană. Când Bella încheie prezentarea proiecției economice a primelor rezultate ale unei asemenea schimbări, reprezentanții familiilor ducale erau deja convinși, deși
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de balaur”. (Mihail COSMA - Chiaburul. În: Flacăra, nr. l0 (62), 12 mart.) * „Fiecare casă Își are povestea eiă Aici locuiește un tovarăș de la „Dermata” Chipul lui tăiat În piatră de mic Îl cunosc de când În pivniță
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită din sat amânarele, căpriorii, costoroabele și haizașul vechi. Fratele cel mare al holteiului stupi în palmă, înșfăcă o bărdoaie lată și porunci să i se dea la mână. Zidi în cele patru colțuri, din lespezi late, picioare de piatră pe care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
foia ca o căciulă de pureci. „învață-mă și pe mine, om bun”, s-a rugat Iordache de gazdă. Strângând din umere, gazda i-a zis: „Apăi nu mai ști și dumneata, omule, că destul păcat am eu”. Iordache Cărăușu stupi între picioare. De după lada de făină un omuleț negru zise atuncea tare : - Solomonarii au fiecare feliușagul lor, unii leagă ploile și abat grindina la loc pustiu, pe prund ori pe imaș. Răzbunicul meu știa să facă pozna asta. Alții au
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a scurs de zile. în vremea asta, tras de paraclisier, se auzi clopotul la biserică. Babele se opriră din sporovăit și, înfiorate, își făcură cruce. - Dumnezeu să-l ierte - Dumnezeu să-l ierte ! răspunseră toate în cor și, pe ascuns, stupiră într-o parte. Ca și cum ar fi avut învoire de la un lucru oprit, dintr-o dată, toate babele începură a-l vorbi de bine. Haitele de nurori i-au mâncat bătrânețele. - Ar mai fi putut trăi, hăt bine, de-ar fi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
scurt, ce vrei? —Măi, eu îs stăpân acu aicea, și tu nu vorbi așa cu mine!... țipă Faliboga cu ochii holbați. Măi, de ce plouă atâta, de mi-i lehamite? de ce-i glod de se-neacă omul! Măi, de ce-mi stupesc sufletul de necaz? Eu trebuie să mă ușurez și să plesnesc cu harapnicul pe cineva! și eu pe tine, măi Lepădatule, am să te plesnesc cu harapnicul! Faliboga rânjea. Niță își păli gluga lepădând-o pe umeri și se trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]