140 matches
-
romanesc are o alcătuire modulară, ceea ce evidențiază clar capacitatea pieselor din recenta carte de a sluji mecanismul unui întreg supraordonat, rămânând, totuși, independente. Lectura estetica investighează și amintitul paralelism autor - narator - personaj. Și remarcă, la palier frazeologic și stilistic, funcțiile subjonctivului și ale gerunziului. Cea mai consistentă ni se pare a fi lectura existențială. Ea debutează cu observația că, dintre componentele egoului (trup, senzații, mental), este net preferat cel de al treilea. Purtătorul unui mental prevalent, hipertrofiat, va căuta, fără niciun
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
deal, acest axis mundi, unde trebuia să se desfășoare întâlnirea, devine un paria, deoarece întânlirea nu are loc. Întâlnirea nu se produce nici în „Lacul”, un mic lied în care poetul fantazează construind o întâlnire posibilă, proiectată pe lac la subjonctiv. În „Crăiasa din povești” zâna încearcă să facă să apară prin practici magice chipul iubitului în oglinda apei. Primăvara Erosului la Eminescu e dominată de elemente lunare, acvatice, vegetale, în care iubiții nu se prea găsesc, „Hai în codru cu
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
știință și cultură: patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limbă engleză: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
predicativă; poziția în cadrul grupului nominal; ordinea adjectivelor; adverbul: clasificare, ordinea adverbelor, poziția în propoziție; propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items. ● Sintaxa frazei: propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distribuție și funcții sintactice; completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcțiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcții participiale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal subiect/C.O.D/C.O.I; pronumele neutru; pronumele en și y; pronumele demonstrativ, posesiv, nehotărât, negativ, relativ, interogativ. b. Grupul verbal: ● modurile și timpurile verbale; concordanța timpurilor la indicativ și subjonctiv; diateza; ● determinanții obligatorii; ● adverbul: tipurile de adverb; formarea adverbului de mod; gradele de comparație. 3. Sintaxă ● Tipuri de subordonate: subordonata relativă, completivă, temporală, condițională, cauzală, concesivă, finală și consecutivă. 4. Tipurile de frază: fraza interogativă; fraza imperativă; fraza negativă; fraza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și continuu, prezentul perfect simplu și continuu, trecutul perfect simplu și continuu, going to, viitorul simplu și continuu, viitorul perfect simplu și continuu); verbe modale (can, may, must, should, ought to, need, will, would) și echivalente modale, condiționalul; gerunziul; infinitivul; subjonctivul; participiul prezent și trecut; diateza activă și pasivă; - Adverbul: comparația; poziția în propoziție; - Prepoziția (inclusiv verbe, substantive și adjective urmate de prepoziții); - Conjuncția; - It is vs. There is; - Acordul subiect-predicat; - Topica frazei; - Tipuri de propoziții: subiectivă, relativ-atributiva, completiva, circumstanțiala de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
Domeniul știință și cultură: patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. IV.2. Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limba engleză: SUBSTANTIV - pluralul substantivelor - substantive defective de număr ADJECTIV - comparația intensivă VERB - timpurile verbale - subjonctivul - verbe modale/modalitate - infinitivul/participiul/gerunziul - construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB - grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURA - prepoziții, conjuncții, locuțiuni Articolul - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului - cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA - ordinea cuvintelor în propoziție - tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
știință și cultură: patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limbă engleză: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
predicativă; poziția în cadrul grupului nominal; ordinea adjectivelor; adverbul: clasificare, ordinea adverbelor, poziția în propoziție; propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items. ● Sintaxa frazei: propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distribuție și funcții sintactice; completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcțiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcții participiale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal subiect/C.O.D/C.O.I; pronumele neutru; pronumele en și y; pronumele demonstrativ, posesiv, nehotărât, negativ, relativ, interogativ. b. Grupul verbal: ● modurile și timpurile verbale; concordanța timpurilor la indicativ și subjonctiv; diateza; ● determinanții obligatorii; ● adverbul: tipurile de adverb; formarea adverbului de mod; gradele de comparație. 3. Sintaxă ● Tipuri de subordonate: subordonata relativă, completivă, temporală, condițională, cauzală, concesivă, finală și consecutivă. 4. Tipurile de frază: fraza interogativă; fraza imperativă; fraza negativă; fraza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
predicatul este la persoana a III-a singular: "Și tu veux, on va au cinéma" „Dacă vrei, mergem la film”. Plusieurs poate fi: Quelconque poate fi determinant nehotărât sau adjectiv calificativ, dar în ambele cazuri este postpus: Cu forma de subjonctiv prezent, persoana a III-a singular a verbului "être" s-au format două propoziții care au devenit locuțiuni pronominale nehotărâte: Un(e) țel(le) este cel mai adesea determinant, cu pluralul "de țel(le)s": "Une telle proposition est inacceptable
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
frecventă decât cele mai înainte menționate. Astfel, în locul unei propoziții că aceasta: Construcțiile pasive cu se pot avea un complement de agent sau se pot lipsi de acesta: Haber<br> "Forme simple"<br> "Forme compuse"<br> "Mod indicativ"<br> "Mod subjonctiv"<br> "Modo imperativo"<br> Conjugarea verbului ser<br> Forme simple<br> Forme compuse<br> "Mod indicativ"<br> "Mod subjonctiv"<br> "Modo imperativ (afirmativ)"<br> Tomar Formas simples=== Infinitivo: tomar Gerundio: tomando Participio: tomado Formas compuestas Infinitivo: haber tomado Gerundio: habiendo
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
complement de agent sau se pot lipsi de acesta: Haber<br> "Forme simple"<br> "Forme compuse"<br> "Mod indicativ"<br> "Mod subjonctiv"<br> "Modo imperativo"<br> Conjugarea verbului ser<br> Forme simple<br> Forme compuse<br> "Mod indicativ"<br> "Mod subjonctiv"<br> "Modo imperativ (afirmativ)"<br> Tomar Formas simples=== Infinitivo: tomar Gerundio: tomando Participio: tomado Formas compuestas Infinitivo: haber tomado Gerundio: habiendo tomado Prezentul (Presente): tomo, tomas, toma, tomamos, tomáis, toman Perfectul compus (Pretérito perfecto compuesto) : he tomado, hâș tomado, ha
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
o afirmație incertă ("Je doute qu’îl vienne" „Mă îndoiesc că va veni”) sau al propoziției circumstanțiale concesive: "Bien qu’îl soit malade,..." „Deși este bolnav,...”. O altă deosebire este că în franceză nu se folosește subordonată cu predicatul la subjonctiv atunci cand acțiunea subordonată are subiectul identic cu cel al verbului regent, ci complementul la infinitiv: "Je veux partir demain" „Vreau să plec mâine”. În limba engleză, modul numit "subjunctive" este identic la prezent că forma cu infinitivul fără "to". Este
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
elevat, si mai mult în engleză americană decât în cea britanică. În această din urmă este preferată folosirea unui verb modal urmat de infinitiv sau a formei de indicativ. Exemple: De asemenea, construcțiile cu infinitivul sunt preferate față de cele cu subjonctivul când regenta este o expresie verbală impersonala cu un adjectiv: "It is important that an exact record be kept" vs. "It is important to keep an exact record" „Este important să se țină un registru exact”. Există și un subjonctiv
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
subjonctivul când regenta este o expresie verbală impersonala cu un adjectiv: "It is important that an exact record be kept" vs. "It is important to keep an exact record" „Este important să se țină un registru exact”. Există și un subjonctiv perfect, de registru elevat, folosit cu valoarea condiționalului românesc în propoziție circumstanțiala condiționala, înlocuit în registrul curent de forma indicativului trecut: "The mân looked aș if he were drunk" vs. "The mân looked aș if he was drunk" „Omul arată
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
zero la toate persoanele și lipsa particulei "to" la verbul cu care se asociază. Toate au subiectul comun cu acest verb, care este totdeauna la infinitiv. Exemple: În limba franceză, verbele modale se construiesc în general cu infinitivul, uneori cu subjonctivul. Exemple: În limba sârbă, verbele modale sunt urmate de verb la infinitiv sau de conjuncția "da" + verb la indicativ prezent, această construcție fiind corespunzătoare conjunctivului românesc. De multe ori cele două construcții sunt echivalente sintactic. Exemple: În limba maghiară, verbele
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
sale indicând modul, timpul, numărul și persoana verbului, în timp ce verbul cu sens plin este la participiu. Formele verbale compuse din limba franceză (perfectul compus, mai mult ca perfectul, trecutul anterior și viitorul anterior ale indicativului, perfectul imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului și perfectul participiului) se alcătuiesc cu două verbe auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
și persoana verbului, în timp ce verbul cu sens plin este la participiu. Formele verbale compuse din limba franceză (perfectul compus, mai mult ca perfectul, trecutul anterior și viitorul anterior ale indicativului, perfectul imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului și perfectul participiului) se alcătuiesc cu două verbe auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
conjugat la timpul simplu și participiul trecut al verbului cu sens lexical deplin, exprimând caracterul săvârșit și anterior față de timpul simplu sau față de alt timp compus. Astfel apar și indicativul mai mult ca perfect, viitorul anterior, trecutul anterior, condiționalul trecut, subjonctivul trecut, subjonctivul mai mult ca perfect și infinitivul trecut. Apar deja și forme supracompuse, dar li se cunosc puține ocurențe și nici ulterior nu vor fi folosite frecvent. Pe lângă continuarea împrumuturilor din latină, secolul al X-lea este o scurtă
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
timpul simplu și participiul trecut al verbului cu sens lexical deplin, exprimând caracterul săvârșit și anterior față de timpul simplu sau față de alt timp compus. Astfel apar și indicativul mai mult ca perfect, viitorul anterior, trecutul anterior, condiționalul trecut, subjonctivul trecut, subjonctivul mai mult ca perfect și infinitivul trecut. Apar deja și forme supracompuse, dar li se cunosc puține ocurențe și nici ulterior nu vor fi folosite frecvent. Pe lângă continuarea împrumuturilor din latină, secolul al X-lea este o scurtă perioadă în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
în cursul secolului al XVI-lea se generalizează forma neaccentuată. În perioada francezei medii dispar multe alternanțe vocalice din conjugare, de exemplu "parler/il parole" > fr. mod. "parler/il parle" „a vorbi/vorbește”. Conjuncția "que" se răspândește ca morfem al subjonctivului. În secolul al XVI-lea apare interogația parțială cu "est-ce", scris pe atunci "esse": "Ou esse?" „Unde este (aceasta)?” În franceza medie se folosesc numeroase perifraze verbale, de exemplu cea care exprimă și astăzi viitorul apropiat: "je vois savoir" > fr.
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Perfectul compus abia începe să fie folosit în locul perfectului simplu. Gramaticile îl limitează pe primul la acțiunile care au loc cu mai puțin de o zi înainte de momentul vorbirii. Condiționalul trecut este încă rar în secolul al XVII-lea în locul subjonctivului mai mult ca perfect cu aceeași valoare, dar îl va înlocui în mare măsură în a doua jumătate a secolului următor. Dacă până atunci negarea simplă a verbului se făcea în principal numai cu negația "ne", în franceza clasică se
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
nepronunțate până de curând au tendința de a fi pronunțate. Dicționarele indică pentru ele ambele pronunțări: "mœurs" [mœːr] sau [mœrs] „moravuri”, "août" [u] sau [ut] „august”, "but" [by] sau [byt] „scop”. În morfologia verbului, au dispărut din vorbire perfectul simplu, subjonctivul imperfect și subjonctivul mai mult ca perfect. Perfectul simplu se mai menține în narațiunea literară scrisă, dar ultimele două sunt foarte rare și în limba literară. Folosirea acestor forme verbale nu mai este cerută de standard. Regulile acordării participiului trecut
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]