30,949 matches
-
avea până acum în exegeza literară românească. Fără contribuțiile lui Eugen Negrici și ale Ioanei Em. Petrescu, singurii care au stăruit asupra implicațiilor vizionarismului, nu am avea în critica noastră literară nici o cercetare deschizătoare de drum în acest domeniu - după cum subliniază cu îngrijorare tânărul exeget în introducerea amplei și documentatei sale exegeze. El construiește o ,arhitectură exegetică", sedus de sistem. Pentru noi, studiul lui Cătălin Ghiță este mai mult decât o cercetare de pionierat, oferind pentru prima dată în bibliografia critică
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
o cercetare sistematică, temeinică, bine și ingenios articulată, cu o impunătoare ținută academic-universitară, bazată pe o argumentație minuțioasă și convingătoare. Meritul inaugurării unei cercetări într-un domeniu generos, privitor la problematica liricii vizionare, este el însuși de ajuns și trebuie subliniat de la început. Nu e mai puțin important faptul că această îndrăzneață inițiativă este realizată cu un echipament bibliografic (pentru partea teoretică) și cu o disponibilitate analitică (pentru partea practică) ce inspiră deplină încredere - ceea ce relevă alte merite evidente ale cărții
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
fără ancorări în Jung, ar putea conduce până la Dimov. Profetismul și ocultismul impun o confruntare mai stăruitoare cu esteticul atunci când e vorba de literatură. Caracterul elaborat al viziunii estetice vine oare în contradicție cu caracterul spontan, natural, atât de des subliniat de exeget, al viziunii profetice, religioase, onirice, maladive sau narcotice? Nu este oare dicteul - transcendent-religios, spiritist sau poetic -, considerat natural și spontan, fără nici cea mai mică suspiciune, una dintre cele mai mari farse din istoria psihologiei și a literaturii
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
un foarte reușit paralelism între cadre din "povești" diferite. Trebuie să vedeți ce au făcut criticii britanici de film cu această peliculă. Pe lângă nenumăratele similitudini cu The Quest for the Holy Grail a lui Monty Python pe care le-au subliniat conștiincios. Citez: "O distribuție britanică decentă se luptă cu mocirla și cu un dialog îngrozitor". Iar articolul se termină cu îndemnul adresat spectatorilor de a evita acest film "cam ca pe ciumă". Ei, dar cu Renașterea italiană, lucrurile se îmbunătățesc
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
pozitiv în cadrul naționalismului, fără a apela la această formă de colectivism aproape religios care este, de fapt, orice fel de naționalism. MS: Am insistat cu întrebările mele, pe acest aspect, pentru că și dvs. în articolul dvs. ați insistat și ați subliniat că tocmai intelectualii - unii dintre intelectualii cu care ați petrecut mai mult timp în 1995 - au făcut afirmațiile care v-au contrariat atît de mult și v-au determinat să le comentați în articolul dvs. Vreau să cred că acum
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
foarte pronunțată. Este vorba de acea Kehre, de acea turnură care a făcut cu putință ca astăzi să distingem între un Heidegger I și un Heidegger II. Nu vom discuta în ce constă această turnură, ci mă voi mărgini să subliniez ce sens are ea pentru subiectul dezbaterii noastre. În prima sa perioadă, cea a lui Ființă și timp (1927)1, Heidegger asumă o linie strict filozofică, principalii săi interlocutori fiind Platon, Aristotel, Kant și Husserl, iar aici referințele literare sunt
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
al doilea. Noica abordează și el, ,în interes de serviciu" - se subînțelege: în calitate de filozof - anumite piese literare 5. Este vorba de un poem, Luceafărul, și de un basm, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. De altfel, în privința Luceafărului, Noica subliniază că și Eminescu a pornit tot de la un basm. Ca atare, spre deosebire de cel de-al doilea Heidegger, referințele literare ale lui Noica nu sunt surse solemne, din cultura înaltă. Dimpotrivă, ceea ce este avut în vedere este ceva în aparență umil
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
șDe aceea, adaugă el,ț nu mai interesează dacă, într-adevăr, Caragiale a gândit întocmai tot ce vom spune despre el. Principalul este că acest lucru e spus, fie că a fost gândit sau nu" (Crase banalități..., p. 4). Dragomir subliniază aici, prudent, spațiul de joc pe care îl deschide o operă și diversitatea posibilă a interpretărilor. Acum, putem constata prima diferență semnificativă dintre Dragomir și cazurile anterioare. În timp ce Noica și primul Heidegger căutau, prin abordarea unei piese din aria literaturii
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
filosofiei tale în literatura universală, ci de a înțelege, la propriu, ceea ce are acel text literar de spus. Interpretând pe Caragiale, e vorba ,de a avea curajul să vedem și să auzim ce a spus." (Crase banalități..., p. 3) Dragomir subliniază: curajul. Acest lucru înseamnă că, de regulă, noi ne fofilăm în fața spuselor lui Caragiale, că ne ferim să auzim înțelesul vorbelor sale, că reprimăm ceea ce e acolo afirmat ca atare. Acest curaj de care vorbește Dragomir este curajul confruntării, al
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
cultural. O astfel de lectură filozofică a unui text literar pune în lumină nu cutare sau cutare trăsătură a piesei literare, ci ceea ce piesa însăși revelează dincolo și dincoace de piesa însăși și de autorul său. Tocmai acest lucru îl subliniază Dragomir când spune: ,Altceva se întâmplă când încerc să înțeleg însăși existența mea" (Crase banalități..., p. 36). Citindu-le pe Caragiale, ne înțelegem pe noi înșine, în amestecatul și deformatul (sau diformul) periferiei ce ne caracterizează. Or înțelegerea de sine
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că mergem spre bine". M.I.: "Și unde ar urma să ajungă rămășițele pământești ale lui George Enescu?" O.O.: "}in să subliniez, Mircea Iorgulerscu, de vreme ce am pus pe tapet această chestiune...". M.I.:"Am pus-o puțin, într-o margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și un cuvânt foarte urât Ťtapetť, l-am folosit, mi-l
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și un cuvânt foarte urât Ťtapetť, l-am folosit, mi-l asum. S-a ajuns la un protocol de acord în care nu există, asta țin să subliniez, absolut nici o condiție materială. Condițiile pe care le-am pus sunt următoarele: am cerut repatrierea osemintelor tatălui meu, Bâzu Cantacuzino, nu că pe mine m-ar interesa în mod special, nici nu știu dacă ar fi dorit-o, dar sora
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
periferie". Dacă la primii, criticul descoperă detalii relevante, mai puțin sau deloc observate și fructificate de către alții, punând nuanțat noi accente, la ceilalți a urmărit, cum singur spune, ,recitirea unor scrieri marginalizate și uitate, cu intenția de a identifica ori sublinia, pe de o parte, locul lor în tabloul general al epocii, iar, pe de alta, inițiative prin care acestea introduc și exersează teme, subiecte, personaje aduse apoi la nivelul capodoperei de marii creatori". Mai exact, calitatea de anticipare, idee urmărită
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
al lui Octavian Paler, publicată în 1986, avea un titlu diferit: Un muzeu în labirint. îmi îngădui să-i sugerez ca la ediția viitoare, pe care o văd profilându-se, revăzută și adăugită, să ia în considerare titlul Eul penetrabil, subliniind astfel victoria pictorului în crâncena sa bătălie cu sine. Octavian Paler, Eul detestabil, Editura Albatros, București, 2005, 270 p.
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
de amiralul japonez Togo. În această bătălie, s-a întrebuințat, pentru prima dată, așa-numita manevră în Ț, de către amiralul Togo. Nu intrăm în detaliile acestei bătălii, una dintre cele mai interesante dintre bătăliile navale ale lumii. Vrem doar să subliniem importantă pe care rușii au acordat-o și încă o acordă acestui culoar strategic maritim, de-a dreptul vital pentru o mare putere de talia Rusiei. Aceeași importantă o acordă acestui culoar și Vestul, îndeosebi puterile off-shore, Marea Baltica fiind una
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
resurse energetice - gaz natural și petrol. Acestei vulnerabilități i se adresează nevoia de a găsi surse alternative, diversificarea surselor de combustibili fosili, precum și creșterea capacității statului de a reacționa la modificări bruște ale pieței în domeniul energetic. De asemenea, sunt subliniate ca fiind importante fluctuațiile de pe piața financiară și efectele negative ale integrării economice a Poloniei. Documentul evidențiază că amenințare la adresa securității naționale poloneze eventualele disfuncționalități în funcționarea UE, prin colapsul procesului de integrare ca rezultat al posibilelor deziderate ale unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asimetrica a riscurilor și amenințărilor, cu impact crescut la nivel regional și global. Riscurile și amenințările la adresa securității naționale sunt grupate funcție de mediul de proveniență, având surse externe și interne. Contextul securității externe este marcat de impactul globalizării și sunt subliniate posibilă schimbare a centrului de greutate al creșterii economice dinspre vest spre est, creșterea importanței actorilor nestatali (incluzând corporațiile și entitățile religioase), dezvoltări și mutații în spațiul energetic, creșterea ponderii problemelor sociale date de migrațiune, sărăcie și dezvoltare, precum și de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent pe relația Est-Vest, încercând să sublinieze atitudinea Occidentului față de statele din Europa de Răsărit: "(O) catastrofă (postbelică). În țările apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul comunismului împotriva oamenilor. Asta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile legate de soarta Europei de Est, văzută prin cheia acordurilor postbelice, subliniază faptul că "englezii și americanii aveau și ei mentalitatea că, dacă au semnat ceva, trebuie să respecte aidoma ce au semnat", în timp ce "rușii niciodată nu au respectat ceva"; Aici (problemă semnării acordului în urmă Conferinței de la Ialta (sau Conferință din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de încercările de sovietizare și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate brutal; de aceea - consideră regele - prăbușirea comunismului trebuie să fie sinonima cu un proces urgent
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
insuficientă educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu Maiorescu și, înaintea lor, Barbu Katargiu subliniază faptul că ei nu vorbesc oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din sud-estul Europei. * Vom observa deîndată că, în ciuda ideilor despre influență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În calitate de contrarii, intelectul și rațiunea nu au sens decât în procesul devenirii lor pe coordonatele spiritului, a realității pe deplin conștiente, reconciliata cu sine însuși, cu propriul său concept. Am ales în mod special conceptul hegelian de devenire, pentru a sublinia deschiderea să. Devenirea este avansul pur și simplu, neexistenta devenită existența, neființă devenită ființă, finitul devenit infinit, cantitatea devenită calitate, intelectul devenit concept, conceptul devenit rațiune, rațiunea devenită spirit. Dialectica reprezintă doar formă acestui proces, care în conținut este și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Oarecum în această direcție merge, de exemplu, un raport 18 din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]