210 matches
-
declarați, cîți or fi, este definită și ea de o funcție, numită caracteristică, care atașează tuturor oamenilor existenți o etichetă: nu sau da, fals sau adevărat, păgîn sau creștin, rău sau bun, zero sau unu, premodern sau modern. Corespondența dintre submulțimea creștinilor și funcția ei caracteristică poate fi descrisă perfect de diagrama numită Ťpullbackť" (p. 34). Permanenta gimnastică temporalo-spațială a autorului nu este nici ea în măsură să facă cititorului viața ușoară. Șansa acestuia este aceea de citi fiecare fragment în
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
neutrosofică“ (în „Dictionary of Computing“ de Denis Howe numită și „Logica Smarandache“). În mod similar a generalizat mulțimea fuzzy la „mulțime neutrosofică“. A propus extinderea probabilităților clasice și imprecise la „probabilitate neutrosofică“, ca un vector tridimensional ale cărui componente sunt submulțimi ale intervalului ne-standard ]-0, 1+[. Din anul 2002, împreună cu dr. Jean Dezert de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris, se ocupă de fuziunea informației, extinzând Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie de fuzionare a informației plauzibile și paradoxiste
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
întreprinderii, COSO ERM, care a adăugat trei componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale componentei Evaluarea riscurilor din versiunea COSO 1992. Totuși, Raportul COSO 2004 argumentează că noul cadru aduce adăugiri cu privire la controlul intern, oferind o orientare mult mai robustă și mai extinsă asupra vastului subiect ERM, care încorporează controlul intern. Menționăm că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de scriere a unui număr raţional VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
on Paradoxism (cuprinzând 100 scriitori de pe glob), si Third Internațional Anthology on Paradoxism (distihuri paradoxiste de la 40 poeți de pe glob), Oradea (2000). A propus extinderea probabilităților clasice și imprecise la 'probabilitate neutrosofica', ca un vector tridimensional ale cărui componente sunt submulțimi ale intervalului ne-standard]-0, 1+[. Din anul 2002, împreună cu Dr. Jean Dezert de la Office Național de Recherches Aeronautiques din Paris se ocupă de fuziunea informației, extinzând Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie de fuzionare a informației plauzibile și paradoxiste
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
pe când o întreagă dreaptă, axa numerică, poate cuprinde o infinitate numărabilă. Invers de ceea ce spun geometri, în fond tot matematicieni. Pare un joc de cuvinte dar nu este. Cu întreaga dreaptă treacă-meargă. O mulțime nenumărabilă de puncte poate înghiți ca submulțime numerele naturale numărabile așa cum sunt. Rămân puncte încă nefolosite care pot fi ulterior ocupate de numerele reale. Cu segmentul de dreaptă unitar problema stă altfel. De unde ia unul și același segment punctele necesare spre a cuprinde o mulțime nenumărabilă când
INFINITUL PRIVIT DE UN INGINER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367843_a_369172]
-
au rezultat structurile rafinate I-algebric rafinate (Ț, I, F)-neutrosofic. De asemenea, a propus o extindere a probabilității clasice și probabilității imprecise la probabilitate neutrosofică (1995), pe care a definit-o că un vector tridimensional ale cărui componente sunt submulțimi reale ale intervalului non-standard ]-0, 1+[. A urmat introducerea conceptelor de măsură neutrosofică și integrală neutrosofică ( http://fs.gallup.unm.edu/NeutrosophicMeasureIntegralProbability.pdf ), și extinderea statisticii clasice la statistică neutrosofică ( http://fs.gallup.unm.edu/NeutrosophicStatistics.pdf ). Din 2002, împreună cu
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
aceeași cardinalitate. Totuși par discutabili ultimii membrii ai celei de a doua mulțimi. Există sau nu există numere mai mari ca א? Cantor a stabilit că cele 2 mulțimi de mai sus au cardinalitate egală, deși a doua este o submulțime a primeai. Este și normal deoarece primul termen din a doua mulțime este egal cu al 10-celea din prima, al doilea cu al 20-celea și așa mai departe. Cu alte cuvinte există numere mai mari decât cel mai mare pe
UN INFINIT MAI MARE SAU MAI MIC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370401_a_371730]
-
este însă o diferență esențială. Comparată cu mulțimea numerelor naturale, primul termen din noua mulțime este egală cu ultimul termen al mulțimii N. Drept consecință ar fi o prelungire a mulțimii N cu un singur termen intersectat și nicidecum o submulțime a ei. O contrazicere? Nicidecum. Produsul a două numere mari crește foarte repede spre infinit. Dacă X este o variabilă monoton crescătoare spre infinit relația iar k o constantă finită: F(x)=k*x x∈ (N) x ∞ Limita lui F
UN INFINIT MAI MARE SAU MAI MIC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370401_a_371730]
-
cincime etc.). Dar putem lua în considerare și 3/4 (trei sferturi) respectiv 3/5 (trei cincimi) care nu sunt inversele unui număr natural ci derivă din ele. În general un număr oarecare n, inversat produce n-1 reprezentări în submulțimea fracțiunilor de unitate. Este oare mulțimea Q a fracțiilor ordinare cu mult mai mare decât mulțimea N a numerelor naturale? Pe de altă parte fie fracția: a/b ∈ Q Ea are o inversă b/a . Fie dat a > b > 0
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
la fracții subunitare. În fond noțiunea de fracție provine de la fracțiunile unității. Fracțiile ordinare supraunitare provin din adăugarea unei fracțiuni de unitate unui întreg. De exemplu: 2,5 = 2 + 0,5 = 2 + 1/2 = 5/2 Pe de altă parte submulțimea fracțiunilor de unitate pare cu mult mai mare decât întreaga mulțime a numerelor naturale deoarece nu cuprinde numai inversul numerelor naturale ci și toți multiplii subunitari ai acesteia cum am arătat mai sus iar orice fracție supraunitară generează două fracții
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
numerelor întregi (cu semn) și este formată prin alipirea la stânga mulțimii N (numere naturale) a mulțimii vide (cifra 0) și întreaga mulțime N în simetrie de oglindă drept ramură negativă. Din întreaga ramură pozitivă, reprezentativă pentru fracțiile ordinare, putem separa submulțimea fracțiilor subunitare Su definită astfel: Su = (m/n : m, n ∈ N, n >m >0) Ea cuprinde porțiunea 0 ... 1 din ramura pozitivă infinită a mulțimii numerelor raționale Q definită mai sus deoarece are numărătorul m < n limitat (mai mic decât
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
m = n). Respectând notațiile m, n ∈ N, n >m >0 toate fracțiile m/n sunt subunitare. Fracțiile supraunitare se formează prin adăugarea unei fracțiuni de unitate, reprezentată de o fracție subunitară, oricărei număr natural. Teoretic Q include între toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă la cea mai simplă formă o fracție subunitară în care numărătorul m este prim în raport cu numitorul n. Ea reprezintă o fracțiune oarecare dintr-un întreg. Această fracție poate fi
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
lingvisticii aplicate). Scientia, Cluj - Napoca, ISBN 978-606-975-032-2, ediția a II-a (revizuită și îmbogățită). ... 7. http://educatiacontinua.edu.ro/repere-metodologice.html ... ... 5. MATEMATICĂ TEMATICĂ 1. Elemente de teoria mulțimilor – Noțiunea de mulțime: element, apartenență, reprezentarea mulțimilor. ... – Relația de incluziune, egalitatea între mulțimi. ... – Submulțimi; determinarea unor submulțimi. ... – Operații cu mulțimi: Reuniunea. Intersecția. Diferența. Complementara unei mulțimi. Produsul cartezian. Proprietățile operațiilor cu mulțimi. ... – Relația de echipotență; cardinalul unei mulțimi. ... ... 2. Mulțimi de numere Mulțimea numerelor naturale (N); mulțimea numerelor întregi (Z); mulțimea numerelor raționale (Q); mulțimea numerelor iraționale
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
să-mi ajute Dumnezeu! M/N M In această relație am ajuns la fracții iar R/B decât dintr-un număr subunitar care reprezintă restul împărțirii. Însă R Fiecare număr natural N are un invers 1/N un element în submulțimea numerelor subunitare derivată din mulțimea numerelor raționale. Dar și multiplii lui 1/N de tip k/N sunt subunitari cât timp k Împărțirea se scrie A:B=C + R/B A,B,C,R Naturale , R Referință Bibliografică: Scurte meditații
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
anumite cazuri, mai ales în eșantionarea ecologică, indivizii dintr-o anumită populație pot chiar să evite să fie numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
trebuie construite și implementate cu atenție pentru ca ancheta să aibă succes. Design-ul eșantionului include planul eșantionării, cum va fi selectat eșantionul și procedura de estimare, modalitatea în care se vor face estimările și inferențele (formulele). Prin eșantion înțelegem o submulțime de indivizi ce poate fi extrem de mică în comparație cu populația totală și cu concluzii generalizate la întreaga populație. Termenii eșantionării * Populația (universul sau populația țintă) este întreaga mulțime de indivizi despre care se fac inferențe. * Elementul sau unitatea elementară este un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și comportamentul organizației afectează persoanele respective, iar acestea, la rândul lor, influențează, într-un mod oarecare, strategia și comportamentul organizației. Trebuie precizat faptul că shareholder-ii sau stockholder-ii, pentru care echivalentul în limba română este „acționar”, reprezintă doar o categorie sau submulțime a stakeholder-ilor. Conceptul reprezintă un subiect asupra căruia atenția managementului strategic s-a concentrat relativ târziu. Cartea de referință este Strategic Management: A Stakeholder Approach a lui R. Eduard Freeman, apărută în 1984. Manualele, chiar și la momentul actual, tratează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
subiective și informații obiective. Anterior a operat o altă clasificare: informații „operaționale” și informații „științifice”. Unii chiar au menționat un al treilea tip de informații clasificate de guverne - informații „tehnice” -, însă în multe materiale, informațiile tehnice și cele științifice sunt submulțimi ale informațiilor obiective. 2.3.1. Informații subiectivetc "2.3.1. Informații subiective" Informațiile subiective au mai fost caracterizate și ca „secrete adevărate”, iar alți autori le-au numit informații „operaționale” sau secrete operaționale. Cel mai potrivit nume este, însă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-și crea propriul său sistem de criptare, cunoscut sub numele de cifrul lui Cezar. Se pare că el a fost printre primii comandanți ai imperiilor care și-a inițiat generalii în taina transmiterii mesajelor criptate. Cifrul lui Cezar este o submulțime a cifrului polialfabetic al lui Vigenère. În cifrul lui Cezar, caracterele mesajului și numărul de repetiții ale cheii sunt însumate laolaltă, modulo 26. În adunarea modulo 26, literelor alfabetului latin, de la A la Z, li se dau valori de la 0
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subpopulații după proprietățile elementelor care o compun și după relațiile dintre ele se numește populație de bază. Populația poate fi studiată în totalitate sau doar parțial. Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
economie, finanțe etc. Observație. Dacă este necesar studiului biodiversității, dar nu numai acestuia, atunci, pe baza indicilor de abundență relativă (5.1), se poate alcătui un clasament preferențial după gradul de abundență cantitativă (absolută sau relativă) crescătoare sau descrescătoare al submulțimilor (subsistemelor ecosistemului sau speciilor) mulțimii M, stabilind o relație de ordine pe mulțimea M conform relației (5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de ordine pe mulțimea M conform relației (5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi însă despre
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
interpretare a notelor și prin prisma relației de dominanță (5.2) în cazul în care o analiză statistică de acest fel prezintă interes în acest context sau în alte situații asemănătoare sau diferite. Observații. Indicele de diversitate Berger-Parker arată că submulțimea kM (depinzând de semnificația acesteia) este partea cea mai abundentă a mulțimii M cu structura (3.1). Uneori, abundența relativă a unui subsistem (subecosistem) al unui sistem (ecosistem) dat poate avea semnificații decizionale deosebite ecologice, economice, culturale, sociale sau de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]