92 matches
-
se explică și raitele zilnice ale lui Georgică în lumea lacului Herăstrău plină de oameni simpli, modești, unde căpătase faima unui șahist redutabil... Cu atât mai puțin mi-ar fi venit să recurg acum în mod deschis la apelațiunea dată subretei italiene, când Jurgea, părăsind Herăstrăul, joacă în prezent interminabile partide de șah în Câmpiile Elizee... Prin urmare, intrând în Muzeul d'Orsay, o las la parter pe Colombina, din cauza entorsei, în sala imensă scăldată de lumină, străjuită de orologiul străvechi
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
ale bătrânelor doamne, mai că și-ar fi dat și el drumul, ceea ce-l făcea să se simtă părăsit, lepădat, fusese dispariția fetei din basmele lui Grimm. Abia se așezaseră pe fotoliile de pluș din salonul întunecat, când apăruse o subretă într-o rochie neagră de atlaz cu un mic șorț în față și o bonetă albă, anunțând-o pe Frau Sibyle că Herr Doktor o solicită în cabinet. Iar fata, scuzându-se, spunând că merge să-i dea o mână
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin tufișuri. Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Citește mai mult Deși e maiestru de vânătoarePrin cotețe și-n
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
muzicale. Mobilă, grațioasă, vivace fără ostentație, ea își stăpânește rolul cu siguranță. Linia sensibilă a momentelor lirice (aria rozelor, duetul scrisorii) a dezvăluit și cealaltă față a personajului, dar mai mult în cânt decât în jocul care accentuează doar latura "subretă". Și dacă rolul Suzanei ar fi putut fi îmbogățit de o imaginație regizorală mai nuanțată, Contele mi s-a părut complet greșit în linia unui caraghios care se ridiculizează în bufonerii inutile (vezi unele filme vechi despre "bestiile burghezo-moșierești"). Beaumarchais
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
cu necesitate. Acolo unde Dan Duțescu, în anii terorii comuniste, sub presiune, a tradus yeoman prin „chiabur” și king prin „vodă”, evident că vom pune „răzeș” și „rege”; iar acolo unde Mihnea Gheorghiu a făcut din Maria o cameristă, o subretă a contesei Olivia (jucată în România vreme de șase decenii cu șorț și bonetă, invenție comunistă a „fetei din popor”!), vom arăta că, de fapt, este vorba de un personaj de rang nobiliar, domnișoara de onoare a contesei, care, măritându
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
-i reproșa neamțului că nu vorbește despre gust și simț critic, că neglijează sublimul pînă la a-l reduce la forma contorsionată a frumosului, că face din geniu exponentul suprem al omenirii, sau că degradează estetica pînă la rolul de subretă a teoriei cunoașterii. Mai mult, estetica devine o soteriologie în care locul sacerdotului e luat de artist și mîntuirea e pusă pe picior de egalitate cu catharsisul de care ai parte în cursul degustării artelor. Potrivit acestei logici, ca să te
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
creeze dintr-o originalitate de doi bani, care trăiește oricum cîteva minute, cît ziarul, un pseudolimbaj pentru inițiați. Acești cititori firoscoși sînt, firește, tot mai puțini, pe măsură ce poreclele se obscurizează infantil. E ca în "păsăreasca" pe care o practicau cîndva subretele, geloase că stăpînii vorbeau franțuzește fără ca ele să priceapă. O lume de frustrați înconjoară un fenomen frumos în sine ca fotbalul, mînjindu-l cu mici dejecții, precum porumbeii maculează statuile.
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
transforme În obiecte (unul dintre cursanți a reușit atât de bine să semene cu un cuier-pom, Încât câțiva chiar și-au agățat hainele În el). Cât despre Isabella, ea Își găsise cu adevărat sensul vieții; fata anostă, cu frizură de subretă, care-și pleca imediat ochii În fața unei căutături mai insistente, se transformase acum Într-o dominatoare, așa cum larva de albină, dacă e Îndopată corespunzător cu lăptișor de matcă, devine regină, or pe ea experiența o hrănise preferențial cu deliruri suculente
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fericită, să fie,/ Numai pentru o clipă,/ Dar ce spun io, pentru doar o clipită,/ Numai și numai pentru o clipită,/ Mama mea.// Și apoi să predea ștafeta mai departe. O cabină micuță/ Și cochetă,/ O cameră de artistă, cu subretă și trusă de machiaj,/ În care mama mea învie, oricine ar intra.// Sunt fericit, da, fericit, pentru că oricât voi trăi,/ Voi fi atât de iubit. Și le mulțumesc celorlalte mame c-au înțeles/ Să fie în sfârșit mama mea./ Tot
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
de la poartă era lumea primită de un portariu în uniformă și cu un buzdugan de doi stînjeni de lung, cocoana noastră, care se intitulase "princesa Cantacuzčne, née comtesse de Miroslava", avea o domesticitate mai numeroasă decît îi trebuia: lachei, valeți, subrete, cameriste, spălătorese, cusătorese mișunau în toate părțile. Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serele se iluminau cu sute de lumini, căci îndată ce însera, ele erau locul de întîlnire a unei societăți strălucite. Ceea ce atrăgea mai cu seamă atîta
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
care avea o garsonieră pe Rue du Bac (acolo și-au avut locuința un alt mare seducător, romancierul Romain Gary, precum și Jacques Chirac, care ... - dar să nu mai insistăm), pe unde au trecut nenumărate femei, de la celebrități la actrițe, balerine, subrete, curtezane etc. și unde a dezvirginat-o pe Valentine Haussmann, fiica renumitului baron - om de încredere al lui Napoleon al III-lea - care a configurat Parisul modern; din această legătură ar fi rezultat un copil). Marlene Dietrich, care a trăit
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
mi-au dat să duc la casele protipendadei modele recent terminate, puse în saci mari din pânză închisă la culoare: activitatea mea favorită, cel mai mare amuzament la început de carieră. Am cunoscut portarii și șoferii celor mai strălucite reședințe, subretele, menajerele și majordomii celor mai înstărite familii. Le-am privit, aproape fără să fiu zărită, pe cele mai rafinate doamne, pe fiicele și soții lor. Ca martor mut, am intrat în case burgheze, în mici palate aristocratice și în apartamente
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
cu aceeași constantă afecțiune. ,Balsam de Canada" este o esență oleo-rășinoasă, extrasă dintr-o specie de conifere canadiene, folosită în perioada interbelică în Facultățile de Medicină, pentru conservarea preparatelor microscopice. Romanul începe abrupt, printr-o așteptare tensionată, sfâșiată de țipătul subretei, într-un timp prezent din care naratorul se întoarce, printr-o lungă analepsă, spre trecutul apropiat: o zi de primăvară; înflorise liliacul, iar prin fereastra deschisă se revărsa în stradă ,valsul" de Chopin. Involuntar, Geo Poenaru, profesor suplinitor de literatură
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
care mânuiește intriga din plictiseală, indiferent la sentimentele oamenilor și la nefericirile pe care le poate provoca. Iar aliata sa, Despina, a împrumutat vocea acrișoară, agilă a Cristinei Eremia, lejeritatea ei picantă, se înscrie în cea mai bună tradiție a subretei clasice. René Jacobs, profund cunoscător al epocii, definea Cosí fan tutte ca pe "una dintre cele mai simfonice opere mozartiene"; într-adevăr sunt momente în care amploarea scriiturii orchestrale aruncă parcă flash-uri chiar și către orchestra secolului al XIX
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
și amabil și cu un lift a cărui cabină mirosind a parfum o lua în sus și se oprea atât de brusc, încât aveai senzația că inima îți zboară și apoi cade la locul ei abia după un timp. Imediat ce subreta deschidea ușa uriașă, albă și lăcuită, imediat ce mă luau în stăpânire liniștea și parfumul acestei locuințe foarte mari și foarte scumpe, Stein îmi venea în întâmpinare cu o grabă aferată. Prinzându-mă de mână, mă ducea repede la el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
om care pleacă în călătorie, exclamă distrat că asta-i minunat și că Dumnezeu însuși a hotărât ca eu să mă mut neîntârziat în camera lui. Apucându-mă strâns de mână, mă târî în casă; pe drum, îi spuse mormăit subretei care tocmai scotea din casă geanta de voiaj că, în cele trei luni cât va sta el la Kazan, eu voi locui în camera lui; apoi, tot în fugă, mă trase pe scări și după asta pe sală, până la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Beatrice era o măiestrită raconteuse, dar În seara aceea multe chei s-au răsucit În Încuietorile bufetelor, Întru prevenirea unui posibil delict al micului Bobby sau al micuței Barbara... Aceste mici pelerinaje domestice se desfășurau, invariabil, În stil mare: două subrete, automobilul particular - sau Însuși domnul Blaine când era disponibil - și deseori un medic. Când Amory s-a Îmbolnăvit de tuse măgărească, patru specialiști dezgustați, frânți din șale deasupra patului, au schimbat Între ei priviri nimicitoare; când a făcut scarlatină, numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Întins leneș mâna spre teancul de reviste de pe masă. — I-ai citit ultima capodoperă? — Nu scap nici una. Sunt rarități. Amori a frunzărit publicația. — Hei! a strigat surprins. E Încă boboc, nu? — Da. — Ascult-o pe asta! Sfinte Dumnezeule! „Vorbește o subretă: Ziua se-mbracă-n falduri de neagră catifea, Lumânărele dalbe, În cleștii argintați, Cu flăcări tremurânde, sunt niște umbre-n vânt. Pia, Pompia... vino, să plecăm...“ — Acuma spune-mi și mie ce naiba Înseamnă? — O scenă de cămară. „Cu degetele țepene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
scaune micuțe, o colecție de desuuri ce desfide orice descriere. Ne-ar plăcea să citim nota de plată pentru toaletele luxoase etalate și suntem dispuși s-o vedem pe prințesa de dragul căreia... Priviți! Vine cineva! Dezamăgire, nu-i decât o subretă care acută ceva: ridică un teanc de pe un scaun... Nu aici. Un alt teanc, masa de toaletă, sertarele șifonierului. Scoate la lumină câteva șemizete splendide și o pijama uluitoare, dar asta n-o satisface. Pleacă. Bombăneală nedeslușită În camera vecină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ar fi destul de Încurcat, neștiind dacă s-o numească un personaj sau o personalitate. Este, probabil, amestecul delicios, inexprimabil, al celor două, Întâlnit o dată În veac. În seara debutului seamănă cu o fetiță fericită, În pofida Înțelepciunii sale rebele și bizare. Subreta mamei tocmai i-a terminat coafura, dar ROSALIND s-a hotărât, impacientată, că se poate coafa mai bine singură. În acest moment este prea agitată ca să stea pe loc. Acestui fapt i se datorează prezența ei În dormitorul nedereticat. Urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
10 iunie 2014 Toate Articolele Autorului A capella îți mai cântă ba Viorella, fie Nella, dar la Aachen e departe, luăm pe Augustin din carte și pe Trakl, da, din moarte, bun prieten cu o mierlă, și-un egrete, ca subretă. S-a risipit tot aurul juniei, noi nu mai plângem, ciocârlie, iar tu revii, tu, pasăre nebună, străbunii mormăie - nu-i bună, când muribunzii-ncet se tânguie, când pepenii din sud se pârguie ( sic!), mai am și eu un pic
A CAPELLA ÎŢI MAI CÂNTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361998_a_363327]
-
e liniște nebună Deseori mă uit la lună Și-ascult greierul cum cântă - Alte gâze nu cuvântă. Într-o lume amorală Am chef pentru o cabală, Poate pronia m-ajută Zilnic să petrec la nuntă. Cum nu mai sunt o subretă Foarte-ades joc la ruletă, Și simt adâncă chemare Spre jocuri imaginare. Dac-am chef voi fi mireasă, Fiind o fire voluptuoasă M-oi mândri fără să-mi pese Că mai sunt și-alte mirese. CUVINTE INTERZISE Se rostogolesc anarhic cuvinte
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Lord. Mi-a plătit intrarea în clubul privat. Mărturisesc că nu aveam niciun penny. Dacă depășești timpul de anchetă, în club, esti taxat. Lordul Dan a fost afectat. Plătise exact. L-am consolat. Cameră de luat vederi o monitorizează pe subreta de la intrare. Care lucreaza multitasking. Ca să-i ridice moralul. Până la urmă, m-am căsătorit. Cu o franțuzoaica. Lady Michel. Soția mea este mai generoasă decât o englezoaica. Mi-a luat ultimul frânc din buzunar. Încerc să trăiesc din scris. Din
Liviu Florian Jianu: Ultima anchetă a lui Sherlock Holmes () [Corola-blog/BlogPost/339632_a_340961]
-
Luminile ne vor ascunde tracul Se va deschide balul cu prințese Alunecând parchetul ca oglinda Perechile regale Ingmar, Hilda Și intrigile care se vor țese! Din candelabre pale și lambriuri Peste noi o ploaie de confete După cortină vor pândi subrete Și-or râde strâmb din rochile cu pliuri Alteța Sa va ține un discurs Afară cerșetori pe lângă uși La noapte doamna-aceea cu mănuși Speriată va visa un urs! Referință Bibliografică: Seară de gală / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SEARĂ DE GALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341823_a_343152]
-
din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin tufișuri. Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Referință Bibliografică: Vulpoiul demagog / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VULPOIUL DEMAGOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342745_a_344074]