57 matches
-
deluroasă a Câmpiei Române, a Câmpiei Tisei și prelungirile acestora sub formă de “câmpuri” depresionare în dealuri; substraturi alcătuite predominant din loessuri și materiale loessoide, luturi, luturi argiloase, argile și uneori depozite aluviale fine cu pietriș mărunt (în câmpiile de subsidență); climat continental accentuat cu nuanțări regionale importante (în Câmpia Someșului, Câmpia Olteniei, estul Câmpiei Române); soluri brune-roșcate (preluvosoluri roșcate) și brune-roșcate luvice (luvosoluri roșcate), uneori pseudogleizate (stagnice), luvisoluri pseudogleizate, pseudogleice și planice (luvosoluri albice stagnice, stagnosoluri albice și luvosoluri albice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. 8.7.2.2. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. Idem 8.5.4.1. 338 33/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. 8.7.2.3. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. Idem 8.5.1.2. 338 34/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. 8.7.2.4. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și scurt inundabil. 8.7.2.2. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. Idem 8.5.4.1. 338 33/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. 8.7.2.3. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. Idem 8.5.1.2. 338 34/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. 8.7.2.4. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto- stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 339 35/- Câmpie forestieră de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
freatic, foarte rar și scurt inundabil. Idem 8.5.4.1. 338 33/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. 8.7.2.3. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. Idem 8.5.1.2. 338 34/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. 8.7.2.4. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto- stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 339 35/- Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște drenantă, neinundabilă. 8.7.2.5. Câmpie forestieră de subsidență cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. 8.7.2.3. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. Idem 8.5.1.2. 338 34/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. 8.7.2.4. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto- stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 339 35/- Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște drenantă, neinundabilă. 8.7.2.5. Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște, drenată, neinundabilă. 9. SILVOSTEPA (SS) – STEPĂ
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. Idem 8.5.1.2. 338 34/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. 8.7.2.4. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto- stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 339 35/- Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște drenantă, neinundabilă. 8.7.2.5. Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște, drenată, neinundabilă. 9. SILVOSTEPA (SS) – STEPĂ (S) 9.1.1.0. Silvostepă puternic erodat în sedimentar calcaros 9.1.1.0. Silvostepă externă, puternic erodat Pi, în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. 8.7.2.4. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto- stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 339 35/- Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște drenantă, neinundabilă. 8.7.2.5. Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște, drenată, neinundabilă. 9. SILVOSTEPA (SS) – STEPĂ (S) 9.1.1.0. Silvostepă puternic erodat în sedimentar calcaros 9.1.1.0. Silvostepă externă, puternic erodat Pi, în sedimentar calcaros, regosoluri, litosoluri și soluri litice 9.7.1.1. Silvostepă din Câmpia Olteniei, depresiuni
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ca parte din ajutorul de stat pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor de huilă, având în vedere că activitatea de extracție limitată a huilei din minele de huilă trebuie continuată, din cauza circumstanțelor imprevizibile datorate creșterii fenomenelor de subsidență și a riscurilor de autoaprindere a huilei, în considerarea faptului că singurul scop al activității de extracție a huilei din minele Lonea, Lupeni, Vulcan și Livezeni este de a garanta siguranța zăcămintelor, evitarea riscurilor și menținerea siguranței din subteran, a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 13 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295606]
-
tratare/decontaminare*76). În consecință, obiectivele miniere la care s-a sistat activitatea de extracție a substanțelor minerale utile, prezintă un grad ridicat de risc asociat datorat golurilor tehnologice subterane care pot genera acumulări de gaze toxice și potențial explozive, fenomene de subsidență, prăbușiri necontrolate ale suprafețelor și alunecări masive de teren, destabilizări ale depozitelor de deșeuri periculoase cu urmări catastrofale asupra comunităților adiacente și a mediului înconjurător cu posibile efecte transfrontaliere. *75) Hotărârea nr. 997 din 29 septembrie 2010 privind aprobarea închiderii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
5. reevaluarea oportunității închiderii minelor. Riscuri: 1. obiectivele miniere la care s-a sistat activitatea prezintă de regulă, un grad ridicat de risc asociat: goluri tehnologice subterane care pot genera acumulări de gaze toxice și cu potențial exploziv, fenomene de subsidență, debușări necontrolate din lucrări miniere a importante volume de apă, accidente soldate cu victime omenești cauzate de posibilele pătrunderi în lucrările de legătură cu suprafața a persoanelor neautorizate, prăbușiri necontrolate a suprafețelor și alunecări masive de teren, depozite de deșeuri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
definitorie, potrivit Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru posibilitatea utilizării golului minier ... C. Studiul condițiilor de stabilitate și monitorizare anuală a terenului de la suprafață aflat sub influența golurilor subterane în vederea stabilirii gradului de deformare (subsidență) și aria de extindere a impactului asupra suprafeței, prin metode topografice moderne, cu precizarea explicită a tipului de monitorizare a suprafeței, a frecvenței monitorizării suprafeței și a modului de raportare a încadrării/neîncadrării în parametrii tehnici conformi de stabilitate ... D. Studiul
INSTRUCȚIUNI TEHNICE din 17 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297813]
-
partea superioară din nisipuri fine, argiloase (2 m grosime) și spre bază din pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subțiri de nisipuri grosiere și mărunte. Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m și dovedește o activitate de subsidență destul de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
văile în chei, văile oarbe, văile de doline apar cu o frecvență deosebită în special în partea ariei protejate care aparține Munților Pădurea Craiului. Văile de tip chei și defilee - sunt un rezultat al adâncirii puternice datorită coborârii zonelor de subsidență din apropiere, în acest caz al zonei Vad-Borod, care a atras și determinat o dinamică deosebită a văilor afluente Crișului Repede. Prin adâncire văile și-au format sectoare de chei de subsidență periferică, cele mai adânci sectoare fiind localizate în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
rezultat al adâncirii puternice datorită coborârii zonelor de subsidență din apropiere, în acest caz al zonei Vad-Borod, care a atras și determinat o dinamică deosebită a văilor afluente Crișului Repede. Prin adâncire văile și-au format sectoare de chei de subsidență periferică, cele mai adânci sectoare fiind localizate în partea aval a acestora și nu în amonte, așa cum ar fi normal. Așa este cazul cheilor Mișidului, Cheilor Brătcuței, Cheile Măguran-Izbândiș ș.a, a căror bazine de recepție se restrâng mereu prin
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
maximă de 2.206 m. Bazinul Mării Negre este localizat pe microplaca Mării Negre, fiind supusă, în mișcarea sa de subducție, sub arcul carpatic. Periodic bazinul Mării Negre s-a izolat, urmând ciclul schimbărilor climatice din Cuaternar. Actualmente se apreciază că subsidența în zona costieră aferentă Deltei Dunării este de aproximativ 1,5-18 mm/an. Sedimentele din unitatea nordică conțin trei populații de particule: fracția argiloasă și siltică; fracția nisipoasă - cu participarea cea mai importantă; și fracțiunea calcaroasă (predominant cochiliferă). Depozitele de plajă din
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
caracteristici demografice, culturale și socio economice. STURIONI pești cu schelet cartilaginos, care depun icre de culoare neagră (morunul, cega, nisetrul, păstruga); prin prepararea icrelor negre se obține caviarul. SUBMERS sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperit de ape. SUBSIDENȚĂ scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, concomitent cu sedimentarea acestora. ȘINTOISM cea mai veche religie practicată în Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Tendința de nivelare a însemnat, într-un sens, șlefuirea aproape completă a munților până la limita mării, de către vânturi, ghețari și râuri... În sens invers, această tendință a presupus umplerea cu sedimente a zonelor care au coborât din confruntarea tectonică (de subsidență), pentru a le ridica până la linia apelor oceanului planetar. Nașterea pământului înseamnă suferință, iar chinurile facerii au marcat, inevitabil, și destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau mai la vest, spre Dâmbovița și Argeș. Valea Prahovei s-a impus ca ax principal care leagă Muntenia de Transilvania și din cauze naturale. Râul Prahova debușează în câmpie prin tr-un imens con de dejecție, suportând spre vărsare o subsidență care generează numeroase arii umede. De aceea, în zona situată între Buzău (unde se află orașul omonim) și Ialomița (unde se află Târgoviște), era dificil să găsești un sit pentru oraș48. c. Târguri de prin Moldova Siretul a reprezentat încă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
minim potențial militar (M=5,3) în raport cu spațiile înconjurătoare, fapt ce o pune într-o dublă postură: este un spațiu median între Asia nearabă (M=31,3) și Africa subsahariană (M=0,9), dar în același timp un spațiu de subsidență a puterii militare între Asia nearabă (M=31,3) și Europa (M=16,0). Africa arabofonă dispune de un potențial militar și mai scăzut (M=3,6), în pofida faptului că aici se găsește cea mai puternic stat arab sub aspect
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
acest punct de vedere (Europa). În schimb, rolul de contact pe care Asia arabă (cu 98 conflicte) îl joacă între Asia nearabă (204 conflicte) și Africa subsahariană (522 conflicte), este unul care îi conferă atributul de spațiu de inflexiune, de subsidență cantitativ-conflictuală, între cele două areale continentale caracterizate printr-o mult mai ridicată conflictualitate. Acest model spațial intermediar este mai fidel ilustrat, dar și mai nuanțat totodată, în tabloul distribuției stărilor conflictuale pe statele celor trei continente (fig. 86). Arealul central
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
freatic cu caracter artezian.Gradul de mineralizare variază în funcție de perioadele secetoase sau ploioase, condiții în care s-a format nămolul terapeutic de pe fundul lacului. NEAGH ĂLOUCH NEAGH) - cel mai mare lac tectonic ce a luat naștere într-o zonă de subsidență și convergență hidrografică. Situat între Munții Sperrin și dealurile Derry de Nord în V și podișul Antrim în est, lacul comunică cu golful Foyle prin râul Lower pe care se află o cascadă de 31 m. Apropierea de capitala Irlandei
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
care separă două depresiuni oceanice. SALINITATE Cantitatea de săruri conținută într un litru de apă marină. SALMASTRU Strat de apă ce conține puțină sare, circa 1-250/00 . STRÂMTOARE Fâșie îngustă de apă ce face legătura între două mări sau oceane. SUBSIDENȚĂ Scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau depresiune. TASARE Fenomen de lăsare ușoară a unor terenuri formate din roci afânate, poroase, datorită micșorării volumului porilor rocii sub presiunea stratelor de deasupra sau a proceselor de sufoziune. TRASPARENȚĂ Calitatea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
la aceasta adăugându-se și efectele asupra infrastructurii din tundră. Printre efectele directe, vizibile, pe care dezghețul permafrostului le are asupra peisajelor din zona de tundră, pe plan local, se înscriu: accentuarea eroziunii și a alunecărilor de teren, procesele de subsidență. Eroziunea capătă aspecte îngrijorătoare mai ales în zonele de coastă, unde permafrostul este expus, iar acțiunea dinamicii apei marine este cu atât mai severă cu cât banchiza oceanică s-a retras (diminuându-se astfel rolul de zonă tampon pe care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
acestor alunecări a crescut, inițiindu-se chiar un proiect (PACE - Permafrost and Climate in Europe) care a plecat de la ipoteza că topirea permafrostului din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj împădurit afectat de subsidența permafrostului dezghețat prezintă un aspect haotic, cu arborii aplecați în toate direcțiile, motiv pentru care sunt uneori numite drunken forests. Subsidența are și unele efecte indirecte asupra vegetației. Alternanța acestor spații scufundate (în care se acumulează umezeală și nivelul piezometric
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]