37 matches
-
CE; și în plus, când este cazul: - numărul seriei aparatului; - pentru aparatele construite din unități separate care se asamblează, marca de identificare pe fiecare subansamblu; - diviziunea de verificare, dacă d - efectul maxim aditiv de tară, sub forma T = +...; - efectul maxim substractiv de tară, dacă este diferit de Max, sub forma T = -...; - valoarea diviziunii tarei, dacă este diferită de d, sub forma d(T) =...; - sarcina limită (atunci când constructorul a prevăzut o limită mai mare decât Max + T), sub forma Lim =...; - limitele particulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264067_a_265396]
-
verificare sub forma e = ...; și în plus, când este cazul: - pentru aparatele construite din unități separate care se asamblează, marca de identificare a fiecărui subansamblu; - diviziunea de verificare, daca d - efectul maxim aditiv de țară, sub forma Ț = + ...; - efectul maxim substractiv de țară, daca este diferit de Max, sub forma Ț = - ...; - valoarea diviziunii tarei dacă este diferită de d, sub forma d(Ț) = ...; - sarcina limită (atunci cand constructorul a prevăzut o limită mai mare decât Max + Ț), sub forma Lim = ...; - limitele particulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136210_a_137539]
-
CE; și în plus, când este cazul: - numărul seriei aparatului; - pentru aparatele construite din unități separate care se asamblează, marca de identificare pe fiecare subansamblu; - diviziunea de verificare, daca d - efectul maxim aditiv de țară, sub forma Ț = + ...; - efectul maxim substractiv de țară, daca este diferit de Max, sub forma Ț = - ...; - valoarea diviziunii tarei, daca este diferită de d, sub forma d(Ț) = ...; - sarcina limită (atunci cand constructorul a prevăzut o limită mai mare decât Max + Ț), sub forma Lim = ...; - limitele particulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196152_a_197481]
-
aparatele alcătuite din elemente separate, dar asociate: marca de identificare pe fiecare element; (ix) diviziunea de verificare, în cazul în care este diferită de e, sub forma d = ...; (x) efectul maxim aditiv de tară, sub forma T = + ...; (xi) efectul maxim substractiv de tară, în cazul în care este diferit de Max, sub forma T = - ...; (xii) diviziunea de tară, în cazul în care este diferit de d, sub forma d(T) =...; (xiii) sarcina-limită, în cazul în care este diferită de Max, sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264882_a_266211]
-
aparatele alcătuite din elemente separate, dar asociate: marca de identificare pe fiecare element; (ix) diviziunea de verificare, în cazul în care este diferită de e, sub forma d = ...; (x) efectul maxim aditiv de tară, sub forma T = + ...; (xi) efectul maxim substractiv de tară, în cazul în care este diferit de Max, sub forma T = - ...; (xii) diviziunea de tară, în cazul în care este diferit de d, sub forma d(T) =...; (xiii) sarcina-limită, în cazul în care este diferită de Max, sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273482_a_274811]
-
CE; și în plus, când este cazul: - numărul seriei aparatului; - pentru aparatele construite din unități separate care se asamblează, marca de identificare pe fiecare subansamblu; - diviziunea de verificare, dacă d - efectul maxim aditiv de tară, sub forma T = +...; - efectul maxim substractiv de tară, dacă este diferit de Max, sub forma T = -...; - valoarea diviziunii tarei, dacă este diferită de d, sub forma d(T) =...; - sarcina limită (atunci când constructorul a prevăzut o limită mai mare decât Max + T), sub forma Lim =...; - limitele particulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205738_a_207067]
-
CE; și în plus, când este cazul: - numărul seriei aparatului; - pentru aparatele construite din unități separate care se asamblează, marca de identificare pe fiecare subansamblu; - diviziunea de verificare, dacă d - efectul maxim aditiv de tară, sub forma T = +...; - efectul maxim substractiv de tară, dacă este diferit de Max, sub forma T = -...; - valoarea diviziunii tarei, dacă este diferită de d, sub forma d(T) =...; - sarcina limită (atunci când constructorul a prevăzut o limită mai mare decât Max + T), sub forma Lim =...; - limitele particulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150376_a_151705]
-
lipseau. Inițial se foloseau alte simboluri pentru 1000 - (I), pentru 10000 - ((I)), iar pentru 100000 - (((I))). În numerologia romană nu există cifra zero. Până în secolul al XIX-lea, pentru cifra „patru” se folosea în special simbolul aditiv „IIII”, deși simbolul substractiv „IV” se întâlnește în manuscrisul „"Forme of Cury"”, datat cu anul 1390. Forma actuală a cifrei 4 corespunzătoare lui patru s-a fixat numai după apariția cărților tipărite. Ceasuri cu tradiționala înscriere „IIII” în loc de „IV” Cifrele romane apar pe monedele
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
3 culori primare. Selecționarea culorilor roșu, verde și albastru este dictată de considerentul obținerii unui gamut cât mai mare. Este însă falsă ideea că orice culoare ar putea fi produsă prin sinteză aditivă din roșu, verde și albastru. În cadrul sintezei substractive, culoarea se obține prin filtrări succesive ale unei surse albe prin filtre de diferite culori și „tării” ale filtrării. Filtrarea se face, de obicei, prin plasarea unei cerneli pe hârtie: dacă cerneala nu este aplicată, rămâne hârtia albă, care reflectă
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
cernelurilor individuale. Pentru a controla „tăria” aplicării fiecărei cerneluri, cerneala se aplică în puncte mici unul lângă altul, acoperind un anumit procentaj din suprafața hârtiei. Fenomenele care determină culoarea obținută sunt puternic neliniare. Ca urmare, modelarea obținerii culorilor prin sinteză substractivă este o problemă dificilă.
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
procedeu "quatrocrom" care introducea în plus o nouă culoare: "albastrul-violet". Pentru înregistrare se folosea un film de 70mm cu patru imagini dispuse câte două pe verticală (sus - verde și albastru-violet, jos - roșu și albastru). Procedeul prezenta variații de tonalitate. "Coloratul substractiv", procedeul care consta în înregistrarea separată a culorilor prin metode similare celor de mai sus și realizarea unui pozitiv care avea suprapuse cele două sau trei culori înregistrate, colorate în culoarea complementară ("verde": roșu-portocaliu, "roșu": verde-albăstrui etc.). Astfel, orice aparat
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
sus și realizarea unui pozitiv care avea suprapuse cele două sau trei culori înregistrate, colorate în culoarea complementară ("verde": roșu-portocaliu, "roșu": verde-albăstrui etc.). Astfel, orice aparat de proiecție folosit pentru proiecția filmelor alb-negru, putea fi utilizat și pentru cele "colorate substractiv". Însă procedeul "Kodachrome" realizat prin 1915 este primul sistem substractiv care a avut succes. Acesta înregistra imaginea, prin filtrele "verde" și "roșu", pe două pelicule separate. Acestea erau mai apoi tratate pentru a căpăta culoarea complementară (roșu-portocaliu respectiv verde-albăstrui). Se
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
sau trei culori înregistrate, colorate în culoarea complementară ("verde": roșu-portocaliu, "roșu": verde-albăstrui etc.). Astfel, orice aparat de proiecție folosit pentru proiecția filmelor alb-negru, putea fi utilizat și pentru cele "colorate substractiv". Însă procedeul "Kodachrome" realizat prin 1915 este primul sistem substractiv care a avut succes. Acesta înregistra imaginea, prin filtrele "verde" și "roșu", pe două pelicule separate. Acestea erau mai apoi tratate pentru a căpăta culoarea complementară (roșu-portocaliu respectiv verde-albăstrui). Se realiza un pozitiv cu emulsie pe ambele părți, fiecare culoare
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
culorilor galben și cyan. În modelul de RGA, roșu ține loc de magenta și albastru înlocuiește cyan. Cu toate acestea, reproducerea întregii game coloristice percepută de ochiul uman din trei culori primare, fie într-o manieră aditivă (prin suprapunere) sau substractivă (prin estompare), în general nu este posibilă; a se vedea gamut pentru mai multe informații. RGA (roșu-galben-albastru) alcătuiesc triada primară de culori din paleta unui artist obișnuit. Violet-portocaliu-verde sunt culori secundare și alcătuiesc o altă triadă. Triadele sunt formate din
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
relația geometrică dintre aceste culori primare. Această diagramă a fost mai târziu confundată și greșit înțeleasă ca fiind aplicabilă de asemenea și la pigmenți. Newton a fost însă conștient de diferențele dintre culorile obținute prin amestecare aditivă (prin suprapunere) și substractivă (estompare). Modelul RGA a fost folosit pentru tipărire, de Jacob Christoph Le Blon, încă din anul 1725. În secolul al XVIII-lea, culorile primare RGA au devenit baza teoriilor de percepție a culorilor, ca și calități fundamentale senzoriale ce presupun
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
au stabilit în secolul al XIX-lea că percepția culorilor este cel mai bine descrisă în termenii unui alt set de culori primare: roșu, verde și albastru (RGB), modelat prin amestecul prin suprapunere (aditiv), mai degrabă decât cel prin estompare (substractiv), prin combinarea a trei lumini monocromatice, cunoscute sub numele de culori spectrale. În mod tradițional culoarea, în sens larg, "roșu" referită prin această teorie, este frecvența joasă (sau lungimea de undă mare) de la sfârșitul spectrului vizibil. Acesta nu este neapărat
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
în care straturi succesive de material sunt stabilite în diferite forme. Imprimarea 3D este, de asemenea, distinctă de tehnicile de prelucrare tradiționale, care se bazează în principal pe eliminarea materialelor prin metode cum ar fi tăiere sau de foraj (procesele substractive). Imprimantele 3D permit designerilor să producă într-un timp foarte scurt un prototip. În consecință prototipul poate fi testat și remodelat rapid. Constructorii de bolide de Formula 1 pot obține cu ajutorul aparatelor de imprimare componente cu forme extrem de complexe. Producția
Imprimare 3D () [Corola-website/Science/330794_a_332123]
-
lumina ajunge pe retina umană. Astfel, culorile se amestecă în proporții diferite, într-un process comulativ. Însă imprimantele nu funcționează după acest principiu. Acestea folosesc pigmenți care sunt amestecați în proporții diferite, pentru obținerea culorilor finale. Acest proces se numește substractiv. Ochiul uman se adaptează automat la condiții foarte variate de iluminare, însă aparatul foto doar încearcă să copieze acest comportament. Reglajul responsabil cu acest lucru se numește balans de alb. Dacă se vor face fotografii în formatele RAW și JPEG
Culorile în fotografie () [Corola-website/Science/318953_a_320282]
-
cercurile umplute reprezintă gene demonstrate a fi amprentate, celelalte fiind doar prezise (prelucrare după Luedi și colab., 2007). Pentru identificarea genelor amprentate au fost utilizate tehnici moleculare moderne, dintre acestea amintim clonarea pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1/Mest, localizată în cromozomul 6, Peg3, localizată în cromozomul 7 sau Peg5/Nnat, localizată în cromozomul 2 (Falls și colab., 1999). Identificarea genelor amprentate Grf1 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
figurate, de clișeul modern fotografic. Structura texturii, datorată miilor de puncte componente, se aseamănă izbitor cu grain-ul fotografiei alb-negru, sesizabil când aceasta este mărită. În cazul tehnicilor pe metal în adâncime, există două maniere de obținere a gravurii colorate: amestec substractiv, prin transparență, și altul, „à la poupée”, prin amestec al culorilor direct pe placă. Amestecul substractiv presupune suprapunerea mai multor plăci, fiecare destinată unei anumite culori. Maniera „à la poupée” se realizează prin folosirea unei plăci de metal care, în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
grain-ul fotografiei alb-negru, sesizabil când aceasta este mărită. În cazul tehnicilor pe metal în adâncime, există două maniere de obținere a gravurii colorate: amestec substractiv, prin transparență, și altul, „à la poupée”, prin amestec al culorilor direct pe placă. Amestecul substractiv presupune suprapunerea mai multor plăci, fiecare destinată unei anumite culori. Maniera „à la poupée” se realizează prin folosirea unei plăci de metal care, în momentul încerneluirii, primește toate culorile în același timp, repartizate cu o serie de tamponașe, de unde se
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mecanică, de obicei precedată de o acțiune chimică, de o ușoară corodare a unora dintre suprafețele desenului. GRAVURĂ Arta și tehnica de a trasa, inciza sau grava desenul pe un material, în adâncime, relief sau în plan. GRAVURĂ COLORATĂ - amestec substractiv și à la poupée (aditiv). Totalitatea procedeelor de a obține imagini în culori pe baza unor suporturi gravate în metal, lemn, piatră litografică. La gravura pe metal în adâncime există doua maniere de obținere a gravurii colorate: amestec substractiv, prin
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
amestec substractiv și à la poupée (aditiv). Totalitatea procedeelor de a obține imagini în culori pe baza unor suporturi gravate în metal, lemn, piatră litografică. La gravura pe metal în adâncime există doua maniere de obținere a gravurii colorate: amestec substractiv, prin transparență, și à la poupée, prin amestec fizic al culorilor. Amestecul substractiv se realizează prin suprapunerea mai multor plăci, pentru fiecare culoare, negrul și culorile fundamentale. „À la poupée” înseamnă folosirea unei plăci de metal care în momentul încerneluirii
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în culori pe baza unor suporturi gravate în metal, lemn, piatră litografică. La gravura pe metal în adâncime există doua maniere de obținere a gravurii colorate: amestec substractiv, prin transparență, și à la poupée, prin amestec fizic al culorilor. Amestecul substractiv se realizează prin suprapunerea mai multor plăci, pentru fiecare culoare, negrul și culorile fundamentale. „À la poupée” înseamnă folosirea unei plăci de metal care în momentul încerneluirii primește toate culorile în același timp, repartizate cu o serie de tamponașe. GRAVURé
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]