616 matches
-
arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
înregistrări la Radio, acompaniată de Orchestra condusă de George Sârbu, alături de care am participat la multe concerte, turnee naționale și internaționale, festivaluri, concursuri, cucerind premii și distincții apreciabile. Încep, din această perioadă, să culeg folclor de prin zona mea și subzonele Bacăului și să colecționez costume tradiționale foarte frumoase și autentice, multe dintre ele primite în dar, la nunți și alte petreceri private, pricină plăcută mie acum să exprim recunoștință celor care mi le-au oferit. Enumeră câteva întâlniri de reper
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
largă la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI-
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Ardealului. A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice Electrecord și ale Radio-Televiziunii Române. Timp de patru ani a efectuat cursuri intensive de specialitate în cadrul
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
valoare documentara și estetică care au fost valorificate expozițional, unele cu această ocazie, altele în viitor. Din colecția Muzeului (deși județul Mehedinți este privit în întreg că o zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
o zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘĂ FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU COLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘĂ FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU COLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘĂ FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI Analiza structurii colecției de cămăși femeiești fără poale(ciupage) provenite din partea de sud a județului Mehedinți și păstrate la Muzeul Regiunii Porților de Fier evidențiază același dezechilibrul(întâlnit și în cazul reprezentării celorlalte zone ale
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
femeiești fără poale(ciupage) provenite din partea de sud a județului Mehedinți și păstrate la Muzeul Regiunii Porților de Fier evidențiază același dezechilibrul(întâlnit și în cazul reprezentării celorlalte zone ale Mehedințiului), între numărul de artefacte din anumite așezări și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
din anumite așezări și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașă încrețita în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașă încrețita în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașă încrețita în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, nisipita(năsipita) sau
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
decor ciurat(broderie de culoare albă pe fire trase), dar găsim și cămașă tip poncio, cămașă cu decor ales în război cu mânecă în tablă, sau cu umeraș, largă la capăt, cu mîneca tripartită, cu rânduleț pe langă altița. Pentru Subzona de Sud se observă multitudinea variantelor (comparativ cu numarul relativ mic de artefacte existente în colecția muzeului) în modul de tratare și alegere a decorului( vezi Anexă 1- catalogul pieselor). Astfel întâlnim câteva cămăși cu mânecă tripartită similară tipului arhaic
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
femeiesc s-au păstrat în stare bună și au putut fi identificate în teren și achiziționate în campaniile din a doua jumătate a sec XX. Materialul avut la dispoziție ne permite sa concluzionam în această fază a cercetării că în Subzona de Sud a Mehedințiului ciupagul, chiar dacă și-a pierdut din amploarea croiului inițial, a păstrat tradiția decorului tripartit pe mânecă, cu altița separată sau nu, mânecă cu umeraș, cu râuri, cu rânduri săbiate, terminarea gurii cămășii cu bentița sau cu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
Mehedinți, asociate la decorul din elemente geometrice, vegetale, florale, zoomorfe, ingenios și novator combinate între ele, conferă fiecărei piese statutul de unicat. Referință Bibliografica: VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘĂ FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
3) După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal și Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiție. ... (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferențiate pentru fiecare unitate teritorială de referință, zonă și subzonă a acesteia. ... --------- Alin. (4) al art. 49 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011. (5) Avizarea sau aprobarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237154_a_238483]
-
pescuit pentru navele de pescuit comunitare pentru anumite rezerve de pești de adâncime 23. (13) Este necesar, în urma avizului Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), să se aplice un sistem temporar de gestionare a limitelor capturilor de hamsie în subzona VIII. (14) Este necesar, în urma avizului ICES, să se aplice un sistem temporar de gestionare a efortului de pescuit pentru uva din subzona IV a ICES și diviziunea IIIa Nord. (15) Având în vedere cunoștințele științifice privind statutul biologic al
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
Apelor Maritime (ICES), să se aplice un sistem temporar de gestionare a limitelor capturilor de hamsie în subzona VIII. (14) Este necesar, în urma avizului ICES, să se aplice un sistem temporar de gestionare a efortului de pescuit pentru uva din subzona IV a ICES și diviziunea IIIa Nord. (15) Având în vedere cunoștințele științifice privind statutul biologic al stocului de putasu și în urma negocierilor dintre statele de coastă cu privire la gestionarea acestui stoc, este necesar să se modifice zonele de gestionare ținând
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
La a XXIV-a reuniune anuală din 2005, CCAMLR adoptă limite relevante de captură pentru stocurile deschise zonelor de pescuit convenite de fiecare membru CCAMLR. De asemenea, CCAMLR a aprobat participarea navelor comunitare la pescuitul experimental pentru Dissostichus spp. în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2, 58.4.3a) și 58.4.3b) și a supus activitatea de pescuit relevantă unor limite ale capturilor și capturilor secundare, precum și anumitor măsuri tehnice
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
pescuit a insulelor Feroe, a Groenlandei, a Islandei și a Norvegiei, precum și în zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen, sub rezerva condițiilor stabilite la articolele 10, 17 și 18. (3) Comisia oprește imediat activitatea de pescuit de hamsie din subzona VIII în cazul în care CSTEP comunică faptul că biomasa stocului de reproducere în perioada de reproducere din 2006 este sub 28 000 de tone. (4) Comisia fixează limitele finale ale capturilor pentru zonele de pescuit de uva în diviziunile
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
comunică faptul că biomasa stocului de reproducere în perioada de reproducere din 2006 este sub 28 000 de tone. (4) Comisia fixează limitele finale ale capturilor pentru zonele de pescuit de uva în diviziunile ICES IIa (ape CE), IIIa și subzona IV (ape CE) în conformitate cu normele prevăzute la punctul 6 din anexa IID. (5) Comisia fixează limite ale capturilor de capelin în zonele V, XIV (ape groenlandeze) disponibile Comunității la 7,7 % din TAC pentru capelin, de îndată după stabilirea TAC
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
Limite ale efortului de pescuit și condiții asociate pentru gestionarea stocurilor (1) De la 1 februarie 2006 la 31 ianuarie 2007, limitările efortului de pescuit și condițiile asociate prevăzute în: - anexa IIA se aplică pentru gestionarea anumitor stocuri în Kattegat, Skagerrak, subzona IV și diviziunile ICES IIa (ape CE), IIIa, VIa, VIIa și VIId; - anexa IIB se aplică pentru gestionarea merluciului în diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cadiz; - anexa IIC se aplică pentru gestionarea stocurilor de limbă-de-mare în diviziunea ICES
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
anexa IIB se aplică pentru gestionarea merluciului în diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cadiz; - anexa IIC se aplică pentru gestionarea stocurilor de limbă-de-mare în diviziunea ICES VIIe; - anexa IID se aplică pentru gestionarea stocurilor de uva în Skagerrak, subzona ICES IV și diviziunea IIa (ape CE). (2) Pentru perioada de la 1 ianuarie 2006 la 31 ianuarie 2006, pentru stocurile menționate la alineatul (1), efortul de pescuit și condițiile asociate prevăzute în anexele IVa, IVb, IVc și V la Regulamentul
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]