284 matches
-
plastic-pitoresti sisteme vocale din tezaurul umanității. Iar poporul căruia i-a fost hărăzita, desi adesea își bate joc de ea, impanând-o cu slut-inutile "împrumuturi", îi păstrează și folosește, între altele, un tezaur de zicale, proverbe "formule de politețe" - dar sí sudalme, blesteme, înjurături cum rar se mai întâlnesc la alte neamuri, adăugând, cu mare verva - evitând prea tocite clișee -, creații ad hoc că, printre altele, cumplite amenințări verbale, precum și noi figuri de stil sau apostrofări politice. Limbajul reflectă mentalități, afecte, conduite
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
întreacă în entuziasmul sinucigaș al exultării valorilor sărăciei. Oricâte legi aberante ar trece prin Parlament, românul de rând rămâne impasibil, văzându-și de ceea ce știe el mai bine: puiul de somn în orele de lucru, țoiul de rom, furtișagul mărunt, sudalma sictirită, printre dinți, altoirea nevestei. într-un cuvânt, o populație numai bună de încălecat. Dacă vă imaginați că mulți români fac distincția între bine și rău, întrebați, de pildă, cum văd ei chestiunea dosarelor de securitate. După ce-o să vă
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
fi forțați "să ia lumină" la malul mării, totul e O.K. Biruit de argumentele preopinenților, dl Voicu n-a mai reacționat la insinuarea rasistă a lui Păunescu ("Cine v-a civilizat?"), după cum n-a reacționat nici la suburbana lui sudalmă. Ceea ce s-a văzut cu ochiul limpede e gradul de decădere al politicului în România. Pe acest fundal, Păunescu făcea figură de liberal, pe când liberalul Hașoti se comporta precum cel mai dogmatic dintre dogmatici. Cantonarea absurdă pe câte o poziție
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
și nimic din cele marinărești nu-i e străin), obscenitățile lui Năstase exhibă scabroșenia unei femei frumos îmbrăcate care, în mijlocul balului, începe să înjure birjărește, arătându-și părțile îndeobște ascunse. A te lăuda că ești băiat de mahala, că ai sudalma și caftul în sânge și că, prin urmare, aceste însușiri te califică să conduci țara, aruncă asupra României pecetea unor miasme de rău-mirositoare, de coșmar trăit la intensități apocaliptice. Chiar în zilele în care Năstase îl anunța pe contracandidatul său
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
dezinformaților. Destui indivizi despre care e greu să demonstrezi că nu sunt intelectuali, gen Răzvan Theodorescu, intră perfect în categoria sprijinitorilor "democrației". Într-un interviu mustind de vulgaritate, resentiment și rea-credință, mai-marele culturii (și cultelor) naționale oferă un regal de sudalme ca la ușa cortului. Blocat în ura viscerală împotriva Pieții Universității, dl Theodorescu găsește, la un deceniu și jumătate de la terfelirea idealurilor acesteia, un țap ispășitor pentru lipsa de entuziasm a românilor canadieni față de zâmbetul tip ferăstrău al bolșevicului Iliescu
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
și pentru unul și pentru altul (și foarte prost pentru noi toți, cei care-i plătim din impozitele noastre): Daciana a ratat frumoasa carieră la bucătărie, pe când din dl Theodorescu va supraviețui doar ca arhitect al unei catedrale alcătuite din sudalme. Până la urmă, mi-ar fi ajuns un singur cuvânt pentru a descrie ceea ce văd în viața politică românească. Chiar dacă paleta mitocăniilor, mojiciilor, abuzurilor, învârtelilor, minciunilor, jafurilor e mult mai amplă decât am descris-o aici, ea se poate reduce la
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
dat, pe o pajiște lăturalnică, grupuri pestrițe de demonstranți fraternizau cu reprezentanți ai forțelor de ordine în jurul unor sticle cu virtuți euforizante. Convivii intonau viguros ,C-așa beu oamenii buni!", lăsînd la o parte, pentru un timp, strigăturile revendicative și sudălmile antiguvernamentale. Era cald și era consens". Asta-i viața: o pauză cît o zi de post între două lucruri făcute - eventual... - cu temei. |stimp, ce face cultura, ce fac, adică, finii cronicari? Merg pe vîrfuri, să nu-i deranjeze cu
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
Mircea Mihăieș Circulă de-o vreme, ca un fel de sudalmă, așa, mai subtilă, ca între noi, intelectualii, o sintagmă vioaie: "boierii minții". Ea a ieșit de sub pana unui june (presupun) publicist, care-și manifesta via nemulțumire față de succesul unor intelectuali români, îndeosebi tripleta Liiceanu-Patapievici-Pleșu, definiți prin termenul de mai sus
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a noastră. Trag cu coada ochiului să-i văd reacția. În special la românisme prea îngroșate, la hăulituri, la sudalme. Simt cum se încălzește treptat, aplaudă cu tot corpul. E cucerit: “Spectacolul românesc este excepțional. Mai bun decît cele pe care le-am văzut la Zürich și Stuttgart”. Remarcă în mod special viziunea regizorală și interpretarea celor două protagoniste: Adriana
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
bini? - Ci bini să fie dacă nu-mi dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
te blestema sau săruta. Profund credincios, românul descumpănit își amintește la nevoie de scripturi, de agheasmă și anafură, de altar și de cruce, ce-i domolesc amarul. Înjură dezinvolt acasă, pe stradă, în tramvai, la serviciu, în cârciumă sau cimitir, sudalma fiindu-i, ca și pâinea, cârja cea de toate zilele, chiar când stă de vorbă cu sine însuși. La prima vedere ai zice că e un semn al agresivității sale. În realitate, de cele mai multe ori, e un eșapament prin care
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de câini biciuiți de arșița anotimpului ori de dulăi îngropați mai demult în fundul grădinii. Le tai cu un cuțit de bucătărie. Foșnesc inutile ca
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
pîntecele umflat. Nu, nu fără ironie usturătoare dar din ce atîta saț și-mbuibare? Și totuși, picioarele lor, rășchitori, fețele supte ca de lipitori, scîncetele triste viori. Și mînuțele, uscate, negre, minuscule greble, de ce întinse la fiece caleașcă? în loc de milostenie domnească, sudalme și pocnete de bici. Plici! plici! pentru calici. Dar n-am avut cui să-mpărtășesc aceste-amănunte mărunte. Măria sa dormita cu muște la gură, pe care le-alunga fetișcana cu-n evantaliu de fildeș și coraliu. Și... de altfel iată-ne
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
ochii zemoși, de-mi duduie crierii în țeastă ca trenu-n tunel, și-mi zice c-o lăcomie verbală strofocată-n imprecații, muiată puținel și-n oblojeli picante, săltîndu-și vocea subțiatică, coborîndu-și-o apoi în îngroșări răgușite, mă probozește, își scapă sfințenia în sudalmă lată, mă și-alintă uneori, îmi unge gîndurile negre cu povidlă de prune și unt bleu, îmi scarpină eczema nemărturisită, turtește-o deznădejde, două, potrivește în lopățele fracturile afective etc. Și tam-nesam, iarăși ghionturi, izbaiuri, bălăceli cu călcîiul în intimitatea
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14998_a_16323]
-
și mâinile, si toate mădularele trupului vostru. A posti pentru ureche înseamnă a o astupa pentru vorbirile de rău și pentru zavistii. “Nu aplecați urechea voastră la vorbirile deșarte” - este scris. Gură, pe de altă parte, trebuie sa postească de sudalme sau alte vorbiri rușinoase. La ce bun să te ții de la carne de pasăre și de la pește, de-ți vei sfâșia și ucide pe fratele tău? E un obicei răspândit în vremea postului mare, de a ne întreba unii pe
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut, cu sufletul colindă, hăt, pe unde vibrând flămând, nicicând îndestulat, pe coapsa timpului neîntâmplat ritmic lovesc cuvintele rotunde. Cu lacrimile timpului în palmă, un ne-nțeles, e uneori proscrisul ce demn acceptă orișice sudalmă, ori...înțeleptul, cititor în stele, din Căi Lactee alăptându-și ... Citește mai mult La liziera dintre veșnicii,e-un han unde coboară, deseori,din lumea-i de metafore și de viseun trist boem cu ochi pătrunzătoriși sufletul...un teanc de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
n-a-ncetat să vadă.Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut,cu sufletul colindă, hăt, pe undevibrând flămând, nicicând îndestulat,pe coapsa timpului neîntâmplatritmic lovesc cuvintele rotunde.Cu lacrimile timpului în palmă,un ne-nțeles, e uneori proscrisulce demn acceptă orișice sudalmă,ori...înțeleptul, cititor în stele,din Căi Lactee alăptându-și ... XVI. UN ULTIM RUG, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1694 din 21 august 2015. Curând și vara asta o să plece pierzându-se în franjuri de senin și-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-i lumineze noap tea minerală a celor opt ceasuri de trudă, timp care acolo se măsoară altfel: mai ales cu ceasornicul inimii, decât cu solemnele cadrane ale turnurilor de suprafață. și minerul măsoară: bătaie de inimă lângă bătaie de inimă, sudalmă de ciocan lângă sudalmă de ciocan, front de lucru lângă front de lucru, abataj lângă abataj - o lume miriapodică și exactă, halucinantă și concretă, vie ca o durere de dragoste. Căci o mare dragoste înseamnă minerul și truda sa, în
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
minerală a celor opt ceasuri de trudă, timp care acolo se măsoară altfel: mai ales cu ceasornicul inimii, decât cu solemnele cadrane ale turnurilor de suprafață. și minerul măsoară: bătaie de inimă lângă bătaie de inimă, sudalmă de ciocan lângă sudalmă de ciocan, front de lucru lângă front de lucru, abataj lângă abataj - o lume miriapodică și exactă, halucinantă și concretă, vie ca o durere de dragoste. Căci o mare dragoste înseamnă minerul și truda sa, în călătoria spre afunduri, pe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
parte, îl plagiază pe El* Vanitatea oribilă a criticii, operanții ratați* Tot astfel și a majorității scribilor* Frica ancestrală, ea face dinamica eroismului orb*Neputința de a iubi, cea mai cumplită* între lamento miseraabilis și injurii pamfletice* între rugăciune și sudalmă, ca Diogene* Nu lăsa în priză nimic, când dormi!* Măgarul, mutantul, vehicul al spiritului turmei:Pe el l-a călărit Mesia, asta e fix ceea ce înseamnă...*Regele animalelor, Leul, imitat prin răgetul fricii lui, de măgar* A înșela, vine de la
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
table, o fac cu atâta lentoare, prelingându-se, nu umblând, încât par umbrele lor, si nu ei înșiși. Ajunși la destinație, devin una cu piesele de joc, absenți, indiferenți la orice se întâmplă doi pasi mai încolo. Doar câte-o sudalma groasă (imediat preluată de cardul de copii ce-i chibițează) îi scoate din impasibilitatea vegetală în care par concrescuți de când lumea. Dacă cei la care m-am referit până aici sunt în general înși de vârsta a treia - nu numai
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
n-ar fi fost deloc. Ei, mai ales Vianu, ca profesor (și al meu) s-au străduit să salveze ceea ce se mai putea și trebuia salvat din cultura românească, fiindu-ne mentori spirituali. De aceea mi-e greu să accept sudalma împotriva lor. Am citit, sincer spus, cu emoție aceste memorii ale d-nei Monica Lovinescu, avînd un titlu bine găsit, La apa Vavilonului. Deși la această apă a Vavilonului autoarea n-a șezut să plîngă ci a luptat temerar și eficient
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
prima oară în istoria omenirii, orbii au intrat în grevă! Și tot la noi, ortacii lui Miron Cozma încep să-și dea foc! între timp, scufundați în metafizica lor de șatră, un primar general și unul de sector arată, printre sudalme și înghionteli televizate, gradul de civilizație al aleșilor națiunii! Ne-am obișnuit cu absolut totul: cu foetușii aruncați de tinere mame românce în apa scârboasă a râurilor din marile orașe, cu violuri între părinți și copii, cu murdăria, cerșetoria, lipsa
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
mioritică, la măturarea scării de bloc în care hibernează în așteptarea, probabil, a Marii Glaciațiuni. De la educarea copiilor la plantarea unui metru pătrat de iarbă sau a unui pom în curtea blocului năpădită de gunoaie și inundată de vulgaritatea, de sudalmele barbare ale unor țațe masculine ce bat până la amorțire cartea de pocher și rostogolesc epileptic zarurile de barbut. M-am convins de tragismul acestor deprimante realități o dată în plus citind autobiografia, scrisă într-o tonalitate perfect definită de sintagma "râsu
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
scurge/ pe pulpe saxone, robuste/ debordînd din chingile-naltelor cizme.// sînt veseli guarzii. căni aburesc/ pe tăblii de mahon lustruite de coate/ degajă/ o disforie ușoară. endemica.// parcă-i împunge dracul în coaste. șuiera/ pe lînga urechi o ghiulea, o sudalma/ plescăind că o palmă pe ceafa aproapelui/ și ăla se apără slobozind cîteva salve/ cu artileria grea: se întinde o ciupercă de gaz/ care muta din loc belicoasele nări/ iar pe gheață verzuie/ cad retezate mormane de nașuri/ jupite" (Amurg
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]