42 matches
-
Degerături auriculare 2-4 Consecințe posttrau-matice generale Pot apare la majoritatea leziunilor traumatice tegumentare descrise mai sus ; în cazul în care apar valorile de pe aceste rânduri se adaugă la cele corespunzătoare leziunilor inițiale Afectarea caracteristicilor fiziologice normale ale pielii (termoreglare sudorație etc) și/sau fragilitate cutanată Sub 10% SC 2 10-20% SC 4 (ulcerații spontane sau la 20-60% SC 8 traumatisme minime sensibilitate solară deosebită) și/sau prurit >60% SC 12 eczematizări hiperkeratoze. Prejudiciu estetic – vezi modul de 0-120 cuantificare mai jos Cuantificarea
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
Degerături auriculare 2-4 Consecințe posttrau-matice generale Pot apare la majoritatea leziunilor traumatice tegumentare descrise mai sus ; în cazul în care apar valorile de pe aceste rânduri se adaugă la cele corespunzătoare leziunilor inițiale Afectarea caracteristicilor fiziologice normale ale pielii (termoreglare sudorație etc) și/sau fragilitate cutanată Sub 10% SC 2 10-20% SC 4 (ulcerații spontane sau la 20-60% SC 8 traumatisme minime sensibilitate solară deosebită) și/sau prurit >60% SC 12 eczematizări hiperkeratoze. Prejudiciu estetic – vezi modul de 0-120 cuantificare mai jos Cuantificarea
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
transpirației, sau prin intensificarea termogenezei în cazul unui efortului fizic intens, situație ce poate fi agravată de condițiile de mediu. Eforturile fizice intense efectuate într-un mediu cald pot avea drept consecințe crampele termice, epuizarea termică, sincopa termică. Hipertermia determină sudorație (prin solicitarea termolizei) care poate duce la deshidratare, ce poate avea drept consecințe constipație, cefalee, tulburări psihice, chiar convulsii. Apariția convulsiilor în aceste circumstanțe indică evoluția spre șocul termic. Șocul termic este o formă extrem de gravă a hipertermiei, mecanismul producerii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mentale, la 6 % epuizare fizică, șoc caloric, comă. În cursul unui efort fizic intens, așa cum sunt probele de anduranță, termogeneza musculară ar duce la supraîncălzirea organismului dacă nu ar fi compensată prin termoliză, care se realizează mai ales prin intensificarea sudorației. Aceasta transpirație excesivă poate provoca deshidratarea sportivului dacă apa pierdută nu este înlocuită prin aport hidric adecvat și în timp util. Pe lângă deshidratare se produce și o depleție de sodiu (odată cu pierderea prin transpirație a 1 l apă se
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
motrică (excitarea catatonică). Nervii periferici pot fi lezati prin traumatisme, procese de scleroză a vaselor perineurale, stricturi cicatriceale, inflamații sau tumori, manifestarile clinice putând fi motorii (pareze, atrofii neurogene, hipotonii musculare, areflexie), senzitive (parestezii, disestezii, alodinie) și vegetative (tulburări de sudorație, ale reglării temperaturii corporale, de troficitate cutanată) [55]. Nervii rahidieni pot fi lezați de către fragmente ale discurilor intervertebrale; aceste fragmente pot hernia în cazul unor compresiuni realizate de către vertebre, fenomen favorizat de către procesele degenerative. Inelul fibros se fisurează, apoi
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin anatomic sistemului nervos simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o substanță vâscoasă cu miros pătrunzător ce funcționează asemenea unui lubrifiant pentru a permite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reechilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. În efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este pierdută mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
picioarele devin atât de sensibile încât nu și le mai pot acoperi. La alții apare senzația de umflare și presiune, deși nu există edeme. Simptomatologia vegetativă se manifestă prin xeroftalmie, xerostomie, amețeli ortostatice, constipație, incontinență vezicală, disfuncții sexuale, tulburări de sudorație, decolări ale pielii cu pete alternante roșii/albe (Lacomis, 2002). Etiologia este complexă, inclusiv tulburările metabolismului glucozei, boli de țesut conjunctiv, distiroidie, deficiența de vitamină B12, infecții cu HIV, CMV sau hepatita C, medicamente neurotrope, boli ereditare (boala Fabry, boala
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronului de ordin II → leziuni preganglionare (ex., compresiuni) ale lanțului simpatic paravertebral printr-o tumoare de vecinătate -leziuni ale neuronului de ordin III → leziuni postganglionare la nivelul carotidei interne (ex., tumori de sinus cavernos). Dacă un pacient are tulburări de sudorație deasupra taliei, fără aspect clinic de sindrom Horner, atunci leziunea simpatică este imediat sub nivelul ganglionului stelat ipsilateral (Gesundheit și Greenberg, 2005). III.1.2.2. Afecțiuni vegetative idiopatice cronice Insuficiența vegetativă adevărată Afecțiune degenerativă rară a sistemului nervos, caracterizată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apare la 50% din pacienți până la vârsta de 30 de ani. HSAN 4, insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA) Este o afecțiune autozomal-recesivă foarte rară, ce se manifestă prin lipsa sensibilității la cald, rece și durere. Anhidroza reprezintă lipsa sudorației. Simptomatologia este dominată de leziuni ale mâinilor, picioarelor și gurii și regiunii perioronazale, retard mintal, cicatrice, infecții cronice și acute, fracturi, deformări articulare, osteomielite ș.a. CIPA se datorează unei mutații ce afectează gena NTRK-1 (Neurotrophin tyramine kynase receptor-1). Majoritatea pacienților
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Frecvent este întâlnit ca sindrom paraneoplazic în cancerul microcelular pulmonar și în alte cancere, și idiopatic într-o treime din cazuri. Simptomatologia legată de implicarea vegetativă apare la aproximativ jumătate din cazuri și se limitează la xerostomie, impotență, tulburări de sudorație și constipație (Heath și colab., 1988). Sindromul diencefalic În 1951, Russell a descris entitatea clinică a sindromului diencefalic ca fiind o emaciere profundă în timpul primei copilării, cu lipsa țesutului adipos subcutanat, în ciuda unui aport caloric normal sau doar puțin diminuat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
profundă (periost, mușchi, țesut conjunctiv); 3. Durerea viscerală. Factorii care pot provoca durerea sunt: * moxe mecanice * noxe chimice * noxe prin ischemie * noxe inflamatoare Durerea este însoțită de următoarele fenomene: * creșterea sensibilității în teritoriul cutanat corespunzător (hiperestezie, hiperalgezie); * reflexe vegetative modificate: sudorație, reflex pilomotor, modificări vasomotorii; * reflexe somatice: creșterea tonusului muscular. Pentru definirea durerii se utilizează o terminologie extrem de diversă, care de regulă se referă la caracterul și intensitatea durerii, cum este descrisă de fiecare bolnav, așa cum "reacția de durere" reprezintă o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Afecțiunile sistemului nervos vegetativ pot fi acute sau cronice și pot include insuficiențe post-ganglionare sau pre-ganglionare. În cazul în care apar astfel de tulburări, pacientul are și alte manifestări, nu doar sincope. Majoritatea acuză disfuncții sexuale, inconținențe sfincteriene, tulburări de sudorație, salivație, lacrimație, precum și modificarea diametrelor pupilare și neadaptarea lor la nevoile oculare ale pacientului. Afecțiunile cardiovasculare care modifică fluxul sangvin cerebral determină frecvent sincope. Acestea pot include blocaje intracardiace de transmitere a stimulilor electrici, probleme ale nodului sinusal (zona specializată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
contraindicată. Radiografiile efectuate vor trebui să evidențieze vertebrele C-II și C-VI care sunt cel mai frecvent interesate în leziunile prin decelerație. Leziunea medulară poate fi suspicionată la un pacient inconștient, comatos, când sunt prezente hipertermia și lipsa de sudorație de la nivel cervical în jos, tetraplegia, atonia, areflexia miotatică. c. Examenul toracelui: În aprecierea leziunilor toracice, de primă importanță sunt zonele de instabilitate care prezintă înfundări și respirație paradoxală. Voletul costal lateral va fi stabilizat prin una din metodele disponibile
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
paroxism, continuă conversația de unde a lăsat-o. Este de remarcat că, dacă absența apare în cursul unei acțiuni automatice ca mersul, bolnavul își continuă drumul evitând uneori chiar și obstacolele. Aproape întotdeauna absențele se însoțesc de manifestări vegetative (midriază, salivație, sudorație, roșeață sau paloarea feței, tulburări de ritm cardio-respirator, emisie spontană de urină). Uneori se observă fenomene motorii discrete: deviația conjugată a globilor oculari în sus, divergent, înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia majoră
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
scurtă durată, favorizează modificări ca: creșterea albuminuriei, cilindruriei și uneori, hematuriei. În cazul unui travaliu de durată mare, datorită unui efect convergent exercitat de catabolismul acut, precum și stimulării secreției cortizonice (cu efect diuretic), crește volumul urinar și potasemia. Polipneea și sudorația contribuie suplimentar la creșterea volumului pierderilor hidrosaline; această depleție extracelulară minerală determină secreția compensatoare de aldosteron, ceea ce indică instalarea oboselii sau un travaliu intens (antrenați). II.1. Pierderile de apă Nu reprezintă un fenomen specific efortului fizic. La un anumit
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
factorii trofotropi (substanțe de refacere) - o altăgrupăde produși naturali sau de sinteză, care intervin de regulă compensator pe plan metabolic, restabilind pânăla "supracompensare", rezervele energetice ale organismului, care scad în efort, atât datorităconsumurilor crescute, cât și pierderilor exagerate pe calea sudorației, eliminărilor renale, etc. Vitaminele sunt molecule organice, care îndeplinesc numeroase și variate funcții în organismul uman.Cea mai proeminentă funcție a acestor compuși este cea de cofactori ai enzimelor. Dar ceea ce caracterizează vitaminele este imposibilitatea de a putea fi sintetizate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
chirurgicale). Complicații postoperatorii tardive: paralizia tranzitorie de facial (se recomandă tratament de susținere cu vitamine B administrate oral sau parenteral), depresiunea retromandibulară (nu s-a efectuat mioplastia), sindromul CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 120 Frey (sudorația gustativă; incomplet elucidat, este totuși absent în cazul efectuării mioplastiei). Externarea pacientului. Recomandări. Dacă intervenția chirurgicală a decurs fără incidente iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă cicatrizării plăgii, fără complicații, pacientul poate fi externat odată cu suprimarea firelor de sutură cutanate
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]