2,316 matches
-
cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
mare vocație, un mare om”; Karla Lupșan, „Fragmente de amintiri”; Ileana Oancea/Luminița Vlejea, „Labor omnia vincit improbus”; Florica Bechet, „Perfectul indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Fragmente de amintiri”; Ileana Oancea/Luminița Vlejea, „Labor omnia vincit improbus”; Florica Bechet, „Perfectul indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele formate având terminațiile -os, -a, -oja, -es la m. sg., f. sg., m. pl., f. pl. N.. Derivatele cu ajutorul acestui sufix indică deprinderea, îndeletnicirea, meseria, ocupația, o trăsătură (negativă) de personalitate, un nărav, sugerând și un sens ironic sau peiorativ. dawùj, ~a s.m. daul > dawulʒis daulgiu kusùr/i, -a s.m. cusur > kusurʒis cusurgiu hat`ïr
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi > gajdaʒis cimpoier pela (pijas) a bea pi- > pinʒis băutor, bețiv xoxela (xoxadas) a minți xoxa- > xoxanʒis mincinos pukhela (pukhadas) a pari, a denunța pukha- > pukhanʒis pârâș, denunțător idiomul spoitorilor Referință Bibliografica: SUFIXUL -ƷIS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar nuanțate, în funcție de contextul cerințelor limbajului. Ca să nu mai vorbim că aceste familii de cuvinte s-au înmulțit cu ajutorul sufixelor și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua”, în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
ce traduc sunt vorbitorii unui dialect apropiat de cel corbenesc, foarte corupt. Astfel, viitorul este format prin utilizarea românescului VA (pers. III sg.): „O Del . . . va chosela... ” (Revelația 21:3, 4, Traducerea lumii noi) Acest românesc VA este folosit împreună cu sufixul rom -A, care se adaugă la căldărari pt. formarea viitorului, după conjugarea prezentului (vo khosel- el șterge/ vo khosela-el va șterge). Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
̈ r- a face [pe cineva] să se cumințească, a cuminți niśan.lan- a se logodi niśanlandïr- a face să se logodească, a logodi mav.lin- a se învineți mavlintir- a învineți Referință Bibliografica: SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -(V) B`AVA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -(V) B`AVA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Autorului LECȚII DE HAIKU Florin Grigoriu: ,,REFLEXIILE UNUI MAESTRU” Vom repeta cuvintele poemului, pentru că se obișnuiește în citirea haikuului (se scrie haikuului, pentru că acest termen este intrat, încetățenit, în limba română, cum și kimono, radio, fadou, embargou la început neologisme; sufixul se scrie legat de cuvânt, fonetic, iar poeții sunt haijini, nu haikuiști sau altfel spus). Elisabeta Iosif “ Iar este toamnă - rostogolit în flăcări/ copacul arde” și vom comenta încet-încet: iar (repetare de cicluri vitale, tristețe ascunsă, resemnare), este (concretețe, realitate
FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_lectii_de_haiku_elisabeta_iosif_1353164351.html [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]