59 matches
-
încălțări văcsuite în culoarea tunicii plușate cu fireturi și stând “bățoși” pe capră și fălindu-se ca nimeni alții, cu papioane atârnate de gât și pelerine de culoare verde prevăzute cu ciucuri la capătul șireturilor care te ajută să le sumeți, toate fluturând în rafalele brizei care năvălește dinspre ocean ori dinspre golf, alternativ, cu umbreluțe multicolore care sunt folosite atât pe vreme ploioasă cât și toridă, atât pentru vizitiu cât și pentru clienți. Cele câteva zile în care am vizitat
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Seisme_si_poduri_in_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
apa rămasă prin cine știe ce minune, încă limpede, un fel de trunchi de copac, albicios, vag conturat de undele râului. Hopaaa! Ideea răsări iute, stimulată de grijile enunțate anterior. Lemne pentru foc! Păi, ce-i de colo! Bidel se descălță, își sumese pantalonii de salopetă, cei pe care-i păstrase încă de pe vremea când lucra în construcții, își scoase chiar și casca de protecție (de aceeași proveniență), de pe cap și intră în apa rece. Abia la contactul apei cu picioarele omului, câțiva
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
cu viața tatălui meu care a murit de mult și cu viața mamei mele care m-a născut de mult mă spăl pe limbă cu apa care cîntă în mîinile lui iisus cînd o bea * dumnezeu din ce în ce mai curios și-a sumes mînecile cămășii de pînză de in pînă deasupra de coate după care a înfipt toate cele zece degete deodată în creștetul capului meu și mi-a întors capul pe dos nu mai am de ales voi umbla de-acum înainte
Poezie by Nicolae Tzone [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
ridicase ducând către gură un smoc de ierburi cu degetele înnegrite, crăpate. În mirarea clipei, se văzu la hotar de lumi: cea din care poposise și cea prăfoasă de-acum, strigat Nicodim de-o gloată furioasă, urmăritoare... - El e! se sumeți un glas spart de vădană. El a furat găinile! - Să-l doborâm și să-l biciuim drept pedeapsă! Apoi să-l lăsăm ciung și orb! zbieră un glas gros de vătaf. Nicodim, cu spatele la râpă și cu barba în vânt, îi
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
luni mă face pionier. - Da’ de ce te face? - Pentru că învăț bine șî am note mari, moșule! Moșu’ a uitat să mă mai întrebe ce e aia „pioner”, pentru că, între timp, își trăsese de pe el cămașa lungă, își „lăpădase” cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun de casă
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
și auzul, și... Fu trezit din gândurile sale de glasul subțirel, abia auzit al femeii: Te scap doar dacă facem un troc! Iau răul asupra mea, iară tu află-ți împlinirea harului! Îl străfulgeră ideea pactului cu diavolul. Totuși se sumeți rostind un Da! hotărât și aproape strigat. Și pictorul plecă spre rostul său lecuit, gata să aștearnă, pentru început, pe pânză, chipul împuținat de vreme al vindecătoarei care n-avea să mai vadă până la sfârșitul zilelor sale nici răutățile omenești
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1430032357.html [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
ne vor pune la jug. Timpule, timpule, unde ne duci tu pe noi, se ruga Perniu Sfântu, așezat pe o buturugă. Era îmbrăcat tot cu cămașa aia a lui soioasă, nespălată, și cu niște izmene de tort pe care le sumesese până la genunchi. Făcuse rost și de o icoană cu Maica Precista pe care o ținea sub braț, punând copiii s-o pupe și să se închine la ea. De undeva din spate sare o femeie, mama lui Durică, ieșită parcă
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471625322.html [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
arde de joacă, ai!? Păi de-aia venirăm noi!? - Da’ di ce, tataie, di ce? întrebă candid Ionuț. - Și dacă ț-oi spune, tot un drac! Așa că mai bine tac. Așteaptă și o să vezi! *** - Mai mare daraua decât ocaua! se sumeți Leta. - Și ce-ai fi vrut acuma!? - Păi di ce trebuia să viu și eu!? Ca să culegem zece știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia! Ca să-nveț
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
n-ar putea... - Mai sunteți, măi, din părțile Olteniei? Întrebă Oană. - Mai suntem... se auziră voci În jurul focului. - Suntem și din părțile muntenești, și din Transilvania... - Care ești, măi, din Transilvania? - Ion Moț mă cheamă, taman din Țara Moților! se sumeți un oștean Înalt, cu mustața pleoștită. Suntem și din părțile Clujului, și din munții Făgărașului! - Și ce căutați voi, măi, la Cetatea Sucevei? - Trecurăm tăte probele la luptă, căpitane... Nu ne oropsi. Fuserăm ăi mai buni la călărie, la sabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
care ar vrea să masacreze această turmă pentru a-și satisface lăcomia. Cât despre dumneata... continuă el, ridicându-și mâna cu inelul Într-un gest de amenințare. Cât despre dumneata, de multă vreme faptele dumitale neliniștesc Sfânta Biserica. Dante se sumeți cât era el de Înalt. Dar un fior Îi străbătuse șira spinării la auzul acelor cuvinte. Trebui să se stăpânească din greu ca să nu privească În jur. Îi reveniră În minte siluetele amenințătoare În alb și negru pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
masă! Dar, să revenim la lucruri serioase. Fără insanități, concis și la obiect: Ascultă, Boss, avem mare, urgentă și stringentă nevoie, de o foaie! O bagatelă, pentru tine! Hm...! Pricepi ce vreau să zic? De priceput, pricep io, Șefu'! se sumeți șiret veverițoiul înhăiburat (care avea, evident, tendința instinctivă de a transfera oportunist, către orice interlocutor al său, atributul de conducător, fapt ce explica îndeajuns cum de se pricopsise și cu porecla secundă, englezească). S-a marcat! Să trăim! Fără discuții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dulciuri... Și doamna Pavel vorbea întruna, apoi și neprețuita ei nepoată. - Începură cafelele și nu se mai termină ziua aceea părelnică, la care se adăugă și domnul Pavel în ținuta lui marțială, cu papion, după o oră o lepădă, își sumese mânecile cămășii, se vorbiră de toate, uitarăm și eu și Marga Popescu de sociologia culturii, rochia ei se mlădia albăstruie peste juponul înfoiat și rămaserăm acolo, uitați, ca la porțile altei lumi. 18. Anul 1947 pusese stăpânire pe timp. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
din față. Parcă aud, deodată, lătratul lui Rex, o înșelare, el a murit de mult, simple iluzii care ne cercetează din când în când, din lumi revolute, o clipă, o secundă, atât. E o duminică luminoasă domnul Pavel și-a sumes mânecile cămeșii, stă aplecat peste răsaduri, acum s-a îndreptat de șale, în toată arătarea făpturii lui înalte. Au trecut ani peste el, existența acestora este neîndoielnică pe fața lui, dar nu întotdeauna, uneori ființa dovedindu-și pentru el, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
prindeau din zbor. Nici una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu glume în doi peri, sau cu pumni de struguri aruncați feciorilor în față. în același timp, în cele trei călcătoare uriașe alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
văzut un sat întreg la muncă”, ne asigură fostul vizitator. Și ne descria atmosfera găsită. „Copile râzătoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări improvizate, le deșărtau în trei călcătoare”...unde „alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat și precipitat de bătută”... Invitați să-i degustăm vinul, Manole Arcașu se mândrea, șoptindu-ne, ca o binecuvântare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
665-666,669-670,673-678) o puternică descriere a folosirii violenței în iubire și a modului în care iubita este câștigată prin forță: Pugnabit primo fortassis, et "improbe" dicet: Pugnando vinci se tamen illa volet. ... Oscula qui sumpsit, și non et cetera sumet, Haec quoque, quae dată sunt, perdere dignus erit. ... Vim licet appelles: grata est vis ista puellis: Quod iuvat, invitae saepe dedisse volunt. Quaecumque est veneris subita violată rapina, Gaudet, et inprobitas numeris instar habet. At quae cum posset cogi, non
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
stăpânindu-se deodată și ștergându-și lacrimile.” (M. Preda, Delirul, 204), „- Vezi, să nu-ți îndoape pândarul ăla spinarea cu sare, îl preveni el. „- Unde are el norocul ăla să dea peste mine că i-aș arăta eu lui, se sumeți Achim.” (M.Preda, Moromeții, 103) Când enunțul narativ precede enunțul-dialog, subiectul precede predicatul: „Moșneagul atunci zise îngăimat: - D-apoi ai să-l poți face, dragul tatei?!” (I. Creangă, 153). Apartenența ambelor structuri la categoria enunțurilor complexe, întemeiate pe o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vii naș frumuseților, moș, nu părinte de tărîm de ziuă albă! Lunca Bradului clipele lungi cînd sare iar de pe șine și intră în rigiditatea proiectelor ideale pe care i le oferi, atîta rigoare de mal, de șină, în elementar cetinile sumese spre înalt și picioarele lor scăldate la trecerea sufletelor de tren și să le scăldăm în priviri! acoperiș biserica la pintenul de stîncă, estem de tip B, cultural, de fapt AB, natural-cultural, intră cu "Meritul Peisagistic" clasa I, tunel, lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nemernic, până în cele mai din adânc ale temeliilor sale, sub ropotul de trăsnete care cădeau asurzitoare prin întuneric, ca niște imense boambe de flăcări, și spulberau, ca și cum ai sufla întrun strop de țărână, frunțile de stânci îndrăznețe ale celor mai sumeți dintre munții săi...” ( C. Hogaș- În munții Neamțului) Frumusețea morală poate atinge sublimul, constituind un ideal de demnitate și perfecțiune umană, exprimat cu măreție în cuvintele lui I. Kant: Două lucruri umplu sufletul cu mereu nouă și crescândă admirație și
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
3x.ro/arges/noiembrie 2003/pag14.htm ). 10 Această idee (Eminescu: 2011, II, 50) s-ar putea corela, ca să anticipăm corespondența intratextuală, cu o însemnare din ms. 2258, în care se spune: "ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se palifică în cap, astfel încât, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie" (Eminescu: 2011, X, 200). 11
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
écrue (cea transformată din matasa de la Cairo); astă-seară mi-am pus foile bleumarin, pe care le-am strâmtat, bluza de surah bleumarin, scampolo bleu și jacheta mea de lână bleumarine și totuși mi-a fost frig și vântul mi-a sumes și umflat foile. Odaia mea e mai adăpostită, dar vântul șueră și marea își trimite spumele, auditiv, până la mine. E luminoasă și plăcută odaia operației mele sufletești. De la tine, tot n’am primit scrisoare... Ce greu vin veștile, când le
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mânia și vă voi face să pieriți de sabie, și femeile voastre vor rămânea văduve și copiii voștri orfani. Proprietatea pământului și a lucrurilor nu-i a omului, ci a lui Dumnezeu. Viforul dreptății va mătura toată spurcăciunea. A se sumeți la bine înseamnă a-ți sfâșia inima nu hainele. Rivarol E mai ușor să înțelegi iadul cu chinurile decât raiul cu fericirea. Dorința față de pasiune e ca plăcerea față de fericire. Dar dorința devine ades pasiune, pe când plăcerea nu va ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mult ca sigur, o stăpâneau mai bine decât pe cea maternă. Îndemnul de mai sus care tradus Înseamnă „Repede la treabă, tovarăși” Îl va fi răcnit tov. Ion Andrei, șeful colectivului de Împuterniciți de la Vaslui, așa că, după ce și-a sumes mânecile, a semnat materialul „secret de serviciu” intitulat „Notă de analiză la revistele școlare pentru perioada 15 IX 1971 - septembrie 1973”. Grupajul a fost trimis la București la dat de 24 septembrie 1973, cu doar o zi Înainte de expirarea termenului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vremii și întârzia apariția luminii. Nevoită să plece după foc înainte să i se trezească frații, fata din basmul Cu Bogdan „a legat zorile dă zî în basma și limbile la cocoș’, fata - ca să nu să scoale frațâi. Ș-a sumes poalile-n brâu, ș-a întins-o la focu ăla acolo” (Fărcașele - Olt). Puterile ei ordonatoare vor ține diluviul în frâu și vor țese lumea din nou, așa cum luna „«toarce» Timp și «țese» vieți omenești”. Ipostaza umană a astrului nocturn - fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai satură nimeni de foamea asta de bani!" Atunci ce mai vrei? Cui să te plângi, corb la corb nu-și scoate ochii." "Păi, nu și-i scoate cân' amândoi îmbucă din același cașcaval", observă supurând de invidie Săvuleasca. Se sumeți, cuprinsă de dignitate: "Mai mare rușinea! Să fii tu șef de catedră și să te încârdășești cu un..., cu un..., cu un cârnat împuțit, cu un hoț, pentru un pumn de bani." " He, he, he! Treaba-i că nu-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]