29 matches
-
Loosey. Originalitatea actualei producții cinematografice Tosca constă în faptul că autorul filmului face tentativa de a realiza un gen cinematografic aparte ce se poate înscrie în zona reportajului; ...a reportajului privind realizarea însăși a filmului-operă. Desfășurarea propriu-zisă cuprinde inserții și supraimprimări de imagini, de sunet, de vorbă, inserții dintre care multe - patinate în culori cenușii - provin chiar din timpul ședințelor de imprimare a benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt momente atent proporționate în ansamblu, situații pe parcursul cărora cântăreții actori apar
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
iudaismului pentru a-l integra, ca pe o cale de acces și ca pe un posibil răspuns la întrebările filosofice existențiale”. Asupra aceleiași perioade a vieții și operei tânărului Fundoianu se apleacă Ramona Fotiade (Universitatea din Glasgow), luând în seamă “supraimprimarea temelor corespunzând, pe de o parte, iudaismului, și pe de alta, filosofiei tragediei, formulate de Șestov” (Iudaism și elenism: o căutare a identității). Două contribuții bibliografice încheie aceste incursiuni: un “bilanț al bibliografiei”, realizat de Eric Friedman (Universitatea din Orléans
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
glasuri de ieri, mi se par, toate, admirabile. În ciuda dificultății lor reale. Care nu vine doar din structura oarecum ermetică sau din lirismul vibratil pus în act aproape pretutindeni. Ci, în primul rând, din ceea ce în artele plastice se numește supraimprimare secundă. Peste pânze de demult, Alex. Leo Șerban mai pune un strat de culoare. Iată un interludiu de Bosch: „e noapte/ gurile-au încremenit în varul alb al hranei// cineva s-a depărtat de foc/ de neaua necesară// somnul se
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
elipse narative, alături de omogenizarea semnificativului vizual (decoruri, scene, paragrafe, capitole), a semnificativului narativ (jocul actorilor, scenariul, profilul dramatic), și a semnificativului audio-vizual (sincronismul imaginii și al sunetelor text, zgomot, muzică), conexiunile dintre planuri, claritatea, estompările, accelerările, asocierile, montajul paralel, ralentiurile, supraimprimările, deplasările interioare ale personajelor, contrapunctul, simfonismul, minimalismul, imaginile șoc, efectele surpriză, fracturile stilistice, spațiale, cominutive sau simple, visele, incursiunile psihologice, tușele de deriziune, abstract sau absurd, picturalizarea ori simplificarea spațiului, axele subconștientului, halucinațiile, modificările temporale, contururile nete sau difuze, rupturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fotografii ale unor persoane angajate În activități sexuale explicite, unele dintre ele de tip homosexual. O parte din fotografii erau, cităm, al dracului de artistice, Încheiat citatul. De pildă: oameni În costume viu colorate și cerneală roșie aplicată prin tehnologia supraimprimării pe unele fotografii. Cathcart a spus că a auzit cum că am putea produce tipărituri În format revistă la un standard de calitate, foarte rapid, iar noi am spus că așa este. Cathcart a mai spus și că fuseseră deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o sfârșiseră rău. Se străduiseră să comprime timpul, în așa fel încât din capsula cu imagini, pe care fiecare credea că a obținut-o plăsmuind realitatea după legile ficțiunii, să țâșnească viața veșnică a senzațiilor și percepțiilor. Era prea simplu; supraimprimarea nu mergea până la capăt. Proust dispăruse într-un accident de tren, Blecher zdrobit de cămașa de ghips care-i îmbrăca epava corpului, Culianu împușcat de-un glonț necunoscut în closetul universității din Chicago. Mințile lor geniale se făcuseră una cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și ne-am întors la discuții. Mă sâcâia cel puțin o nelămurire. „Ce legătură crezi că are pictorița asta a ta cu harta?“ „Nu știu. Mă gândeam că există astăzi tehnici de ascundere a unui tablou sub altul. Se cheamă supraimprimare secundă; venețienii, flamanzii și otomanii le foloseau începând cu secolul 18. Se picta o pânză peste alta, menținându-se desenul celei dintâi în condiții speciale de temperatură, lumină și umiditate. Deasupra primei pânze se turna un lichid special, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era China, ceea ce dă «Asia Chineză». Mai sunt și mapamondurile din secolele 15-16 - un fel de atlase desenate, care prezentau Pământul în diferite forme: oval, dublu circular, cordiform. Dar toate erau simple exerciții grafice. Dacă vrei să dai de procedeul supraimprimării secunde, trebuie să aștepți secolul 18. Și el apare doar în pictură.“ „Dacă înțeleg eu bine, pictorii ăștia de secol 18 au găsit țipla potrivită, sub care să ferească de ochii lumii știu eu ce chestii care nu trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
singurul exemplu cunoscut, până în secolul 18; asta nu înseamnă că n-au mai fost și alții, ci doar că nu-i știm noi.“ „Dar în secolul 20?“, am insistat. „Nu se știe exact. Ultimul care a lucrat cu tehnici de supraimprimare secundă pare să fi fost Turner.“ „Turner? Tipul cu care ne chinuiau pe noi la Civilizație engleză? Ăsta n-a trăit mai demult?“ „Ba da. William Turner, pictor britanic, specializat în compoziție de peisaje: 1775-1851. Lucra pe condiții atmosferice, descompunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Turpin moare în 1927; așa că Varo îl prinde doar în perioada ei europeană. Valul suprarealist de dinainte de război.“ „Și Gioconda?“, m-am interesat. „Cu Gioconda e altă poveste. Dacă te referi la «sfumato», există o explicație diferită. Acolo nu-i supraimprimare secundă.“ „Spumato?“, am întrebat. „Nu. Ăla e la caffé latte. «Sfumato», cu s - vălul vaporos care învăluie zâmbetul Giocondei. Da Vinci a folosit o tehnică numită micro-divizare, prin care a legat lumina și umbra în straturi aproape insesizabile. Sistemul constă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
straturi în tablou, pentru aplicarea cărora a trebuit să lucreze sub lupă o jumătate de deceniu. Îți dai seama? Ani de zile de muncă, pentru un surâs care durează mai puțin de-un sfert de secundă...“ „Dar asta nu-i supraimprimare secundă...“, am repetat. „Nu. Practic, se întind mai multe straturi suprapuse, dar nu se ascunde nimic sub ele. E doar un joc de perspectivă cu lumina și umbrele. Un efect tridimensional, obținut prin adâncirea artificială a formelor feței. Gioconda n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ascunde nimic sub ele. E doar un joc de perspectivă cu lumina și umbrele. Un efect tridimensional, obținut prin adâncirea artificială a formelor feței. Gioconda n-are nimic enigmatic, de fapt. Bartholomaeus van der Hels rămâne singurul exemplu notoriu de supraimprimare secundă, până târziu...“ „Și ce-a făcut Bartolomeu ăsta? I-a tras pe-ascuns mustăți lui Rembrandt?“ „Nu, că purta oricum; putea doar să i le mărească puțin. I-a făcut un portret sub forma unui cap de mort; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ăsta-i tabloul!“, a jubilat Maria. „Care tablou?“, am ridicat puțin tonul, atât cât îmi permitea sala, „Noi ce căutăm, de fapt?“ „Tabloul lui Luchian. Cel care ne interesează!“ „De ce tocmai ăsta?“, am insistat. „E singurul lui tablou pictat prin supraimprimare secundă. Din 1943. Uite!“ Am coborât privirea sub tablou, puțin în stânga. Într-un fel de acvariu metalic, luminos, pluteau niște pete gălbui și cafenii, ca igrasia pe-un perete. „Citește!“, m-a îndemnat Maria. „Imagine obținută în urma examenului radiologic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că nimeni n-a văzut code-bar-ul ăla până acum? E-o întrebare de bun simț...“ „Simplu. Nimănui nu i-a dat prin cap să prelucreze imaginea pe calculator.“ „Vrei să spui că...“ „Da. Cei care-au descoperit, prin anii ’80, supraimprimarea secundă la Luchian s-au mulțumit s-o scoată la lumină cu raze X. Așa a apărut femeia cu părul lung și ochii negri. Dar nimeni nu s-a gândit că, în spatele supraimprimării secunde, s-ar mai putea ascunde ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Cei care-au descoperit, prin anii ’80, supraimprimarea secundă la Luchian s-au mulțumit s-o scoată la lumină cu raze X. Așa a apărut femeia cu părul lung și ochii negri. Dar nimeni nu s-a gândit că, în spatele supraimprimării secunde, s-ar mai putea ascunde ceva; o asemenea idee, pentru 1943, era de neconceput. Așa a rămas până astăzi. Nici măcar n-au încercat să copieze imaginea femeii și s-o treacă printr-un filtru de photoshop.“ „Deci pe-ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prietenii. Toți asistenții și preparatorii îi foloseau, mai ceva ca pe-aspirină; nimeni nu putea să ți-i explice. Încă puțin, și scădea și colesterolul. „În orice caz, nu m-ar mira să fie alt autor. Și-așa, povestea cu supraimprimarea secundă îți dă de gândit. Indiferent dacă sunt doi sau trei de Luchian acolo, ceva nu e în regulă; oamenii ăștia aveau ceva de ascuns.“ „Ca noi toți, de-altfel.“ Maria s-a posomorât și-a început să-și mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s-ar explica de ce ne tot vin informații, pe măsură ce dezlegăm problemele. Tablourile, mesajele, cărțile - nimic n-a ieșit la întâmplare. Noi doar am pus firele cap la cap. Sau, mai bine zis, imaginile unele peste altele. Mihnea are dreptate. Dacă supraimprimarea secundă funcționează pe hărți și tablouri, nu văd de ce n-ar merge și-n viață.“ „Bine, dar e-o nebunie! Asta nu-i viață, e literatură, pură invenție, ficțiune!“, am protestat. „Se-nvață chestiile astea-n anul întâi la Filologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și libertate. Nu puteai escroca pe nimeni, marfa expirată, cu conexiunile arse sau întrerupte, era azvârlită la coș, ca un drog fără amfetamină. În clipele de răgaz, îmi imaginasem zeci de feluri în care Bucureștiul putea fi retușat. Degeaba: din supraimprimarea turnată peste noi de Nicolae Ceaușescu, nu mai țâșnea decât schița unui dement. Stăteam serile în pat lângă Maria, răsfoind ziarele sau citind împreună enigmele lui Ludo dintr-un vechi Pif, dar gândul îmi zbura la oraș, cum să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Substituția memoriei. Trucarea legăturilor neuronale. Te-ai căsătorit cu cine nu trebuie, ai alți părinți sau bunici, te-ai născut într-o altă localitate. Memoria poate fi rearanjată, schimbată cu totul, la o adică. Nu te-ai întrebat niciodată de ce supraimprimarea e «secundă»? Dacă tot imprimi ceva peste altceva, de ce ar mai fi nevoie de încă o aplicație? Confuzia trebuie să fie totală. O voce poate oricând interveni, insistând că îți aparține: amintirile lui Icsulescu, repovestite de... Se merge până la rescrierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să știe, secrete de Economie Mentală elaborate în 1918. În schimb, ar fi primit o cutie ciudată, care mișca înăuntru niște butoane ca de mașină de scris. Harta de la Moroieni, recuperată de săteni în mai 1929, era o bucată din supraimprimarea Economiștilor Minții. Originalul conținea toate planurile noastre, pe-o jumătate de secol și putea fi citit cu mașinăria din cutie; în nici un caz nu trebuia să ajungă la ruși! Salvându-l pe Baronul Roșu, bunicu’ Vitalian a alterat cursul istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prezentat în lucrarea [2]. Placa mai conține un text incizat, greu de descifrat, în partea din dreapta jos se poate distinge, totuși, textul DACIKO LO PIEHIO cu înțelesul “dacii îl iubesc”. În zona centrală a plăcii se poate observa corectarea prin supraimprimare a unui “U” peste un “A” greșit introdus (în expresia DU DAV GETO), ceea ce dă unele indicații despre modul de realizare a plăcii, adică prin imprimare pe foi metalice subțiri, care nu permite corectarea fără a lăsa urme. Informații interesante
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
bancnotă este luminată din partea opusă privitorului; ... c) elementul de suprapunere avers-revers, având formă paletei pictorului, sub denumirea băncii centrale. Suprapunerea se face când bancnotă este luminată din partea opusă privitorului; ... d) elementul auriu supraimprimat, reprezentând paletă pictorului, amplasat în dreapta jos; ... e) supraimprimarea sidefata a feței pictorului și a florii de nalba. ... Articolul 4 Pe langă elementele de siguranță destinate expres publicului bancnotă de 100.000 lei prezintă suplimentar o serie de elemente de siguranță detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul
CIRCULARA nr. 23 din 17 octombrie 2001 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 100.000 lei, imprimata pe suport de polimer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138125_a_139454]
-
portretul lui George Enescu și sigla B.N.R., vizibil numai atunci cand bancnotă este luminată din partea opusă privitorului; ... c) elementul de suprapunere avers-revers, având forma unei lire, sub denumirea băncii centrale. Suprapunerea se face când bancnotă este luminată din partea opusă privitorului; ... d) supraimprimarea sidefata a portretului compozitorului și a medalionului cu sigla B.N.R. ... Articolul 4 Pe langă elementele de siguranță destinată expres publicului, bancnotă de 50.000 lei prezintă suplimentar o serie de elemente de siguranță detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din
CIRCULARA nr. 27 din 4 decembrie 2001 privind punerea în circulaţie a unei bancnote cu valoarea nominală de 50.000 lei, imprimata pe polimer, ��i a unei monede metalice cu valoarea nominală de 5.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138616_a_139945]
-
numerele de cod, data expirării) efectuată separat sau în cursul ambalării trebuie verificată și înregistrată. Trebuie acordată o atenție deosebită imprimării manuale care trebuie reverificata la intervale regulate. 5.51. O atenție deosebită trebuie acordată etichetelor tăiate și operațiilor de supraimprimare efectuate în afara liniei de ambalare. Este de preferat să se folosească etichete din rola pentru a se preveni amestecarea. 5.52. Trebuie controlată funcționarea corectă a fiecărui cititor electronic de coduri, a numărătorului de etichete sau dispozitivelor similare. 5.53
REGULI din 19 noiembrie 2003 de buna practica de fabricaţie pentru produse medicamentoase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156487_a_157816]
-
rezistente la ștergere sau decolorare. 5.54. Controalele produselor pe linia de ambalare trebuie să includă cel putin verificările la: a) aspectul general al ambalajelor; ... b) dacă ambalajul este complet; ... c) utilizarea produselor și materialelor de ambalare corecte; ... d) exactitatea supraimprimării; ... e) funcționarea corectă a dispozitivelor de control pe linie. ... Probele prelevate de pe linia de ambalare nu se mai returnează seriei. 5.55. Produsele care au constituit obiectul unor situații neobișnuite nu vor fi reintroduse în procesul de producție decât după
REGULI din 19 noiembrie 2003 de buna practica de fabricaţie pentru produse medicamentoase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156487_a_157816]