38 matches
-
care se petrec în ultima parte a campaniei electorale, cu atât mai mult cu cât echipa executivă face și acum ceea ce a făcut pe durata a opt ani: neagă conexiunile și inspirația atacatorilor de alte grupuri teroriste și de ideologia suprematismului islamic, care propovăduiește extremismul violent în lumea vestică. În cel mai mare oraș din statul Carolina de Nord, Charlotte, au avut loc trei nopți de proteste stradale, primele două însoțite de jaf, distrugere, rănirea mai multor polițiști și moartea unui
Atacurile teroriste îl avantajează pe Trump, rebeliunea violentă din Charlotte pe Hillary. Prima dezbatere televizată a candidaților prezidențiali by https://republica.ro/atacurile-teroriste-il-avantajeaza-pe-trump-rebeliunea-violenta-din-charlotte-pe-hillary-prima-dezbatere [Corola-blog/BlogPost/338587_a_339916]
-
dificultăți privitorului nefamiliarizat. Tablouri abstracte, nefigurative, kinetice, op și pop art îl pot nu numai dezorienta, dar, fără a intenționa, îl țin la oarecare distanță. Nu mai vorbim de alte experimente sau căutări precum constructivismul, arta brută, conceptuală, neoplasticism sau suprematism. În acest context, hiper-realismul, deși la fel de revoluționar în materie, este mult mai ușor asimilat pentru că oferă elemente de realism accentuat. În esență, acest stil, mult mai dificil decât altele, solicita pictorului precizie și concentrație, claritate și... știința de a picta
ARTA LUI MONI LEIBOVICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_hiper_realismul_dorel_schor_1384678292.html [Corola-blog/BlogPost/363139_a_364468]
-
lirice. Din 1988, în mare parte datorită eforturior lui Marat Ghelman, Andrei Sârbu începe să participe la expozițiile moscovite. Lucrarea “Sonet” (1989) este une dintre cele mai reprezentative din ciclul “Reflexe” în care poate fi depistată influența expresionismului abstract, a suprematismului și a curentului De Stijl. “De treci codri de aramă” (1989) este una dintre cele mai poetice opere din această perioadă. În seria “Metaforme” precum și în ciclul de tablouri “Fără titlu”, Andrei Sârbu caută limbajul picturii pure, non figurative. Galbenul
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
Kazimir Severinovici Malévici (în , n. 23 februarie 1878, Kiev - d. 15 mai 1935, Leningrad) a fost un pictor și desenator rus și sovietic de origine poloneză, reprezentant al avangardei artistice ruse, teoretician și propagator al suprematismului. Influențat în perioada de debut de neoimpresioniștii și fauviștii francezi, a evoluat apoi în direcția cubo-futuristă, și-a creat propriul stil denumit de el suprematism, pentru ca, în ultima perioadă a vieții, să revină la pictura figurativă. Născut la Kiev, capitala
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
rus și sovietic de origine poloneză, reprezentant al avangardei artistice ruse, teoretician și propagator al suprematismului. Influențat în perioada de debut de neoimpresioniștii și fauviștii francezi, a evoluat apoi în direcția cubo-futuristă, și-a creat propriul stil denumit de el suprematism, pentru ca, în ultima perioadă a vieții, să revină la pictura figurativă. Născut la Kiev, capitala Ucrainei, provincie a imperiului rus, a fost fiul lui Severin Antonovici Malevici, polonez de confesiune catolică, submaistru într-o fabrică de zahăr din Iampol. Mama
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
soarelui"", producție colectivă realizată de Velimir Șlebnikov (prologul), Mihail Matiușin (muzica) și Alexei Krucenik (libtretul). Malevici proiectează decorurile și costumele confecționate din materiale simple în forme geometrice. Încă de pe atunci îi apare ideea "patratului negru" care avea să devină emblema suprematismului: el apare ca fragment decorativ în actul patru, acoperind soarele, prezentat în primele trei acte. În anul 1915, Malevici îi scrie unui prieten: Constatând faptul că cubofuturismul și-a îndeplinit scopul, trec la suprematism, la un nou realism în pictură
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
negru" care avea să devină emblema suprematismului: el apare ca fragment decorativ în actul patru, acoperind soarele, prezentat în primele trei acte. În anul 1915, Malevici îi scrie unui prieten: Constatând faptul că cubofuturismul și-a îndeplinit scopul, trec la suprematism, la un nou realism în pictură, la o artă fără subiect". Și astfel, după perioadele futuristă, cubistă și cubofuturistă, Malevici se orientează spre o artă complet eliberată de balastul materiei, ființe și lucruri, grevată doar pe sentimente și emoții. El
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
treizeci și nouă tablouri abstracte, printre care și celebrul ""Pătrat negru pe fond alb"". Artistul pătrunde în arta abstractă, realizând compoziții bazate exclusiv pe forme geometrice simple, pictate în culori unitare. În 1916 publică broșura "De la cubism și futurism la suprematism. Noul realism în pictură". În această dizertație artistul califică suprematismul ca fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază din punctul de vedere al valorilor pe care le-a adus în crearea următoarei etape
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
negru pe fond alb"". Artistul pătrunde în arta abstractă, realizând compoziții bazate exclusiv pe forme geometrice simple, pictate în culori unitare. În 1916 publică broșura "De la cubism și futurism la suprematism. Noul realism în pictură". În această dizertație artistul califică suprematismul ca fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază din punctul de vedere al valorilor pe care le-a adus în crearea următoarei etape în istoria picturii, apoi le critică pentru a susține că
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază din punctul de vedere al valorilor pe care le-a adus în crearea următoarei etape în istoria picturii, apoi le critică pentru a susține că numai suprematismul este în stare să le depășească pe toate. Malevici propune "arta fără subiect", care exclude raportările la realitate, și va fi purtătorul de cuvânt neobosit al acestei estetici. ""Pătratul negru"", denumit de Malevici "icoană neînrămată a timpului meu", tinde spre
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde viață, este parcă în mișcare. Înțelegerea paradoxală a "odihnei dinamice" cu care artistul operează aeseori în prelegerile sale, redă de minune senzația receptorului la vederea "Pătratului roșu". Compoziția ""Suprematism"" - cunoscută totodată și sub numele de ""Cruce roșie pe cerc negru"" (1915) - este organizată pe principiul unui joc îndrăzneț de linii oblice, în care suprafețele cromatice sugerează efecte dinamice. Artistul dorește să redea materialitatea palpabilă a elementelor din tablou și
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
palpabilă a elementelor din tablou și, prin extenso, materialitatea crucii, care se ridică și se desprinde de pe fundalul negru. Negrul, roșul și albul sunt pentru artist cele trei culori esențiale, în forme înviorate de strălucirea culorii pure. În lucrările sale suprematisme, Malevici nesocotește intenționat legea gravitației. Noțiunile de sus și jos au fost înlăturate. De altfel, la diferite expoziții aceleași tablouri erau adesea agățate în poziții schimbate. Începând din anul 1916, la "formele primare" geometrice pictorul adaugă motive care sunt menite
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
geometrice pictorul adaugă motive care sunt menite să scoată în evidență simplitate acestor forme. Un exemplu potrivit în acest sens îl constituie tabloul ""Supremus nr. 58"", unde liniile curbe centrale sunt întretăiate de numeroase dreptunghiuri, orientate în diferite direcții. Compoziția ""Suprematism"" prezintă o gamă cromatică mult mai amplă, albul și negrul se învecinează cu alte culori fundamentale și secundare. Patrulatere colorate se influențează reciproc și par să fie menținute în echlibru grație unei forțe invizibile. Senzația de mișcare și viteză este
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
noi"), care avea ca scop promovarea unei viziuni suprematiste în artă și în viața de toate zilele, și ține un ciclu de prelegeri pe tema artei avangardiste, își scoate elevii pe stradă, lucrează împreună la o operă colectivă inspirată de suprematism și pictează zidurile în alb, după care, pe acest fundal așază cercuri verzi, pătrate portocalii și dreptunghiuri albastre. În anul 1924, publică o altă lucrare teoretică intitulată ""Oglinda suprematistă"", unde se opune propagandei din ce în ce mai prezente în arta rusă. Publicul și
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fundalul unor dungi de culori diferite, reprezentând câmpurile, luncile, cerul și drumul, sunt impersonale. Fata cu pieptene"" este un portret imaginar. Acest personaj cu atitudine rigidă și privire imobilă este înveșmântat de artist într-un fel ingenios, în culori tipice suprematismului, roșu pe negru, galben, verde și albstru închis. Obiectul înfipt în părul fetei nu este un pieptene obișnuit, ci o formă pură plasată în spatele capului. În aceste tablouri, doar în aparență mai accesibile, se ascunde o premiză politică. Ni s-
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fost numit în 2006 director al celei de a XIII-a ediții a Academiei Internaționale de Vară din Plauen. Tânărul Diet Sayler a admirat artă lui Brâncuși și mai ales a lui Malevici. La începuturile carierei a fost influențat de suprematismul rus și de generația artiștilor Revoluției Ruse. A studiat artiștii și teoriile grupate în jurul mișcărilor De Stijl și Bauhaus. Mai târziu a fost inspirat de ideea hazardului, de origine dadaista, de Arp și Duchamp. Sayler a ajuns la arta concretă
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
limba latină: "suprematia" = supremație, superioritate, suveranitate) este numele sub care pictorul Kazimir Malevici și-a prezentat - începând cu anii 1914-1915 - propria pictură, în care renunță la reprezentarea obiectelor pentru a înregistra sensibilitatea degajată de orice aluzie la lumea vizibilă. ""Prin suprematism" - scrie Malevici - "înțeleg supremația sensibilității pure în artele plastice"". Malevici așază, în cadrul golit de prezențe sau de aluzii la lumea concretă, mărturiile sensibilității sale, transcrise în limbajul abstract al geometriei. Programul picturii suprematiste pleacă de la observația că ceea ce contează în
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
negru, în același timp, patratul pare să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Malevici considera "Pătratul negru" expresie a densității maxime a masei de culoare, simbol pentru "economia geometrică". În 1915, publică manifestul ""De la cubism și futurism la suprematism, un nou realism artistic"", la redactarea căruia a contribuit și poetul Vladimir Maiakovski. Malevici își dezvoltă ideile, cinci ani mai târziu (1920), în studiul ""ul ca model al nonreprezentării"", text ce va fi cuprins în volumul ""Lumea nonreprezentării"". Tot în
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
în vreun colț. Există trei categorii de culori în pictura suprematistă. În primul rând albul pentru fond, reprezentând spațiul infinit. Negru este rezervat pentru figura de bază, care este pătratul. Pentru rest se folosesc culorile primare în stare pură. Pentru suprematism, spațiul depășește reprezentarea în trei dimensiuni, el este conceput în mai multe straturi, pe care evoluează formele în mod liber. Subiectul unei opere suprematiste este captarea unui moment din evoluția formelor în dimensiunile spațiului. Malevici reprezintă în operele sale un
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
academică, sub forma unei lumi al cărei numitor comun este lipsa oricărui conținut obiectiv, lume reprezentată în spațiul suprematist. În 1918, Malevici, împreună cu Nadejda Udalțova, lucrează în "Atelierele pentru o Artă Liberă" la aplicarea principiilor suprematiste în industria textilă. Stilul suprematism se extinde și în alte domenii, în tipografie, arhitectură, "design" de mobile și obiecte de porțelan. În decembrie 1917, are loc o expoziție de artă aplicată în Salonul Michailova din Moscova, unde sunt expuse în special lucrări de tricotaj, îmbrăcăminte
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
Vitebsk, în 1919, Malevici formează gruparea "Unovis" (prescurtare a expresiei ruse "Utverditeli Novogo Iskusstva" = "Campionii artei noi"), care avea ca scop promovarea unei viziuni suprematiste în artă, dar și în viața de toate zilele. Prin El Lissitzky, în 1922, ideile suprematismului pătrund în Germania. Lissitzky transpune principiile lui Malevici în construcțiile sale "Proun" (prescurtare de la ""Pro-Unovis""), pe care le consideră punte de trecere între pictură și arhitectură. Purismul promovat de artiștii ruși se întâlnește cu preocupările pentru plasticitatea pură ale olandezilor
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
simțite și în domeniul artei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Rusia era deschisă la noi curente artistice, dezvoltate în Europa: impresionismul (cu pictori ca și ), fauvismul (cu Mihail Larionov sau ) și cubismul (). Alte curente au apărut în Rusia, ca suprematismul, care susține supremația formei pure în pictură. În poezie, mișcarea acmeistă a fost inițiată de către Nikolai Gumiliov, în 1911. Premiera operei futuriste "", de și Velimir Hlebnikov, a avut loc la 3 decembrie 1913 la Sankt-Petersburg. După revoluția din octombrie, deși
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
(în original, în rusă, Николай Суетин, n. 1897 - d. 1954) a fost unul dintre cei mai importanți artiști plastici ruși ai Avangardei ruse și al Suprematismului. Lucrările sale cele mai notabile sunt în domeniile graficii, designului și al ceramicii. Suetin a studiat la "Institul de artă" din Vitebsk, între 1918 și 1922, cu Kazimir Malevici, fondatorul Suprematismului, una din mișcările timpurii ale artei abstracte bazată pe
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
importanți artiști plastici ruși ai Avangardei ruse și al Suprematismului. Lucrările sale cele mai notabile sunt în domeniile graficii, designului și al ceramicii. Suetin a studiat la "Institul de artă" din Vitebsk, între 1918 și 1922, cu Kazimir Malevici, fondatorul Suprematismului, una din mișcările timpurii ale artei abstracte bazată pe forme geometrice "non obiective". În anii 1920, artistul a participat la diferite expoziții, incluzând cele organizate de grupul UNOVIS. Printre cele mai semnificative participării se pot menționa cele interne de la Vitebsk
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
doilea deceniu al secolului al XX-lea, prin Aleksandr Rodcenko și Vladimir Tatlin, c. s-a impus ca stil funcțional, menit să integreze total arhitectura și alte arte, incluse în viața societății la începutul epocii sovietice. Acționând în convergență cu suprematismul lui Kazimir Malevici, cu neoplasticismul lui Theo van Doesburg, cu școala Bauhaus a lui Walter Gropius, cu stilul lui Le Corbussier, cu toate orientările abstracționiste, în al căror curent funcționalist se integrează, promovat în special de gruparea și revista „De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]