575 matches
-
publicațiile culturale sînt, ca și cotidianele, întreprinderi particulare, capitaliste, vii. O fi crezînd dl Popescu, bunăoară, că România literară trăiește de pe urma bugetului? D-sa știe bine că nu e așa. Nu rămîne decît bănuiala că dlui Popescu revista noastră și suratele ei, și literatorii care le fac, nu sînt vii. Las cititorilor să aprecieze cum stau lucrurile: în ce mă privește, cred că viul domn Popescu n-ar trebui să riște a se pune cu mortul Marin Preda și nici chiar
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
copiii, ci ele însele. Ceea ce autorul - totuși de origine japoneză, deci tradiționalistă, nu se ferește să observe, considerând că femeile ambițioase, instruite și talentate, care au reușit în profesie - din rândurile cărora provin feministele - au ridicat prea sus ștacheta pentru suratele lor mai puțin dotate care, încercând să stea pe picioare proprii, "s-au trezit că le fuge pământul de sub picioare când au încercat să-și crească singure copiii având slujbe prost plătite sau, în cazul femeilor sărace, din ajutorul social
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
și, în mod special, o victimă a bărbaților: Tomiță, soldatul cu care trăia, este exponentul falocrației brutale, el câștigă mai mult decât ea și se consideră în drept să o domine din această cauză. Ana se asociază însă cu alte surate, demonstrând că feminismul este o mișcare a solidarității și că interesul individual este subordonat celui colectiv, așa cum predica Kollontai. Prietena Vica o inițiază întru independența de bărbați, expunându-i cazul cumnatei, care, după ce încasează câteva bătăi crunte de la soțul gelos
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
deștepți, de ce să ne facem sânge rău c-au pus mâna pe cele mai bune fabrici, hoteluri sau terenuri. Mă refer mai ales la realitățile simbolice care fac din România o țară eternamente subdezvoltată, ce se târâie jenant în urma tuturor suratelor ex-comuniste, fără nici o garanție că le va ajunge vreodată. În strategia de menținere la putere, securiștii au folosit, începând cu 1989, tactici diverse. Mai întâi, au luat prizonieri o mână de comuniști reformați, epuizați de așteptare, dar ahtiați după putere
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
unui ansamblu de percuție? Cine ar fi pariat pe vibrafon sau marimba, gonguri ori crotale, instrumente ce concurează, iată, acerb hegemonia pianului și a viorii? Luate fiecare în parte, instrumentele de percuție sunt poate mai stinghere și mai reticente decât suratele lor cu coarde și de suflat. Au apărut însă o grămadă de adevărate orchestre de gen, capabile să excedeze cele mai cutezătoare reprezentări ritmice și să aline chinurile compozitorilor atunci când se învrednicesc să picteze cu urechea. Nimic nu mai pare
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
lună, de clevetitorii-n simbrii. Nu mai vor să ne-adune oasele, ulcioarele ce gem sparte-n pământ. Uite cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe, să nu sângereze, să nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii-n armuri. S-au stricat cucuruzii sub voaluri de mireasă. Limbile ceasului nu mai clipesc. Și mama ne leagă de curcubee cu funii de cânepi, să nu ne prăpădească potopul. Ne leagă de nori cu visele
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
trecătorilor că și românii așteaptă sosirea lui Moș Crăciun. În contextul unei metropole care se îmbracă de sărbătoare cu milioane de lumini și decorațiuni multicolore la fiecare sezon al Sărbătorilor de Iarnă, Piața României din Montreal avea aerul trist, pe lângă suratele sau vecinele ei (cum ar fi Piața Portugaliei sau Piața Americilor). Am promis că vom milită pentru că instalarea unui Brad de Crăciun în Piață României să devina.un obicei anual.Ca toate celelalte obiceiuri de Sărbători, o sărbătoare în sine
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
să sară deodată pe o floare de romaniță orbitor bătută de soare și care se clătină sub ea un timp - un timp de gărgăriță - de tăria aterizării. Nu trecură nici zece secunde, - secunde de gărgăriță - când se pomeni cu o surată ce se lăsă pe o romaniță de alături, recomandându-se cuviincios: Amfilofia," pe mine mă cheamă Amfilofia! Venea de la piață. Cumpărase nițeluș nectar, câteva oușoare de furnici - și-un aparat t.v. japonez, cât un bob de mei. Mai umblată
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
cu o greu de înțeles, acum, indulgență de tinerețe (gen un loc tot se găsește, pentru fiecare...) nu e nici întunecată, nici sufocantă. Din ea pleacă (spre ce? spre unde?), la braț cu Petru Arcan, petrecută de privirile știutoare ale ,suratelor". Încă una intrată pe făgaș...
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
sentiment de claustrofobie ce se accentua pe măsură ce discuția atingea chestiuni din ce în ce mai fierbinți. Sigur, intrarea într-o arhivă, și încă una militarizată, nu trebuie să arate ca holul unui teatru, iar decorația, podelele sau covoarele n-au de ce să rivalizeze cu suratele lor din hotelurile de lux. Și totuși, senzația de fief al unui ceaușism neatins de trecerea vremii îți dădea fiori reci pe șira spinării. Mesajul era limpede: aici suntem tot noi, cei vechi, așa că mai bine luați-vă tălpășița! Dacă
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
ce au subordonat interesele naționale altor interese străine țării. Plătim impozite și taxe uriașe pe lipsa de atitudine și iată, după atâția tătuci democrați și tot atâtea progrese în cădere, am rămas în urmă cu o jumătate de veac față de suratele Europei. Lăcomia politicienilor noștri s-a aliat cu partea semnificativă a celei de la curtea integraționistă, unde, pe discursuri și ședințe puerile, se papă bugete grase, stoarse de la statele vasale. Acum casieria noastră e goală, pentru că atunci când am fost la linia
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
la diferite ocazii, poezii pe care marele public să le înțeleagă... D. T.: - Cu ce ochi priviți televiziunea? V. E.: - Pentru că pune actorul față-n față cu spectatorul, televiziunea este și ea tot o formă a teatrului - e drept, însă, surată a filmului! -, deci e firesc ca și eu să fiu atras spre această realizare imediată, chiar dacă ea tinde, treptat, să înlocuiască teatrul cu atributele lui clasice. D.T.: - Mi-aș permite o ultimă și de neevitat întrebare, o întrebare firească: la
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
un trandafir alb neînvățat cu imperiile brumei. Ca pe o întîmplare mică și fără de umbre. 12. Azi pe cînd plivesc straturile de ceapă mă privești cu o anume gingășie. Ca pe un rîu străbătut de raze sau ca pe o surată ce-și învață puii să zboare. 13. Acum cînd ți-ai luat zborul din toate aceste întîmplări îmi place să cred că te-ai așezat pe umărul meu drept. Aproape îmi atingi obrazul. Aproape ai oprit ninsoarea. Cerul învierii o
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
-n zăvoi, O Broscuță râioasă, Văzând un Bou păscând trifoi, Deveni-ndată geloasă: ‘’Ce n-aș da să fiu și eu Așa mare cat un Bou, Iar ceilalți din neamul meu Să rămână cât un ou.’’ Se întoarse spre-o surată, Gândul de-I mărturisi Și, în mintea ei necoaptă, O idee încolți: -Am să fac ce voi să fac, De am să-l ajung pe Bou, Si, de n-am să-I fiu pe plac, Mă voi micșora din nou
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să-l ajung pe Bou, Si, de n-am să-I fiu pe plac, Mă voi micșora din nou. Se-ntinse Broscuța noastră, Din răsputeri se umflă, Și, numai într-o clipă, Cât un cimpoi arătă. -Am ajuns ca el surată? -NU, mai umflă-te o dată! Și-adună toată puterea Și-și întinse iarăși pielea. Citește mai mult Într-o băltoacă -n zăvoi,O Broscuță râioasă,Văzând un Bou păscând trifoi,Deveni-ndată geloasă:‘’Ce n-aș da să fiu și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
o băltoacă -n zăvoi,O Broscuță râioasă,Văzând un Bou păscând trifoi,Deveni-ndată geloasă:‘’Ce n-aș da să fiu și euAșa mare cat un Bou,Iar ceilalți din neamul meuSă rămână cât un ou.’’ Se întoarse spre-o surată,Gândul de-I mărturisiși, în mintea ei necoaptă,O idee încolți:-Am să fac ce voi să fac,De am să-l ajung pe Bou,Si, de n-am să-I fiu pe plac,Mă voi micșora din nou.Se
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să-l ajung pe Bou,Si, de n-am să-I fiu pe plac,Mă voi micșora din nou.Se-ntinse Broscuța noastră,Din răsputeri se umflă,Și, numai într-o clipă,Cât un cimpoi arătă.-Am ajuns ca el surată?-NU, mai umflă-te o dată!Și-adună toată putereași-și întinse iarăși pielea.... XXII. GREIERELE ȘI FURNICA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016. Vine toamna val-vârtej Și așterne pe pământ Un covor de frunze
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Într-o bună zi a urcat Însoțit de-o rățușcă și de șase boboci, ca niște bulgări de puf. L-am mângâiat pe penele albe și strălucitoare ca niște perle, dar rățușca a rămas, cu pui cu tot, ca și suratele ei, la o aruncătură de băț. Prietenia noastră a durat o vară Întreagă, până În pragul toamnei, când, de pe malul celălalt al fluviului s-a auzit o detunătură. Din clipa aceea nici Bernard, nici rățuștele albe n-au mai apărut pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
câțiva dintre cei ce le-au cumpănit vibrațiile: Matteo Sellas, Jacob Stadler, Jaques Dumesnil, Joachim Tielke, Jacob Hess, Christoph Koch, Johann Christian Hofmann. Și tot aici am auzit suspinul interior a două nestemate "Stradivari", puse probabil să vegheze la liniștea suratelor aflate în imposibilitatea de a se manifesta. Ca să nu mai vorbesc de lira da gamba construită de Gasparo da Salo, de viorile Gurnieri sau Amati, de un pochette violon din secolul 18, bun de pus în buzunarul de la pantalon, de
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
urs, lup, mistreț). Datorită deselor mutări din anii cincizeci, o parte a pieselor s-au deteriorat iremediabil, iar altele s-au decolorat din pricina expunerii îndelungate la soare. Blana unor mamifere, dar și penele unor păsări arată ca și ale unor surate ce suferă de albinism. Interesantă este colecția de modele de instrumente de vânat. Studiindu-le, elevii învață nu doar să le identifice, ci să le și construiască. Se pot vedea aici așa-zisele vârșe pentru prins cervide (forma capcanei aduce
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
Pagină realizată de ZOLTAN VARGA Cum pot peste 3 000 de tineri să se distreze? Participând la TMBase... Festivalul timișorean naște invidii în țară și nu e cu nimic mai prejos decât celebrele lui surate din Europa Nu e house. Nici rock. Nici chiar manele. Dar atunci ce poate fi? Ei bine, e o găselniță. Pusă la cale de organizația ce-și spune TMBase și de boss-ul acesteia, Florin Unguraș. Cunoscut și sub numele
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
participat în acest an și la workshop-ul organizat de TMBase s-a simțit ca acasă. Pe scurt, numeroșii invitați străini au asigurat evenimentului un renume internațional, majoritatea dintre ei declarându-ne că TMBase nu e cu nimic mai prejos decât suratele sale din Europa. Și trupele autohtone au contribuit la acest calificativ. Evoluțiile unor nume ca P Nal, Șuie Paparude, Brigada Artistică Urbană, sau chiar și inediții Turntable Science (echipă formată din DJ-ei de hip-hop, care a colorat paleta festivalului) au
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
de 2 Unlimited, Kym Mazelle, Marusha, Sterbinszky, Budai, ATB, Brooklyn Bounce, DB Boulevard, Benny Benassi sau In-grid. Majoritatea invitaților străini au fost plăcut impresionați de design-ul discotecilor, apreciind că instalațile de sunet și lumini se ridică exact la nivelul suratelor lor de dincolo. În ceea ce privește atmosfera, părerea invitaților străini sau autohtoni a fost unanimă: e mirifică... Petrecerile house Deși supremația celor două mari discoteci ale orașului părea să dăinuie pe veci, în ultimii ani, apariția cluburilor mici a fragmentat oarecum clientela
Agenda2004-34-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282782_a_284111]
-
necesare unei petreceri. „E ca și cum ai fi cu o femeie. Tu ești acela care o încălzești până la maximum, iar la momentul final vine altcineva și continuă treaba...“. Suntem buni Chiar dacă cluburile din Timișoara (și nu numai) arată exact ca și suratele lor de dincolo, nivelul material al celor care le frecventează e sensibil diferit. Atmosfera se creează grație acelor tineri care nu dispun de bănuții necesari unei băuturi trendy. Ei vin în- tr-adevăr să danseze și nu au prea multă treabă
Agenda2004-34-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282782_a_284111]
-
mic șantier, e o aventură în sine. Porțiuni asfaltate alternând cu altele, decapate, capace de canal sau, mai rău, canale fără capac, gropi ce zâmbesc, primitoare, roților și pe care le poți evita doar alegând altele, din imediata vecinătate a suratelor dintâi, ce mai, un drum zilnic cu autoturismul la serviciu sau o vizită făcută - tot cu mașina - unor prieteni ce domiciliază la celălalt capăt al orașului, echivalează cu o întreagă odisee. Resemnați sau poate cu înțelepciunea dată de experiență, taximetriștii
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]