747 matches
-
întors de la orfelinat cu un șoricel alb - Stuart (voce Michael J. Fox). Acum simpaticul și inimosul Stuart și-a câștigat un binemeritat loc în familia Little, mândrindu-se peste tot cu frățiorul său mai mare, George, și având grijă de surioara sa, abia născută, Martha (Anna Hoelck și Ashley Hoelck). Chiar și mofluzul motan Ghiocel (voce Nathan Lane) l-a acceptat, de voie de nevoie. Dar, într-o zi, întorcându-se de la școală, Stuart Little se trezeste că pe unul din
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
Senzaționalul e la modă: și dacă "vedem" pe Lună urme ale unor edificii artificiale, de ce n-am crede că dacii scriau sau că limba de astăzi o moștenește de-a dreptul pe a lor, fiind nu fiica latinei dunărene, ci surioara ei mai mică. În toate aceste speculații, latura științifică este sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Medici, avocați, ingineri, istorici, poeți se consideră competenți într-un domeniu extrem de riguros cum este lingvistica, fără să fi studiat uneori altceva decît gramatica și
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
deschidea poarta mare a casei, ca să intre sau să iasă cineva, se vedea un grup de țângăi pe scări - jos sau în picioare - care privea cu uimire spre interiorul "luxos". Cei mai mulți dintre ei țineau în brațe un frățior sau o surioară, care nu erau în stare să gonească muștele așezate în dreptul glandelor lacrimale sau în colțul buzei. Mamele acestor puști lucrau la câmp sau la bucătărie, pregătind cartofii cu fasole, aliment de bază, hrană permanentă a agricultorilor. La mai puțin de
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
pentru întâia oară vedeam o fată ieșind dintr-o poveste și nu doar dintr-una, ci parcă din toate poveștile fraților Grimm. Așa erau îmbrăcate, așa arătau acele preafrumoase: cea din pădurea adormită, ca și Frau Holle, ca și drăgălașa surioară a fraților corbi. Nu altfel mi le închipuiam pe Albă ca Zăpada ori Cenușăreasa, binențeles înainte de a se arăta drept ceea ce erau de fapt: prințese. Fata se oprise în capul scărilor și zâmbind către mine, întocmai ca acestea, îmi făcea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
și citeam poezii. Uite ce-am găsit, răsfoind cartea Rădăcini cu mirări și miresme a poetei Beatrice Silvia Sorescu un DAR pentru mine? M-a surprins coincidența. Doamna Silvia a presimțit ceva, mult Înaintea mea... sufletul artistului este mai sensibil. Surioara mea mai mare și-a luat adio de la noi. O ființă generoasă, prietenă și soră, greu de egalat. Ea este sigur, În Rai, acum. DAR de Beatrice Silvia Sorescu Noru-acela brun și rău S-a oprit În dreptul meu Și mi-
Adio, sora mea scumpă!. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Julia Deaconu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1540]
-
o străbătea și în care se zbenguiau peștișori argintii" Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, cam obraznic, care o întrebă, pe când lăsa să cadă asupra ei câțiva stropi de ploaie grei ce o dezechilibrară - da' un'-te grăbești așa, surioară!?" - Mă mărit," mă duc să mă mărit, îi răspunse ea țipând, mirată ca și cum altcineva ar fi grăit în locul ei, - te pomenești, povestitorul?" Niciodată nu mai zburase atât de departe. într-un lan de grâu binișor răsărit alerga în salturi leneșe
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a pomenit Ducă-și mort pe viu?! Sfetil Constantin ajunse la muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea, ți-a rupt inima!" Vase de sticlă ciobite, cupe cu picior, căni La Tčne, cești, cratițe, boluri de lut, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne, urne (aici autorul e străfulgerat, inexplicabil, de imaginea prințesei egiptene K., viețuind
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
răi, Eu mă gândesc, privindu-mi fața brună, Ce-ar mai zgâria la ea stăpânii tăi. 9 Când calci, Domniță Brună, prin mohor Și ieși la câmp, ca să privești seninul, Păstorii/ ce nu-ți știu prea cinul/ Te socotesc o surioară-a lor Și pe imaș, unde înfloare crinul, Din trișcă ei îngână șoptitor Că numele ți-e mir mirositor Și țâța ta-i mai bună decât vinul, Iar oacheșele tale gingășii, Cum nu-s ale surorilor mezine, îl fac, cu
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
mică cheltuială nu conta, chiar pentru un pensionar fără pensie ca el. Cu aerul ei dezghețat mica Anicuța îi mulțumi politicos, în timp ce fratele ei mai mare se mulțumi doar să bombăne ceva, trăgând în schimb atent cu ochiul la darul surioarei sale, ca să vadă dacă nu cumva era mai grozav decât al său. Neavând nimic de obiectat, el luă o mașinuță de pe jos și-o zbughi pe ușă afară. Fetița însă nu plecă, ci se așeză frumos la masă, în fața bunicului
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
tătuca nu l-a citit pe Kierkegaard în copilărie brutalitatea lui era singurul lucru de care puteam fi siguri pe-atunci femeile vorbeau despre el excitate la coadă la carne astăzi tusea lui răsunătoare scârbește întregul bloc flegma sa verde, surioară, e râul blestemat în care ne înecăm tinerețea. Și eu am fost în Sângerei ca prieten de nădejde al unui mort deși fusesem colegi în școală de abia dacă stătusem cu Vitalie de zece ori dar cineva trebuia s-o
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
deapănă firele aurii ale razelor. Cerul pare o mare limpede pe care plutește o minge de aur. Rândunelele ciripesc fericite. Frumoasa zână își scutură pletele aurii împrăștiind macii mai roșii ca sângele. Dar în calea ei apare deodată Toamna: Dragă surioară, nu ai vrea să părăsești aceste locuri? Toamnă dragă, te rog frumos, mai acordă-mi o șansă! Bine, îți mai las un timp soarele și lumea asta omenească. Vara a fost fericită. Florile au zâmbit. Copacii și-au prins cerceii
Un nou anotimp. In: Alabala by FLOREA IOANA ALEXANDRA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_714]
-
în esență cognoscibil, chiar dacă aceasta necesită un efort considerabil, și perspectiva Părinților Capadocieni, care susțineau că Dumnezeu covârșește puterile omenești. Poziția Sfântului Grigorie este oarecum legată, aici, de comentariul său la cartea din Biblie, Cântarea Cântărilor 5, 2: „Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbița mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă și părul ud de vlaga nopții”. Iată cum comentează Sfântul Grigorie (7)<footnote Or., 11 (422.4. sq.); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 170. footnote>: „Interpretarea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ileana ducea lunga și bogata trenă a regalei mirese, o trenă brodată numai în flori de argint și care erau de dimensiuni neînchipuit de mari. Mireasa urcase deja scara cea marede marmoră a platului și se afla aproape sus, pe când surioara și cu greaua trenă de-abia că urcase câteva trepte! Una din prietenele prințesei îi oferi un mare buchet de garoafe roșii, pe care domnița îl luă în mâini ca singură podoabă de flori, căci nu purta alt buchet cum
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cînd fetiță avea șase anișori, tata a plecat de acasă, într-unul din voiajurile lui fabuloase, din care s-a întors cu o doamnă indiană frumoasă, cu un punct roșu în frunte și cu un cadou: un frățior și o surioara! Afli că cei trei copii ai cuplului Rossellini-Bergman, - în vreme ce "miturile" trăiau în alte orașe - au crescut singuri într-un apartament, cu o guvernanță, cu o serie de menajere care-și luau repede lumea-n cap și cu o mulțime de
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
distanță de institut, iar transportul nu este în totalitate accesibil, mi-au oferit o cameră accesibilă în casa de oaspeți din campusul institutului, ceea ce îmi aranjează foarte mult programul. R.: Ce faci atunci când nu lucrezi? A.M.: Mă joc cu Alexandra, surioara mea de 13 ani, sau cu pisicile, citesc sau mă uit la vreun film. Ceea ce trebuie să menționez este că nu prea am timp liber. R.: Cum îti ajuți semenii? A.M.: Eu merg pe principiul că "ajutorul nesolicitat este echivalent
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
are o funcție domestică: poveștile casei vorbesc de cămin, de ospitalitatea domestică. Faptul de a pierde și a regăsi animă dialectic povestea. În Cei șapte corbi, "piticul aduse mîncarea pe șapte farfurioare și în șapte păhăruțe și din fiecare farfurioară surioara mîncă un pic, din fiecare păhăruț bău nițel; dar în ultimul ea lăsă să-i cadă inelul pe care îl luase de acasă". Nu este vorba numai de dar și contra-dar, actul înseamnă și că trebuie să pierzi o parte
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ocolul lumii, dar și Evrei, treceți Nistrul a Soniei Palty, sau amintirile evreului francez Jean Claude Moscovici, a fost deținut în lagărul de la Drancy care, ca și autoarea israeliană, privește în trecut, la copilăria sa desfășurată în spatele sîrmei ghimpate, alături de surioara sa mai mică de care trebuia să aibă grijă. Din aceeași categorie de memorii ieșite din comun, care transformă spirala infernală în materie sensibilă prin paginile lor zguduitoare despre rezistența spiritului uman în fața celor mai oribile silnicii impuse de membri
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
fii timidă ! Vei vedea c-așa gătită, Cu muguri împodobită, Viorele, aișori, Albăstrele și-alte flori, Vin cocori să te pețească, Soarelui să-i povestească, Soli spre cer și spre lumină, De frumoasa ta grădină ! Dar timidă, Primăvara, îi răspunde: - Surioara mea mai mare, nu te teme ! Pentru toate este vreme ! Vreau întâi rochița nouă Să mi-o țes în timp ce plouă Din a ierbii firicele. Pun la gât muguri-mărgele, Iar apoi îmi prind în păr, Roze și-albe flori de măr
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
comportamentul și manifestările sale excesive. Revenind acasă, se vede nevoită să coboare cu picioarele pe pământ. presa la zi ACASĂ în BUCĂTĂRIE. Revista lunară, cu 80 pagini ilustrate full-color, apare la București, fiind editată de Publimedia Internațional s.a., și este „surioara“ mai mică a revistei ilustrate „Acasă Magazin“. Publicația este de fapt o culegere de rețete și sfaturi practice pentru gospodine. Colectivul redacțional, condus de redactorul șef Livia Șandru, și-a propus să actualizeze rețetele tradiționale și să îmbogățească rețetarul cititorilor
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
copiii cei cuminți, că îl aștept, de vrea să vie... Să povestim, nimic mai mult, să-i spun că darul cel mai mare al mamei este s-o ascult, al tatei să ajung devreme la culcare. Să-i spun că surioara mea dorește tot timpul să mă joc cu ea, și că bunica mai mereu boscorodește că doar nepoți cuminți ar vrea. Citește mai mult SCRISOARE PENTRU MOȘ CRĂCIUNÎn jurul meu toți se grăbescsă-i scrie Moșului, să-i deseneze,să-i
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
scriu copiii cei cuminți,că îl aștept, de vrea să vie...Să povestim, nimic mai mult,să-i spun că darul cel mai mareal mamei este s-o ascult,al tatei să ajung devreme la culcare.Să-i spun că surioara mea doreștetot timpul să mă joc cu ea,și că bunica mai mereu boscorodeștecă doar nepoți cuminți ar vrea.... XXVI. AM FOST AICI DINTOTDEAUNA - O CARTE SIMBOL LA TG.MUREȘ, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2157 din
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
apucă pe Talestri de mână. Aceasta o trase puternic și fetele se încolăciseră, râzând cu hohote, în plasa veche, mirosind a apă sărată. - Îmi amintești de copilărie! Am împărțit-o mereu împreună! De asta te iubesc eu pe tine. Ești surioara mea! - Știiiiu! Întrebasem și eu, așa, într-o doară... Mă plictisesc rău de tot, Talestri... E plictiseală mareee pe barca asta! Chicotele fetelor se auziră, se pare, și în alt colț al corabiei. - Talestriiii! se auzi vocea Climenei. Te distrezi
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
fi foarte fericiți să aflați de o alternativă pitorească de petrecere a zilei de 1 mai nu în afara orașului, așa cum poate v-ați fi așteptat, ci taman în Iulius Park, pe malul lacului, șezând relaxați pe păturica colorată din dotare. Surioara mai mică a Jazz in the Park, festivalul verde al muzicii bune, a cărui concept s-a născut în America anilor ‘70, Picnic in the Park se adresează vouă, celor care vreți să sărbătoriți Ziua internațională a muncii într-un
Picnic in the Park de 1 mai! [Corola-blog/BlogPost/99022_a_100314]
-
avea un băiat, George, de 3 ani. Îl născuse tot cu dada Gheorghița și tot acasă. Acum stătea ghemuit după sobă, atent la fiecare sunet din casă. Chiar dacă aflase de la părinți că în curând va avea un frățior sau o surioară, în ochișorii lui migdalați se citea teama. Dada Gheorghița grăbea pregătirile, cu mare atenție, așezând cu minuțiozitate toate cele de trebuință pe o masă acoperită cu un cearșaf alb imaculat: o păturică curată din bumbac, un prosop și cearșafuri albe
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
fi tare foame... Auzi-o cum țipă! Între timp, Nicolae Ionescu, intrase în casă și mai băgase câteva lemne în foc. Povestea cum a fost la vecini și-i spusese lui George, fiul cel mare de acum, că are o surioară. Întrebat de vecini cum îi vor pune numele, Nicolae a spus Cornelia... George, a repetat bucuros: Romelia! Acum, Nicolae se uita întrebător către Floarea și către dada Gheorghița, încrucișându-și zâmbetul cu al lor. - Romelia, să fie! Să ne trăiască
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]