66 matches
-
Aici a dat și de profesorul de istorie Neubauer, un mare iubitor al dramaturgiei germane, care-l punea să povestească întâmplări din mitologia greacă, războiul Troiei sau expediția argonauților. Neubauer era „teatralist”, îi îndemna pe copii să joace teatru. În „Suvenirile lui din copilărie”, Eminescu și-a așternut pe hârtie câteva gânduri din această epocă: „La Dzierzek, în casa cu plopi. Grădina cu mere în care îmi făcusem cuib ca vulturul și găseam mere toamna rămase din scuturătură ... Galeria cu tablouri
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
CINE ȘTIE? Cine știe câte amintiri Strânse ani și ani de zile, Au în ele trandafiri Sau sunt triste, inutile? Dintre multele trudiri Printre care ai trecut, Ți-au adus și trandafiri Ce mai greu s-au vestejit. Eu ți-aduc doar suveniri Care poate sunt minore, Pozele cu trandafiri Și cuvintele sonore. Referință Bibliografică: Cine știe? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CINE ŞTIE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cine_stie_.html [Corola-blog/BlogPost/351019_a_352348]
-
însuși cerul se pare mânjit de sânge; îl vezi în fața unui dușman dezarmat, care cu o zi mai nainte îl tortura cu o voluptate diabolică, bătându-și joc de durere și de omenire; îl vezi setos de răzbunare, orbit de suvenirea trecutului, gata de a împlânta ucigătoarea unealtă în pieptul vrăjmașului; dar ascultați... o rugăminte, o vorbă, un cuvânt dulce răsună din gura inamicului cel umilit și îngenuncheat; aceasta ajunge; brațul românului se oprește, inima-i se moaie, fruntea-i se
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DIN AL VIEȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 412 din 16 februarie 2012 Toate Articolele Autorului DIN AL VIEȚII Cu toată dragostea soției mele ANA Din al vieții larg pridvor, Te uiți la diverse suveniri, Închise cu lacăte fragile de dor, Bătrânețe scrin cu amintiri. Alergând prin Univers, Am cules stea după stea, Astfel m-am oprit din mers, Mi-am găsit perechea mea. Ai observat că eu trăiesc, Mereu cu zâmbetul pe buze, Îți
DIN AL VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_al_vietii_mihai_leonte_1329416742.html [Corola-blog/BlogPost/345059_a_346388]
-
lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui”. (Constantin C. Giurăscu) „Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întâlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile vieței noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă și pomenire în viitor!...” (Mihail Eminescu) Darul asumării responsabilității ca Om, ființă creată după
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
Nu mă căutați în sonore ipostaze Nici pe culmea înaltelor gândiri Nu mă pierd niciodată în miraje, Doar câteodată în roze amintiri. Nu aruncați spre mine violete raze, Nici acele duioase, gingașe priviri Ce mi le-ați da că false suveniri. Chiar fără ele încă multe se durează. Deci, lăsați-mă să fiu cum sunt Simplu în gândire, inima și port Rămânând cu capul totuși pe pământ. Și-ntotdeauna optimism am să export Chiar și dincolo de mormânt, Vei rămâne universu-mi tot
LĂSAŢI-MA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lasati_ma_.html [Corola-blog/BlogPost/356956_a_358285]
-
Bd. Republicii 50; calea Văcărești 133 5803. Popovici Magdalena, 7 apartamente, București, Bd. 6 Martie 42 5804. Popescu I. Ilie, 7 apartamente, București, str. Porumbaru 43 5805. Popescu Gheorghe, 31 apartamente, București Schitu Măgureanu 17; str. Sf. Petru 60; str. Suvenirii 2; Splaiul Unirii 71; str. Progresului 13; str. Baicului 15 5806. Popescu Constantin, 6 apartamente, București, str. Titus 23, str. Sabinelor 23 5807. Pârvulescu Elenă, 3 apartamente, București, calea Călărași 144; str. Episcopul Radu 144 5808. Petrescu Vasile și Emilia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
se mai poate scoate din capul mulțimei ignorante. Mandus decipi vult... Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose. Aceasta ne explică cutezanța cu care a aruncat această insultă întregei oștiri permanente când știa foarte bine că, faptele fiind recente, suvenirile sunt încă proaspete și în orice caz documentele oficiale, raporturile șefilor diviziunilor care au luat parte la luptă există la Ministeriul de Război și dau cea mai formală dezmințire acelei calominoase acuzări aruncate oștirii de șeful reprezentațiunii naționale, fără pretext
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dim. Brătianu în ziua de 10 mai 1877, când, în calitatea sa de prezident al Senatului, s-a adresat M. Sale Domnului cu următorul discurs cu ocazia aniversării a unsprezecea a suirii pe tron: Până aci, în acea zi mare, suvenirile și aspirațiunile noastre singure erau mângâierea sufletelor noastre; astăzi, o vedeți Măria Voastră, toate animele debordă de bucurie... Când v-ați suit pe tron, v-am promis animele noastre și Măria Voastră ne-ați promis că veți face minuni cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Oise, Albette, abia simțiră toiagul de fier și deveniră funcționarii cei mai plecați ai Imperiului. Acela care arestase pe regele său, Drouet, domina într-o suprefectură la Saint-Menehould. Dacă s-ar fi gândit cineva să invoace în fața acestor oameni fidelitatea suvenirilor, dacă le-ar fi adus aminte de vechiul jurământ, l-ar fi luat drept nebun. Tot astfel am văzut și noi căpătuindu-se patrioții. Pentru a-i pune însă la locul de rând ce li se cuvine s-ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se ridic la horizonte, reviînd vii și animate toate suvenirele, toate zilele, unele ridente și coronate cu roze, altele pale și acoperite de un văl tenebros; ultimele mugete ale vântului prin frunze par a modula ariele ce ne apropie de suvenirile dulci sau triste: Muzica este vocea spiritului... Trei ani în urmă, George și Maria aveau o încîntătoare copiliță, fructul iubit al unei uniri pe care părintele Mariei a binecuvîntat-o înainte de a muri. George era profesore de muzică, și venitul fucciunei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n -are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o națiune întreagă, serbarea de la Putna are să fie întrunirea națiunei române în suvenirile trecutului, în însuflețirea prezintelui și în speranțele viitoriului! În trecutul neguros al națiunei române sânt multe puncte strălucitoare, unul dintre aceste, cel mai strălucitori, este acela în care apare umbra măreață a lui Ștefan cel Mare; pe lângă această suvenire să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
junele țărei respective ori, dacă asta nu se poate nicidecum, prin poștă. 3. Flamurele vor servi la serbare de decorațiune, reprezentând sexul frumos al întregei românimi, iară după serbare junii români vor primi flamurele din mînile junelor române, ca eterne suveniri ai acestei zile mărețe! Dacă toți voim, va fi! Viena, etc. ca mai sus 1. A: cumcă 2. R, A: nota 1: Pe baza raportului care s-a dat din partea comitetului, și în urma promisiunei on. redacțiuni a "Curierului de Iași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
energiei și zelului comitetului aranjator, mulțămită acelora cari prin concursul material au făcut posibilă ținerea ei. Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întîlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile vieței noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă și pomenire în viitor!... [22 și 25 august 1871] {EminescuOpIX 498} FATA MAMEI ANGO
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui Vasile Alecsandri, retipărite din „Familia”. O narațiune istorică în versuri, Iuliu Cesar și Brutu, aparține lui At. M. Marienescu, iar câteva pagini de amintiri dau Alexiu Sólymosi (Suveniri) și Matilda Cugler-Poni (Din timpuri grele). Un interes notabil este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi transpune din versurile unui tânăr poet maghiar (L. Bartók), este tălmăcită nuvela lui G. Csiky Istoria unui geniu, iar Petru Oprișoiu figurează cu un articol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
estetică la Academia de Arte Frumoase din Cluj, la a cărei întemeiere contribuise. După 1940 se refugiază la Turda, de unde, în 1945, revine la Cluj. În noiembrie 1948 este ales membru corespondent al Academiei Române. Cu primul volum, Poezii. Impresii și suveniri moderne (1908), I., aderând la o direcție novatoare, se diferențiază ferm de literatura transilvăneană a momentului, reprezentată de Octavian Goga. Poetul călătorise la Viena, München, Paris și Milano, fiind marcat de dezbaterile curente în acea vreme. Pe scurt, „senzațiile moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
familie bună e obsedată de imaginea unui bărbat, neacceptat de ai ei. Cum acesta se apropie de o fată urâtă dar cu stare, călugărița o ucide. În piesa lui I. I.L. Caragiale vedea „o strălucită promisiune”. SCRIERI: Poezii. Impresii și suveniri moderne, Cluj, 1908; Ardealule, Ardealule bătrân, Arad, 1916; Poeme în proză, Oradea Mare, 1923; Cartea unui om, Arad, 1925; Notițele mele, Arad, 1925; Maica cea tânără, Cluj, 1931; Poeme, București, 1936; Poezii, București, 1937; Opere, îngr. M.R. Paraschivescu, București, 1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Tomuș, București, 1976; 110 poezii, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Cluj-Napoca, 1981; Proză. Teatru, îngr. Mircea Tomuș și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, București, 1986; Poezii, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Poezii. Impresii și suveniri moderne”, CVC, 1909, 50; Ovid Densusianu, „Poeme în proză”, VAN, 1923, 1-8; Davidescu, Aspecte, 130-138; Camil Petrescu, „Poeme în proză”, RVVR, 1923, 16; Chendi, Schițe, 154-159; Perpessicius, Opere, II, 167-168, XI, 435-447, XII, 244-245, 528-529; Lovinescu, Opere, V, 69-72, 433-434
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
grațioasă, arătându-mi și bucurându-se de cununa verginală ce i-ai pus-o d-ta pe frunte când ai socotit-o destul de gentilă ca să se arate la templul muzelor. O văz, o văz, prietene și aș voi să omor suvenirea acelui destructor infernal al creațiilor spirituale, pe care d-ta mi-l tot aduci de exemplu. Verseturile epopeei evreiești și toate epopeele ce se descoperă din zi în zi de exploratorii tezaurilor intelectuali cotrupiți de seculi și de pâcla întunericului
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Magdalina păcătoasa, Răzbunarea unei nebune, Logodnica țarului), susținută în planul construcției de contrastul și de situațiile limită specifice romantismului, dar minată de convenționalul constantei tendințe moralizatoare. Unele piese au fost interpretate la Cernăuți de Societatea „Armonia”. Povestirile din volumele Trei suveniri (1890), Caleidoscop literar (1895) și Răsunete din Basarabia, fantezii, amintiri, episoade din viața românilor basarabeni, sunt scrise într-un stil elegant și erudit. Autorul favorizează digresia cu trimiteri intertextuale, arătându-se mereu interesat de etnografie, istorie, religii, filosofie. O vânătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
forțate, lipsa de preocupare pentru psihologia personajelor, maniera aproape polițistă a narațiunii accentuează schematismul romanului. În ciuda numeroaselor naivități și stângăcii, S.-C. rămâne o figură interesantă de idealist. SCRIERI: Opuri dramatice, I-II, Cernăuți, 1888-1893; Magdalina păcătoasa, Cernăuți, 1889; Trei suveniri, Cernăuți, 1890; Istoria unui țânțar, Cernăuți, 1891; Contrabandistul, Cernăuți, 1892; Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților, Cernăuți, 1894; Caleidoscop literar, Cernăuți, 1895; Răsunete din Basarabia, Cernăuți, 1898; Opere, îngr. și pref. Leonid Curuci și Vasile Ciocanu, Chișinău, 1978; Zagadocinâi celovec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
intensitate medie și împrumuturile ori calcurile metaforice. De exemplu, în Amintiri din junețe și Scrisori la un prieten − vs. Alexandru Lăpușneanu −, există incomparabil mai multe metafore calchiate din franceză: "crude fatalități" (< fr. cruelle fatalité); "vis fantastic" < fr. fantastique (cf. rêve ~); "suvenirea ei ar sili imaginația mea să galopeze fără voie" < fr. galopper (cf. mon imagination ~) etc. 52 De exemplu: "Precum o sălbatică fiară, socotindu-să singură în deșărtul codrul, pășeaște fără frică spre apucarea prăzii care nu departe o zărește, încă să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
comitetul anunța că s-au strâns 1984,35 lei pentru confecționarea medaliei, care, însoțită de adresă, „a și plecat la destinație“). În adresa „junimii române“, semnată de 800 de persoane (și nu de 2 000, cum notează Bacalbașa), trimisă „în suvenirea zilei de 18 septembrie 1873, când s-a eliberat teritoriul Franciei de ocupațiunea prusiană“ se menționa, printre altele: „Junimea română, împinsă de vocea datoriei, vine să celebreze patriotismul vostru care a redat sieși pe Francia, protectoarea României, pe Francia care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dezrobirea României, e prezent în „Curiosul”, „Pământeanul”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, precum și în „Propășirea”. La „Românul” se manifestă ca un gazetar prolific, dând, uneori număr de număr, articole privind chestiuni economice, financiare, comerciale, foiletoane, comentarii satirice, „fantasii” (Din suvenirea unei pietre, O fantasie de figuri ș.a.), versuri, șarade, enigme, logogrife, iscălite fie cu inițiala W., fie Iernescu (sau E. Ernescu), fie Frigurescu. Fără a fi un erudit, e în orice caz un om citit, cu o informație cuprinzătoare. Publicistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
acțiunea culturală, însă pentru secolul al XIX-lea Conspectul... oferă cele mai multe informații asupra unor publiciști și scriitori puțin cunoscuți. Surse i-au fost bibliografia lui Dimitrie Iarcu și Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul. P. a mai publicat versuri în Suveniri (1874), nuvelele Eufrosina sau Virtutea unei femei (1875), Rezultatul inspirațiunei unei mame (1891), o traducere după George Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]