981 matches
-
denumirea de "sași" este dată de maghiari, regiunea de obârșie a coloniștilor fiind Luxemburgul) au evoluat și demonstrează diferite filiere de colonizare. Organizarea ecleziastică până la Reformă, constituirea Universității săsești, construirea de biserici fortificate, bătălia de la Mohacs, Transilvania ca principat sub suzeranitate otomană, perioada lui Samuel von Brukenthal (1721-1803), absolutismul luminist al lui Iosif al II-lea (abolirea iobăgiei, introducerea germanei în administrație în locul latinei, "din considerente practice și nu naționaliste" etc), revoluția din 1848 și urmările ei (Stephan Ludwig Roth), dieta
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
maori. Cum această limbă nu avea deloc tradiție în limbajul scris, anumiți termeni juridici ("suveranitate", "supus", "proprietate" etc.) n-au putut fi redați decît prin perifraze înflorate și ambigue. Prin contract conducătorii maori împreună cu întreaga lor avere se pun sub suzeranitatea Reginei Victoria, care le promite în schimb să le asigure protecția și dreptul de folosință asupra țării lor. Probabil că ei și-au închipuit că, de-aici înainte, "umbra" țării aparține reginei, în schimb "substanța" le rămîne lor... O cotitură
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
rivale ce urmăresc fiecare coroana maghiară după moartea suveranului, orașul devine centrul de rezistență și locul de concentrare a forțelor creștine ce se opun pericolului otoman, mai acut ca niciodată după lupta de la Kosovopolje (1389), urmată de căderea Serbiei sub suzeranitate turcească și stabilirea trupelor sultanului la granița Banatului. Devastând ținutul Timișului, Baiazid trece în 1394 pe lângă Becicherecul Mare și Timișoara în drumul spre Rovine. Doi ani mai târziu, Sigismund de Luxemburg fixează Timișoara drept punct de plecare al cruciaților - peste
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
catastrofala incursiune ce avea să se oprească la Posada. Orașul devine centrul de rezistență și locul de concentrare a forțelor creștine ce se opun pericolului otoman, mai acut ca niciodată după lupta de la Kosovopolje (1389), urmată de căderea Serbiei sub suzeranitate turcească și stabilirea trupelor sultanului la granița Banatului. Devastând ținutul Timișului, Baiazid trece în 1394 pe lângă Becicherecul Mare și Timișoara în drumul spre Rovine. Doi ani mai târziu, Sigismund de Luxemburg fixează Timi- șoara drept punct de plecare al cruciaților
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
aceea, idealul eliberării de sub dominația turcească și fanariota, inclusiv programul său agrar. Domniile pămîntene care au urmat au demonstrat pierderea prestigiului grecilor la Poarta și un moment important în organizarea statală a principatelor românești, desi acum se pun bazele bipolarității suzeranității otomane și a protectoratului rusesc. După izbucnirea războiului ruso-turc din aprilie 1828 a urmat, ca o consecință a înfrîngerii turcești, tratatul de la Adrianopole din 1829 care, pe lîngă prevederile economice - pierderea monopolului turcesc asupra exportului românesc care a determinat angrenarea
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
oricît ar părea de ciudat) și Marea Britanie. Apoi, prin tratatul de la Osborne din 1857, favorabile Uniunii au fost Franța, Rusia, Prusia și Sardinia. Dar se preconiza nu Unirea completă a Principatelor, ci numai una administrativă. Oficial, țările române rămîneau sub suzeranitatea otomană dar beneficiau de protecția colectivă a puterilor europene. Chestiunea Uniunii rămăsese neclarificata în textul tratatului. Inteligență și abilitatea diplomatică a foștilor pașoptiști au știut să folosească util, pentru scopurile Unirii, rivalităților știute dintre marile puteri semnatare ale tratatului. Dezbaterile
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
la limită, care generează în mod firesc comportamentul de supraviețuire la marginea legalității și neîncredere, specific mai ales țiganilor. Românii și romi ortodocși nu se bucura de simpatie nici în vest nici și est. Oricum, Obedienta milenară pravoslavnica și multiseculara suzeranitate turco-greco-musulmană nu pot fi depășite în câteva decenii de ortodocșii moldo-valahi și cu atât mai puțin de romii dezrobiți în urmă cu 153 de ani. Totuși, toate drumurile duc la Roma. Decizia românilor și a occidentalilor de reintegrare în Sfântul
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
acestor aventuri pe diverse planuri; conspirațiile urzite de adversarii politici atât în interior cât și în exterior etc. Cunoașterea acestor realități a permis domnitorului Constantin Brâncoveanu și stolnicului Constantin Cantacuzino să aprecieze că imperiul otoman, deși se afla în acceptarea suzeranității Austriei, chiar dacă ar fi fost posibilă, nu însemna altceva decât schimbarea unei stăpâniri cu alta care se anunța a fi cu mult mai greu de suportat; politica de echilibru și de apropiere față de Rusia, care acceptase tratative pe bază de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
istoria țării, ziua în care s-ar fi născut de fapt România. La 10 Mai 1877, Principele Carol I al României își punea semnătura pe Declarația de Independență, votată în prealabil de Parlament. În contextul Războiului ruso-turc, România renunța la suzeranitatea otomană și refuza să mai plătească tribut. Independența României a fost recunoscută, în 1878, de Congresul de pace de la Berlin. În 1881, tot pe 10 mai, Carol I depunea jurământul, devenind astfel Regele României. Cu 15 ani în urmă, în
Proiect de lege pentru o nouă zi națională. Vezi propunerea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80039_a_81364]
-
fi aceea dacă membrii și liderii săi îl vor urma, din nou, pe Traian Băsescu - așa cum au făcut-o în 2005, când, peste noapte, au trecut de la Internaționala Socialistă la PPE - sau vor considera că este nevoie să iasă de sub “suzeranitatea” lui, votând pentru de-gum-ficarea partidului", susținând că "Oricum, așa cum spunea Viktor Frankl, în trecut nimic nu este pierdut definitiv, ci totul este depozitat în mod irevocabil". Rămâne să vedem însă dacă, în viitor, PDL va merge, în continuare, pe “direcția
Năstase: Convenția PDL, importantă pentru întregul spectru politic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39268_a_40593]
-
au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin corespondență, fie prin alte mijloace, mai ales solii cu instrucțiuni orale sau cu scrisori. De la întemeierea Țării Românești și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu personalități de seamă ale vremii: țarul Rusiei, împăratul Austriei, regele Poloniei, patriarhul Ierusalimului și alții. Deși, jugul otoman a fost o piedică în dezvoltarea normală a celor două Țări Române, nevoite de la jumătatea secolului al XV-lea, să recunoască suzeranitatea Porții, totuși de-a lungul timpului, nefiind desființate ca entitate statală, păstrîndu-și autonomia internă, religioasă și culturală, serviciul poștal a avut o evoluție progresivă, cu unele perioade de stagnare pe timp de război și de ocupație. Introducerea releelor poștale, cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Moldova, voievodul maramureșan Bogdan, din Cuhnea, împreună cu credincioșii săi, trece peste Carpați și se alătură mișcării de aici îndreptate împotriva regatului maghiar. Devenind conducătorul forțelor locale, Bogdan reușește să-i îndepărteze pe succesorii lui Dragoș și să desprindă de sub suzeranitatea maghiară, teritoriul de la est de Carpați, punând astfel bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva pericolului otoman și nu numai. Desigur, aveau la dispoziție un număr mare de curieri. După moartea lui Ștefan cel Mare, Moldova a fost silită să recunoască suzeranitatea Turciei, ceea ce a determinat transformări importante în viața economică și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce le aveau marii demnitari turci, Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Breslau în 1829 etc. Și din Fălticeni, un negustor făcea în fiecare an deplasări la Viena în interese comerciale. În 1829, trecuse prin Lemberg și Breslau în același scop, în 1818, prin Leipzig. O dată cu pacea de la Adrianopole, a slăbit și suzeranitatea otomană asupra Principatelor Române. În urma desființării monopolului turcesc, prin Tratatul de pace ruso-turc din septembrie 1829(Adrianopol), relațiile comerciale s-au intensificat în Principatele Române. Libertatea comerțului pentru toate produsele și posibilitatea de a se folosi porturile dunărene a impulsionat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost tragic pentru unguri. Partea centrală a Ungariei a fost transformată în pașalâc, lupte intense pentru succesiune și implicații grave asupra configurației statelor limitrofe. După consolidarea pașalâcului de la Buda, principala cucerire a maghiarilor, a fost organizată în principat sub suzeranitate otomană, în anul 1541. Acesteia, turcii îi fixează un tribut anual, plătit în florini, monedă austriacă de mare circulație atunci. Acest tribut era mai consistent în timp de război și mai mic în vreme de pace. Un alt obiectiv al
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
antic din centrul orașului, au fost demolate. Doza de elenism pe care unii cârmuitori puteau să o asimileze a fost redusă. Ei i-au acuzat, fără distincție, pe fanarioți că au fost obscurantiști și că ne-au vândut otomanilor, deși suzeranitatea Divanului fusese impusă încă de pe la 1500. Îi disprețuiau pe fanarioți pentru că favorizaseră impunerea elementului grecesc, dar uitau că Academiile Domnești de la București și Iași - în fapt, centre de învățământ grecești - fuseseră întemeiate de către străluciți domnitori neobizantini, fanarioți înainte de fanarioți, de
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
promulgată pe 10 Mai La 10 mai 1866, Carol I intră în București. Acest moment a reprezentat nașterea Dinastiei și începutul unei perioade de profunde schimbări în societatea românească. România avea încă, la acea vreme, statut de țară aflată sub suzeranitatea turcă. Carol I, aflat în fața Parlamentului, jura că va fi credincios legilor țării, că va păzi religia românilor, integritatea teritoriului lor. La 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul României vota moțiunea care declara „Independența absolută a României
Istoricul zilei de 10 MAI, ca SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ a românilor. Ascultă aici IMNUL REGAL () [Corola-journal/Journalistic/48605_a_49930]
-
promulgată pe 10 Mai La 10 mai 1866, Carol I intră în București. Acest moment a reprezentat nașterea Dinastiei și începutul unei perioade de profunde schimbări în societatea românească. România avea încă, la acea vreme, statut de țară aflată sub suzeranitatea turcă. Carol I, aflat în fața Parlamentului, jura că va fi credincios legilor țării, că va păzi religia românilor, integritatea teritoriului lor. La 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul României vota moțiunea care declara „Independența absolută a României
Cum a devenit 10 Mai Sărbătoarea Națională a românilor. Ascultă Imnul regal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64375_a_65700]
-
Chinei să "exercite o nouă presiune cu scopul de a obliga Guvernul japonez la concesii asupra Insulelor Senkaku". Situat între Japonia și Taiwan, arhipelagul subtropical Ryukyu a fost inițial, într-o istorie dureroasă, vasalul Chinei, după care a trecut sub suzeranitate japoneză.
Presa chineză: O parte din teritoriul insulei Okinawa trebuie reconsiderat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56256_a_57581]
-
iar România, Belgia Orientului. La 10 mai 1866, Carol I intră în București. Acest moment a reprezentat nașterea Dinastiei și începutul unei perioade de profunde schimbări în societatea românească. România avea încă, la acea vreme, statut de țară aflată sub suzeranitatea turcă. Carol I, aflat în fața Parlamentului, jura că va fi credincios legilor țării, că va păzi religia românilor, integritatea teritoriului lor. La 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul României vota moțiunea care declara „Independența absolută a României
10 Mai, sărbătoarea națională a românilor până în 1947. GALERIE MULTIMEDIA () [Corola-journal/Journalistic/44908_a_46233]
-
este acesta privind relațiile turco-române: „Dar statutul special, de țări tributoare, a prezentat și avantaje evidente. Țările Române și-au păstrat, cu toate ciuntirile teritoriale, autonomia. De altfel, principatul Transilvaniei nu a beneficiat de acest statut decât sub dominația otomană. Suzeranitatea otomană a împiedicat tendințele anexioniste ale regatelor Ungariei și Poloniei și, mai târziu, cel puțin în parte, ale imperiilor habsburgic și țarist. Această suzeranitate a asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
teritoriale, autonomia. De altfel, principatul Transilvaniei nu a beneficiat de acest statut decât sub dominația otomană. Suzeranitatea otomană a împiedicat tendințele anexioniste ale regatelor Ungariei și Poloniei și, mai târziu, cel puțin în parte, ale imperiilor habsburgic și țarist. Această suzeranitate a asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în timp, lungi perioade de pace și relativă prosperitate (pax ottomanica).” Propria istorie este de rescris și de reînvățat. „Iarmarocul periferic“ În același număr al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
mai amintesc doar faptul că Ion Iliescu a semnat un tratat de vasalitate cu Gorbaciov (parcă ministru de Externe era Adrian Năstase)! Astfel Ion Iliescu și întreaga ,emanație" s-au situat pe linia salvării esenței sistemului și menținerii României sub suzeranitatea Kremlinului. Lovitura de stat a constat în ignorarea deliberată a voinței timișorenilor și a tineretului și impunerea unei formule reacționare. Și, pentru împlinirea scopului, ,emanația" a utilizat orice mijloace: teroriști, mineri, dezinformare, calomnii, culminând cu un tratat care ne readucea
Eterna și fascinanta revoluție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10937_a_12262]
-
Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii,dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se plătea probabil un tribut ca semn al recunoașterii suzeranității față de aceștia,menținându-se organizarea proprie locală,dar cu care vor intra oarecum în conflict și coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]