153 matches
-
a lui Iisus sau efuziunile lirice în proza lui Goethe. Un ins tăcut, umil, cu pungi sub ochi, efect al lacrimilor și cu rinichii infectați are un puseu de melancolie și agonizează. E o căutare a luminii în tunel, o tânjire după destindere și grație. Acest episod e așadar un pisc al literaturii germane. Opinia că TM e doar exterior strălucit, un virtuoz al declamației narative nu e valabilă pentru că se bizuie pe insinuarea că scriitorul nu tresare la suferință și
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
șir/ mănânc dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau a curții de bloc
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
sub fierbătoarele ninsori/ dînd farmec trist și nesperat/ acelor înfiorători// botoși..." urșii care încep să danseze, (n.m., R.R.); urșimanii sînt un fel de hibrizi om-urs - "nouă ani au operat/ urșimanii-ngîndurați/ pe toți urșii din Carpați/ pînă le-au inoculat// o tînjire nențeleasă/ o dorință fără seamăn,/ de-a trăi cîndva-ntr-o casă...". Ultimul poem este și cel mai reușit din volum: Geneză sau Cele douăsprezece poeme ale gigantului ou. Aici Gheorghe Pituț își asumă decorativismul și manierismul imaginilor, iar oul dogmatic din
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
pătrunde într-o lume de-familiarizată treptat, ghidat discret de o împletitură a două fire de fum, un fir al liniștii cu un altul al neliniștii, o lume în care se simte dureros absența, dar în care, în același timp, tânjirea creează o punte diafană între vizibil și invizibil: "Grauri cad în pâlcuri și se-ntorc, fuioare,/ Viile pe dealuri nu mai au prea mult,/ încă-o lună, două până-o să coboare/ Duhul tău în beciul reavăn și ocult." Are loc
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Ion Pop a debutat sub emblema unei "cumințenii" mai mult ori mai puțin autentice, deoarece sub caligrafia sîrguincioasă a insului de bibliotecă se percepea tînjirea vieții neconstrînse. Ispită laică, însă cu o intensitate similară celor ce se pot recunoaște în spațiul ascezei monahale, vitalitatea alcătuiește acum sîmburele din care, sub amenințarea bolii, irumpe o necumințenie fățișă, "în ofensivă". Inconformismul latent (căci "biata cumințenie" era asumată
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
a obținut deja. Astfel, după Sfântul Grigorie, sufletul tânjește continuu după Dumnezeu, dar nu este niciodată satisfăcut, nu primește niciodată uniunea supremă a extazului, ci mai curând e doar o pătrundere din ce în ce mai adâncă în întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
R. E. Heine, Perfection in the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a se ordona cu alte înțelesuri, trăind într-o lume de care este legată prin tradițiile familiei, doamna Marzesco scrie spre a se mărturisi. Îmi place tonul împăcat al acestor fragmente, în care strigătul mi se pare că vine din tânjirea "după tihna și bucuria care, ele singure, mi-ar arăta că s-au vindecat rănile". (Ioan Lăcustă) Suflet slav Am văzut la televizor o scriitoare rusă...skaia a cărei principală temă e mizeria. Nici nu se poate închipui o temă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea cu imagini frumoase, ispititoare. Proverbele nu încearcă nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești, ci să pregătească aceeași dorință întru tânjirea după netrupesc. Astfel, Proverbele descriu Înțelepciunea în diverse moduri, pentru a atrage dorința față de Frumusețea divină. De parcă ar fi împodobite cu bijuterii, mâna dreaptă și mâna stângă a Înțelepciunii sunt descrise ca decorate cu ani nenumărați și glorie sublimă, iar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
îndepărteze de Înțelepciune (Prov. 6, 22). Prin urmare, pentru Sfântul Grigorie, este important „să dorești atât cât poți”. Într-adevăr, spune el, „îndrăgostește-te”<footnote Idem, In Canticum canticorum, GNO, VI, 23.8-9. footnote>. Pentru că atunci când imaginile Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
162. footnote>. În De vita Moysis, Dumnezeu îi vorbește lui Moise, simbolul sufletului: „În timp ce, Moise, dorința ta pentru ceea ce va urma a sporit și nu ai atins satisfacția în progresul tău și în timp ce nu vezi nici o limită lui Dumnezeu, ci tânjirea ta dorește mereu mai mult, comuniunea cu Mine este atât de măreață, încât cine crește în ea nu va putea niciodată să-și înceteze progresul”<footnote Life of Moses, II. 242; Translation, Introduction and Notes by Abraham J. Malherbe and
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a se înălța, dar întotdeauna descoperă o treaptă mai înaltă decât cea pe care a pășit<footnote De vita Moysis, II. 22, 9, GNO, VII. footnote> (dorința lui Moise de a-L vedea pe Dumnezeu este înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată împlinită, după cum explică Sfântul Grigorie: „aceasta este cu adevărat viziunea asupra lui Dumnezeu: lipsa satisfacției în dorința de a-L vedea. Dar trebuie întotdeauna, privind ceea ce se poate privi, să reaprindem dorința de a vedea mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile pier în lume/ ca o deschidere ce te desparte/ de eul tău/ lipsit de seve -/ doar o petală ce se agită/ în necunoaștere și frică" (Punct). Așadar o stare a "tînjirii", disoluției, a despărțirilor de real "mirosind a distanță". O "înfrîngere" interioară care exploatează "deșeurile" topite "pînă la țipăt", în raport cu care așteptarea apare inutilă: "Ce mai poți așepta/ în amfiteatrele sferice/ studenta cu ochii adînci/ precum mările noaptea/ studentul visînd lîngă
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
cînd știm cîte tragedii au născut aceste simulări ketmaniste, trăite de noi toti dramatic, locul umorului acid îl ia frisonul rece. La paragraful despre Ketmanul estetic aflăm aceste considerații: "Ketmanul estetic are toate șansele de expansiune. El se exprimă în tînjirea subconștientă după ceea ce este neobișnuit (care încearcă să fie canonizata în direcția distracțiilor controlate, adică teatru, film și spectacole folclorice, la lucrătorii din domeniul literaturii și artei în diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
mai aproape de uscăciunea monastica și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. În orice caz, Ilfoveanu este visul unui Agopian măcinat de îndoieli și îngreunat de păcate, în timp ce Agopian este tentația obscură, tînjirea surda din singurătate a unui Ilfoveanu pocăit, în a cărui stilistica se manifestă întregul extaz al celui împietrit în rugăciune și o doză subtilă de ipocrizie culturală. Și poate că nu întîmplător Sorin Ilfoveanu expune tocmai acum, pentru prima oară
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995), volume alcătuite de Doina Ciurea și de alți apropiați ai poetului, apărute la edituri mai mici și deci mai greu de găsit. Sînt poeme de tinerețe sau ocazionale, importante pentru orice admirator al
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
cu provocarea psihologică și cu seducția vizuală, fac din icoanele ferecate ale lui Serghei Manoliu un fenomen singular pe piața simbolică de astăzi, un caz artistic tipic pentru acel spațiu al confluențelor în care se revarsă deopotrivă rîurile subterane ale tînjirii mistice din Orient și aluviunile fertile ale pragmatismului occidental. Că el sancționează, cu melancolie și cu amărăciune în același timp, insuficiența și exclusivismul ambelor direcții, este o altă problemă, una chiar foarte serioasă, care ar merita o abordare mai detaliată
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
este conștientizarea preocupării sale pentru penetrarea implicațiilor infinității lui Dumnezeu: călătoria spre perfecțiune este una fără sfârșit pur și simplu pentru că nici o ființă creată nu poate înțelege Ființa infinită a lui Dumnezeu care este, în principiu, incomprehensibilă. Limbajul dorinței și tânjirii exprimă epektasis-ul etern, tânjirea și tinderea perpetuă, care nu încetează niciodată și 5 Sfântul Grigorie oferă aceleași exemple în Contra Eunomium, GNO, 1.168. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
pentru penetrarea implicațiilor infinității lui Dumnezeu: călătoria spre perfecțiune este una fără sfârșit pur și simplu pentru că nici o ființă creată nu poate înțelege Ființa infinită a lui Dumnezeu care este, în principiu, incomprehensibilă. Limbajul dorinței și tânjirii exprimă epektasis-ul etern, tânjirea și tinderea perpetuă, care nu încetează niciodată și 5 Sfântul Grigorie oferă aceleași exemple în Contra Eunomium, GNO, 1.168. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de a suprima pasiunea, ci de a o redirecționa spre obiectul corespunzător, în timp ce sufletul, fie că persoana este femeie sau bărbat, preia rolul feminin în relație cu Dumnezeu 6. După cum am notat anterior, fundamentală pentru spiritualitatea Sfântului Grigorie este o tânjire nesățioasă pentru divinul infinit - ἐπέκτασις - iar părintele capadocian contracarează noțiunea de a-pasional cu o viziune a pasiunilor reorientate spre un țel adecvat 7. Este de la sine înțeles că perfecțiunea umană este atinsă nu prin constrângere, ci printr-o dorință
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
din nou aripile harului străvechi ... Iar prin aceasta am primit puterea zborului, ca să zbor și apoi să mă odihnesc, se înțelege, cu odihna aceea cu care S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Lui”73. Mireasa se roagă să vadă obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată Infinitatea și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu sunt cele dintâi principii ale vieții spirituale, așa cum o înțelege Sfântul Grigorie, și aceste principii sunt simbolizate și umbrite de 70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
În aceste cuvinte, spune el, mireasa se arată a fi precum „mireasa Moise”, care „prin conversația față-în-față pe care i-a acordat-o Dumnezeu ... devine și mai doritor de astfel de Norme de redactare sărutări, rugându-se să vadă obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată”74. Tu, Cel pe Care L-a iubit sufletul meu Drumul celor ce urcă spre Dumnezeu e fără hotar și ceea ce cunoaște sufletul se face început spre ceea ce e „deasupra”, fără nădejdea
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a celor cuminți, Te caut pe tine ca pe-o salvare A muntelui care răsare din mare, A stelei ce cade din galaxii În care nu mor acei oameni vii, Caut și caut și cern ca-n infern Păcatele lumii, tânjirea-n etern, Discern în putința-mi diseminată, Puterea de-a căuta înca o dată, În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți, Puterile lumii cu ambii părinți, În care orfană de vis și pădure, E doar suferința ce știe să-ndure
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
sfințiCu- acea disperare a celor cuminți,Te caut pe tine ca pe-o salvareA muntelui care răsare din mare,A stelei ce cade din galaxiiîn care nu mor acei oameni vii,Caut și caut și cern ca-n infernPăcatele lumii, tânjirea-n etern,Discern în putința-mi diseminată,Puterea de-a căuta înca o dată,În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți,Puterile lumii cu ambii părinți,În care orfană de vis și pădure,E doar suferința ce știe să-ndure
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
nemormânt între mamă și fiu" (p. 104), "nici fiul nu este mai prejos, fiindcă și el are un parfum aparte, este un bărbat acrișor, disonant, este o agrișă de bărbat care iuțește viața, o necumințește" (p. 105), "un mănunchi de tânjire misterioasă" (p. 109), "smocuri de clarobscur atârnând peste sfială", "tufăriș de închipuiri și fierbințeli mereu suspendate" (p. 109), "singurătatea este o formă de năprăsnicie" (p. 113), "o spumă de gânduri și tânjiri și reacții" (p. 114). Și aici, în fine
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]