128 matches
-
arăta lumea dacă n-ar fi în firea umană încrederea celor mai norocoși că sunt deținătorii unui avantaj infailibil?! Omenia, generozitatea, bunul simț îi înnobilează pe oameni întocmai necățărându-i în vârful aroganței, cățăratul nefiind cu nimic mai presus decât târâșul. Există uneori atât de aproape, chiar sub ochii noștri astfel de oameni, dar, adesea ne derutează viziuni nevăzute, ne domină o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
trântit disagii în mijlocul antreului și-am fugit. Am umblat pe coclauri până noaptea târziu. La fiecare pas mă căzneam, ca și cum m-aș fi întors din drum și aș fi luat după mine acel călăreț nevăzut, cu cal cu tot, pe târâș. Dragostea, pentru Bătrâni, era ceea ce noi numim har. Un dar de Sus, cu care ai fost înzestrat, de care, la un moment dat, devii conștient, pe care ți-l asumi și îl pui în valoare, cu bucuria împlinirii. Dragostea o
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
din fariseism, din meschinărie, din înșelare, din înșelăciune, din cămătărie, prin renunțarea la somnolență, la minciună, la ipocrizie, la atotsuficiență, la cerșit, la indolență, la improvizări, la amăgiri, la prea desele ploconeli, la prea multele îngenuncheri obediente, la repetatele căderi, târâșuri, suind spre trezvirea, revenirea noastră întru misiunea și vocația românului creștin, ca pe o legătură sufletească sensibilă, ca pe o stare de spirit, ca pe o aspirație fundamentală, mistică, ortodoxă, dumnezeiască. Pentru perpetuarea noii stări de spirit, a renașterii românismului
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
nume încenușat. Acestea sunt fenomene ale accelerării conștiinței românilor sub comenzi din capul unei societăți măcinate și pulverizate spre propria desființare. E ceea ce face azi deliciul perfecționat al oamenilor care lasă prin viață urmele mersului în tălpici cu crampoane și târâșului, ale călcâiului în fața tălpii. Asistăm senin la propulsarea istoriei noastre și a personalităților României în doctrine care generează umilirea lor, distorsionarea adevărului despre ele, conturându-se pregnant o mitizare a răului, pe o cale inversă valorii, conflictuală și bezmetică, a
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Convocare_esuata_la_incenu_aurel_v_zgheran_1373463348.html [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
supraveghind această acțiune. De undeva de deasupra trenului se auzi un foc automat de armă. Privi îngrozit. Era un neamț. Nici el nu-și explica cum ajunsese acolo. Secera mulțimea care fugea, unii cădeau, alții o luau aiurea cu sângele târâș, îngroziți de măcel. Din mulțime se desprinsese o pereche de oameni, un om și o femeie cu o fetiță între ei, pe care o strângeau la piepturile lor. Cade întâi mama, apoi tatăl, fetița se apleacă să-i salveze, trăgea
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
ești: femeie sau bărbat? bărbat sau femeie? Mai contează? - iese din unghiul spin întrebarea evadat din forma geometrică pe care cu uimire și frustrare o port după mine de aproape 11 ani. Și totuși... mai contează? Cu semnele de întrebare târâș o iei la pas prin viața neviață. Atârnă toate de tine ca o legătură de conserve goale aninate de mașina mirilor în glumă. Și ce zgomot asurzitor fac atunci când pici în fața încercărilor pentru a te ridica mereu căutând răsăritul. Și
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_nu_mai_cauti_dar_te_cau_anne_marie_bejliu_1391023562.html [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
de artă contemporană. Un artist hipersensibil și foarte talentat. O mare promisiune. Etalând o pictură în care merită investit cu prisosință și financiar, și moral și, mai ales, afectiv. “ ALEXANDRU C. LUNGU ,,Somnoroase iluzii se desprind din cochilii, Mi-e târâșul fierbinte și pământul e gol, Se preumblă-ntre coarne un parfum de camelii Prinse-n sticla de gheață într-un val rostogol. Umblă melcii lumină să-mi dărâme tristețea, În hățișul de ierburi fire lungi se-nroșesc Se urzește în
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_dumitru_br_rodica_elena_lupu_1375820181.html [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
cu gurile căscate la balivernele lui. Cum ce, bbăăă, cum ce, le răspundea el, stați să vedeți, m-am trezit pe malul celălat al Donului cu hainele făcute scoarță pe mine, înghețaseră, calul s-a dus spre apus cu hamurile târâș și eu am căzut acolo mai mult mort. Aveam temperatură, aici mor, mă gândeam eu, m-am târât până în apropiere de un colhoz și m-am întins pe niște paie. Și visam, doamneeee, ce de vise îmi treceau prin cap
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471167141.html [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
face sufletul să renască. “Floarea de colț: Când ai pierdut, aproape totul / s-a căscat o prăpastie uriașă și, / brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori. // Urma să descoperi că având viață, ai totul... // Ca să trăiești deplin, ai plătit urcând târâș / pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta. Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut.” Un poem aproape perfect prin rotunjime și limpezime stilistică este: “Lumini și umbre: Mă regăsesc, la lumina lămpii / într-o seară a greierilor. Eu
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
cu nemărginirea întinderilor marine. Baudelairian, invocând semenul, fratele, se dezvăluie câteva fragmente dintr-un univers odată plutitor. O inedită extincție art nouveau făgăduiește tacit redimensionări plurivalente: "M-au vizitat aici, într-o înălțime/ hoinari miriapozi, căutători de sens// În mers târâș ori înălțând sprâncene/ Ei aurul tăcerii l-au sorbit și-au mers// Spre alte câmpuri cu alți sori și zmee/ Iar urma lor pe dale s-a prelins// Din zalele croite-n mii de catifele/ Mărunt, un strop de abur
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1458320312.html [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
Cardinalul se cocea primul, poate în același timp cu Perla dar dacă aceasta era banală, albă, Cardinalul era imperial, boabe cât oul de porumbel, cu o culoare de catifea vișinie, boabe cărnoase, aromate, o adevărată bijuterie vegetală! Intrasem în vie târâș, eu și Costea, umăr la umăr, după o pândă lungă. Nu mișca nimic, nu se auzea nimic. Stăteam neclintiți sub un butuc, cu urechile ascuțite, încercam să observăm totul pe sub frunzele de vie, printre tulpinile verzi-maronii de mohor, îi vedeam
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
diguri, vom încerca să o luam spre Saturn, spre locul nostru de acostare. Am aruncat ancora pentru a ne mai odihni. Simțeam că nu mai putem continua să înaintăm. Ancora nu ținea barca pe loc. Valurile ne duceau din nou târâș spre larg. Cât timp fratele trăgea la vâsle, eu trăgeam de parâmă să scot din nou ancora, care avea ghearele de prindere îndreptate de forța curenților și de aceea nu ne ținea ancorați. Mai aveam o sută de metri de
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444299629.html [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
să-și reverse toată neputința. - Așa... incontinență emoțională.... Urmărind protocolul de examinare, Arina începuse să bifeze rapid simptomatologia. Așa-dar, nu mai putea citi, nu își mai amintea lucruri elementare, nu se putea deplasa decât ajutată - sau mai degrabă dusă târâș - până la baie, memoria... eeh!... - Încă este bine, nu o doare nimic, mănâncă...” - îi șoptise fiica bătrânei. Arina privi spre trupul împuținat care zăcea inert pe pat și, pentru o clipă, încercă să-și imagineze cum își trăiește aceasta zilele, doar
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
rus. Când ne distram, făcând glume pe seama plutonierilor și a căpitanilor din cazarmă eram aspru pedepsiți. Pe lângă arestul clasic, numit “bulău”, mai era descărcatul vagoanelor cu cărbuni, fuga pe arătură cu două lăzi de 15 kilograme de dinamită anti tanc, târâșul prin noroi și apoi spălatul uniformelor, etc. Dar cea mai mare tortură era curățatul magaziei de armament! Adică trebuiau scoase toate armele din magazie afară, pe opt mese enorme. Apoi trebuia sa le punem în gaz, spălate, șterse și din
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/La_baietii_de_la_manastirea_secu_rodica_elena_lupu_1337330466.html [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
dulăi, din microfon. Efectul a fost mai tare decât la mine, cu castronul de legume. Cățelul s-a speriat rău și a început șă latre înfricoșat dorind să scape și să o rupă la fugă mâcând pământul. Astfel, la luat târâș pe bietul bătrân, care și el s-a speriat fiind luat prin surprindere. Se vede însă, că nu era prima farsă de acest fel, fiindcă după ce a reușit să și stăpânească câinele și după primul șoc la cuprins o mânie
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486927076.html [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
de profund și cu greu a reușit să mă pună pe picioare, să ne întoarcem acasă. -S-a întâmplat ceva? a întrebat-o mami pe învățătoare, știind că seara mă culcasem la ora obișnuită. Până acasă m-a dus mai mult târâș. Mergeam cu ochii închiși și numai când mă împiedicam, îi deschideam, ca să-i închid repede și să mă las dusă de picioare. La început m-a lăsat în curte la aer pe un scaun, rezemată de perete și mă îndemna
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]