42 matches
-
cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
și un echilibru perfecte, ce se desfășoară în curgerea neîncetată a Timpului. Vizita la Muzeul de Etnografie din Balcic evidențiază și câteva asemănări lexicale româno-bulgare. Câțiva din termenii auziți aici ne amintesc de cuvinte românești precum: suman, pistelcă, rodan, raclă, târlici, unele din ele fiind considerate în DEX de origine bulgărească. Deși pare un spațiu izolat, înconjurat der stânci și mare, Balcicul are deschideri spre lumea cerului, spre soarele care răsare din spatele și se ascunde în spatele stâncilor, spre imensitatea globului pământesc
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
chiar dacă este puțin grizonată. “Păi, se putea?! Am fost chemat la echipa națională de tineret antrenată pe atunci de regretații Puiu Mihăilescu, Tică Tănase, Florin Balais. Dintre colegii de-atunci - Doamne, cât timp a trecut! - îmi mai amintesc de Mihai Târlici, Mihai Tănăsescu, Vraniță. Mulți nu mai sunt printre noi”. ...de la locotenent, la colonel “Ca orice militar activ, am fost avansat de-a lungul timpului ajungând ca la pensie să ies cu gradul de colonel. Trebuie spus că, după ce în 1976
De la Odaia Bursucani, la Alma Ata și Torino by http://balabanesti.net/2013/01/10/de-la-odaia-bursucani-la-alma-ata-si-torino/ [Corola-blog/BlogPost/339916_a_341245]
-
107. Stanuletiu Valeriu Mihaela 108. Stoian Ion Gheorghe 109. Stoica Ion Eliza 110. Stoicescu Clinciu P. Gabriela Constantă 111. Stupineanu Teodor Ilie 112. Suciu Ioan Ioan Silviu 113. Șalgău D. Silviu 114. Ștefănescu Gheorghe Eugeniu 115. Țâț N. Nicolae 116. Târlici Nicolae Mihai 117. Teodorovschi Dimitrie V. Natalia 118. Teleman Gheorghe Petra 119. Tileaga V. Octavian Corneliu 120. Timiș Iacob Mihai 121. Toman Ioan Ioan 122. Tomescu I. Mugur Constantin 123. Tomiuc Ț. Gheorghe 124. Trandafir Elenă 125. Tugurlan Marinică Mirela
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131701_a_133030]
-
a fost la Aiud după ce v-ați reîntors? În Închisoare era În funcție de evenimentele internaționale. Noi suportam ce neajunsuri aveau ei pe plan internațional. Gardienii care erau pe secție câte doi-trei pe nivel erau foarte vigilenți... Purtau cizmele Încălțate În niște târlici și când mergeau nici nu auzeai... Veneau la vizor, la vizetă, și aveau o dexteritate..., și te prindeau. „Ce faci acolo, băi?” Dacă te vedea cu un ac făcut sau cu o scobitoare sau o sticluță, imediat: „Cum te cheamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spus sergentul. Nu, e prima dată că vin aici. Ia cheamă-l pe Jimmy, i-a zis sergentul unui polițist. A apărut Jimmy, încet și bătrân, urcând scările înguste de la celulele de jos; avea o carne de femeie bătrână; purta târlici din fetru și o flanea care îi acoperea pieptul lat; părea că își dă duhul de câte ori trăgea aer în piept. Dar avea ochi la fel de clari pe cât de vag era totul la el, capul lui cu păr cenușiu, blond și alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi “ înseamnă ,, tîrlici “ adică niște papuci. Durloi se mai cheamă trișca, care nu e altceva decît un fluier; la un capăt de burlan de tablă se zice durluf; la o coadă de frunză de bostan se zice durlui; tot durlui se zice la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost la Aiud după ce v-ați reîntors? În închisoare era în funcție de evenimentele internaționale. Noi suportam ce neajunsuri aveau ei pe plan internațional. Gardienii care erau pe secție câte doi, trei pe nivel, erau foarte vigilenți... Purtau cizmele încălțate în niște târlici, și când mergeau nici nu auzeai... Veneau la vizor, la vizetă, și aveau o dexteritate... și te prindeau. Ce faci acolo, băi? Dacă te vedea cu un ac făcut sau cu o scobitoare sau o sticluță, imediat: Cum te cheamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se manifestă în amploarea lentă a mișcărilor bolnavilor, a infirmierelor, în viziunea subtextuală a unui mare organism prăbușit, așteptînd cataclismul: "Spitalul se trezea... zguduit (...) Infirmiere ciufulite părăseau mai devreme cabinele clădite din cearșafuri la capetele saloanelor și purtau zvonuri tîrșindu-și tîrlicii somnoroși pe mozaicul obosit dintre paturi. Bolnavii înfofoliți în pături se întorceau pe o rînă unul spre altul: dacă e așa la ce să mai trăiești? Cîrciumarii te otrăvesc pe banii tăi buni. Și scuipînd cu ciudă așteptau toți amănunte
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
travelling, pare să se anunțe aici ca un procedeu subtil, de regizor, în simultaneitatea gesturilor surprinse și părăsite pentru a încadra imaginii, cu privirea, pe cele care urmează. Fundalului acestei apatii fără orizont, sugerată în dinamica palidă a lentorii ("tîrșindu-și tîrlicii somnoroși", "pe mozaicul obosit" ) și a imuabilului i se opun două manifestări ale energiei propulsive, reprezentate de Panteră, cazat periodic în spitalul devenit pentru el un fel de loc al renașterii, și de Zahei, uriașul nestăpînit: "Fusese pînă atunci într-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
chefuleț, cu ceva de dres și cu vreun pat cu suflet; pentru că plăvanul e mare, i se face, încălărează și lasă, precum cavaleristul! îi dai coniac, cere whisky, pentru că la el, la Pocreaca, tot din astea a băut! Venit în târlici și cu bască găurită în sfârcul capului la oraș, a dat lovitura, pupând cu râtul lui de râmător toate mâinile întâlnite în cale; a plimbat copii de oameni sus așezați pe bulevarde: cuvântul RUȘINE i-a repugnat totdeauna. Este reputat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
era prea troienită. Am mers cu tata la Galați, la seminarul Sf.Andrei și am dat examen de admitere. Aveam hainele cusute la casa de modă Mama Maria la care se adăuga, moț-ghilimoț, o pălărie de pai producție proprie și târlicii tradiționali. Pălăria am scăpat-o în lacul Brateș, târlicii i-am pierdut prin parc dar cum există o lege a compensației, am primit la schimb două perechi de palme în stare să dărâme boul și asigurarea tatei că voi intra
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la seminarul Sf.Andrei și am dat examen de admitere. Aveam hainele cusute la casa de modă Mama Maria la care se adăuga, moț-ghilimoț, o pălărie de pai producție proprie și târlicii tradiționali. Pălăria am scăpat-o în lacul Brateș, târlicii i-am pierdut prin parc dar cum există o lege a compensației, am primit la schimb două perechi de palme în stare să dărâme boul și asigurarea tatei că voi intra la seminar când s-o face el popă. și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am detaliat colo și am trecut prea lejer dincolo. Numai tâmpenii și ifose. Mă uitam la el cum se umflă ca un broscoi de importanța funcției lui și mă mângâiam la gândul că, peste un an, doi, o să-și târâie târlicii pe balcon, cu ochii după poștașul care să-i aducă pensia. Mai era însă până atunci, moșul dorindu-și mai mult ca sigur să moară eroic peste încă un deceniu, două de acum încolo, perorând senil în amfiteatru, dinaintea unor
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
său se află o capcană. "Cum, bă, de ce? Poate te cheamă și pă tine la parastas." Se uită semnificativ la încălțările lui Petrică: "Poate așa te mai scoți și tu dân nevoi. Capeți și tu niște pantofi dă oraș, niște târlici dă casă, un parpalac șmecher, ceva..." Portarul își îngustează ochii și-i aruncă printre dinți: "Vezi să nu ți-o scoț io pă mă-ta dân nevoi!..." Fochistul își dă ochii peste cap a nevinovăție: "Uite, bre, cum vorbești cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că-i un țigan din ăia dă nu știu ce jefuise dă la niște bătrâni? Mă, al dracului, pă noi, pă români, toată lumea ne confundă și ne luăm omor pă unde ne prinde, da' cân' vine străinezii p-acia, chit că umblă-n târlici și e rupți în cur, toți îi ia dă domni. După aia mai punem și botu' la toate vrăjelile lor, d-astea cu sticla la sticlă și aluminu la aluminu, ca ultimii fraieri. Păi, n-avea dreptate săracu' domnu' Vadim
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
derutei permanente de a găsi matca într-un spațiu în care apetitul pentru literatură nu avea cum să fie condiție suficientă este și romanul O liceană diabolică (1996). Anterior R. încercase, odată cu seria scrierilor avându-l drept personaj principal pe Târlici, să abordeze domeniul al cărui public-țintă îl compun copiii și adolescenții. Numai că între naivele aventuri ale lui Târlici și pornografia afișată în narațiunea din 1996, involuția frizează lipsa de măsură în relatarea unor întâmplări, chipurile de o „extraordinară” complexitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
condiție suficientă este și romanul O liceană diabolică (1996). Anterior R. încercase, odată cu seria scrierilor avându-l drept personaj principal pe Târlici, să abordeze domeniul al cărui public-țintă îl compun copiii și adolescenții. Numai că între naivele aventuri ale lui Târlici și pornografia afișată în narațiunea din 1996, involuția frizează lipsa de măsură în relatarea unor întâmplări, chipurile de o „extraordinară” complexitate existențială. În fața acestui deșeu epic, cu greu se poate ascunde regretul că R. nu s-a oprit la banalele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
extraordinară” complexitate existențială. În fața acestui deșeu epic, cu greu se poate ascunde regretul că R. nu s-a oprit la banalele, dar, în fond, acceptabilele încercări poetice de până atunci. SCRIERI: Între mare și cer, pref. Mihail Davidoglu, București, 1964; Târlici, București, 1967; Dinamica secundă, București, 1968; Absolvo te, București, 1970; Căldura pământului, București, 1972; Întindere solară, București, 1973; Într-un auz de floare, București, 1974; Teritoriul unui surâs, București, 1976; Îngândurările, București, 1978; Cu Târlici și alți voinici, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
pref. Mihail Davidoglu, București, 1964; Târlici, București, 1967; Dinamica secundă, București, 1968; Absolvo te, București, 1970; Căldura pământului, București, 1972; Întindere solară, București, 1973; Într-un auz de floare, București, 1974; Teritoriul unui surâs, București, 1976; Îngândurările, București, 1978; Cu Târlici și alți voinici, București, 1980; Apropierea planurilor, București, 1982; Contaminarea de ireal, București, 1982; Târlici și trandafirii îndrăgostiți, București, 1983; Instanța retinei, București, 1984; Scrierea cu safire, București, 1986; Drumurile lui Târlici, București, 1987; Rana de argint, București, 1988; Veghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
1970; Căldura pământului, București, 1972; Întindere solară, București, 1973; Într-un auz de floare, București, 1974; Teritoriul unui surâs, București, 1976; Îngândurările, București, 1978; Cu Târlici și alți voinici, București, 1980; Apropierea planurilor, București, 1982; Contaminarea de ireal, București, 1982; Târlici și trandafirii îndrăgostiți, București, 1983; Instanța retinei, București, 1984; Scrierea cu safire, București, 1986; Drumurile lui Târlici, București, 1987; Rana de argint, București, 1988; Veghe solemnă, București; 1990; Viteji ai neamului, București, 1990; Omul cu cheile, București, 1996; Proverbele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
unui surâs, București, 1976; Îngândurările, București, 1978; Cu Târlici și alți voinici, București, 1980; Apropierea planurilor, București, 1982; Contaminarea de ireal, București, 1982; Târlici și trandafirii îndrăgostiți, București, 1983; Instanța retinei, București, 1984; Scrierea cu safire, București, 1986; Drumurile lui Târlici, București, 1987; Rana de argint, București, 1988; Veghe solemnă, București; 1990; Viteji ai neamului, București, 1990; Omul cu cheile, București, 1996; Proverbele lui Solomon, București, 1996; O liceană diabolică, București, 1996; Femeile regelui David, București, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Alfabet, 179-182; Piru, Poezia, II, 213-216; Paul Dugneanu, „Teritoriul unui surâs”, LCF, 1976, 15; Marian Odangiu, Nostalgia spațiului originar, O, 1978, 47; Mircea Mihăieș, „Apropierea planurilor”, O, 1982, 15; Virgil Mazilescu, „Contaminarea de ireal”, RL, 1983, 22; Petre Gheorghe Bârlea, „Târlici și trandafirii îndrăgostiți”, RL, 1983, 47; Alexandru Ruja, „Instanța retinei”, O, 1985, 6; Marian Popa, Lirism ilustrativ, LCF, 1987, 42; Cândroveanu, Lit. rom., 286-288; Nicolae Bârna, Sufletul de schimb, RL, 1989, 35; Ileana Comănescu, Mima lui Solomon, CC, 1996, 6-7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
oameni de vreo patruzeci de ani, fără copii, cu ei așezați în alte locuri, probabil, se luptau îndîrjiți pe patul de lemn avînd în loc de cearceaf o rogojină, - văzusem bine, foarte nouă. El, în nădragii dați jos, cu labele picioarelor în tîrlici, cu cureaua cazonă desfăcută atingînd rogojina. Femeia, ceva mai tînără, avea și ea niște tîrlici, de altă culoare, și rupți, cu picioarele albe, grase, ridicate în tavan, cu părul pe jumătate sur despletit, basmaua neagră cu flori roșii, atîrnîndu-i pe
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]