28 matches
-
mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să știi ce vrei să știi Urmează-mă băiete, Un glas tună și se-auzii, Ești craiul Dragobete, Iar Dochia e maica ta Și-al Pietrei Duh tătânul Ce-n munți și-n lac în veci va sta Fiindu-le stăpânul. Uimit de-acel ecou vocal, Privi în zare roată, În lung de lac și-n lat de mal Și-un pustnic i se-arată Cu pasul mic
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
nu înțelege versul meu el țipă el are un singur ochi el are zigzaguri pe sufletul său și multi de rrrrrrr nbaze baze baze uită-te la diadema submarina care se deșira în alge aurii honzondrac trac nfoùnda nbabàba nfoùnda tătân babàba Tristan Tzara - Rândunica legumă două zâmbete se întâlnesc spre roata-copil a sârguinței mele bagajul sângeros al creaturilor făcut carne în legende-vieti fizice suplețea intermediază furtuni nor deasupra ploaie cade sub foarfecile întunecatului coafor - înotând furios sub arpegiile ce se
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/tara-vede-alb/ [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să știi ce vrei să știi Urmează-mă băiete, Un glas tună și se-auzii, Ești craiul Dragobete, Iar Dochia e maica ta Și-al Pietrei Duh tătânul Ce-n munți și-n lac în veci va sta Fiindu-le stăpânul. Uimit de-acel ecou vocal, Privi în zare roată, În lung de lac și-n lat de mal Și-un pustnic i se-arată Cu pasul mic
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
a se fi născut.) Practicul și idealul nu se despart nicăieri în această carte în care ni se dezvăluie că secretul victoriei unui militar stă în punerea, ca scut, a imaginii bunicului și străbunicului între el și inamic - amintire a tătânilor care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de multe ori, în poante - trezvie. „Orânda este
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Iar sufletul, Încununat, e cu Sfinții și CHRISTOS ! ............................................ Sf.Proor.Elisei. Când s-a născut, în Galgala, idolul păgân Silon, Știind că va distruge idoli, a mugit ca un bizon ! Cetatea Abel-Mehala-n, Câmpia Iordanului La găzduit multă vreme, cu Safar "tătânul" lui. Pe părinți, la grele munci în țarină i-a ajutat De la Ilie Tesviteanul, cât i s-a dat, a învățat ! Voia lui DUMNEZEU în lume, cu râvnă a Bine Vestit ; A mustrat pe cei nedrepți și i-a-ndemnat la Pocăit
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434290947.html [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
Fundația-Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatura prin spiritul sau combatant, prin lupta neobosita cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din tătâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare că un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
acasă, Fundația-Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatura prin spiritul sau combatant, prin lupta neobosita cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din tătâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare că un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Fundația-Editura Scrisul Românesc Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatura prin spiritul sau combatant, prin lupta neobosita cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din tătâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare că un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
CiucăAduceți Basarabia acasăFundația-Editura Scrisul RomânescCraiova, 2016Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatura prin spiritul sau combatant, prin lupta neobosita cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din tătâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare că un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
esență lucrurilor; au ajuns la cunoaștere și le este scârba de acțiune;căci acțiunea lor nu poate schimba intru nimic esență veșnică a lucrurilor;li se pare ridicol sau uimitor să li se ceră că lumea, care a ieșit din tătâni, să fie pusă la locul ei. Cunoașterea ucide acțiunea “. La care adaug aprecierea că văd în Viorel Vintilă un viitor prozator de succes. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Viorel Vintiă-Românaș la Sân Francisco / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Viorel_vintia_romanas_la_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/340625_a_341954]
-
deschis al portierei, care trece milimetric pe langă obrazul fostului comandant de navă, în vreme ce un scuipat înflorește pe parbriz. Traian Băsescu intra val-vârtej în Televiziune, secundat de Adriana Săftoiu, consilierul personal de campanie. Incidentele de la poarta l-au scos din tătâni. Nastase se oprește în mijlocul pesediștilor ilfoveni și le strânge mâinile celor care, cu aproape trei ore mai înainte, scuipaseră pe parbrizul mașinii adversarului. Sursa: Adevărul, 10 Decembrie 2004 Autor: Alin BOGDAN Niciun mijloc de comunicare modern nu a scăpat staff
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
putin comunicativ, mai putin prezent în viață comunității. De cele mai multe ori, sunt însă vizați gospodării care au fete de măritat, ținute prea din scurt, pe care nu le prea lasă să iasă seară la poarta. Porțile omului sunt scoase din tătâni și duse cât mai departe de casă, aruncate în pârâul din sat sau ascunse. Uneori, porțile de la curte sunt schimbate cu cele ale altui gospodar care locuiește în altă parte a satului. Recuperarea porților, imaginea omului care trece pe ulița
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
parte a satului. Recuperarea porților, imaginea omului care trece pe ulița cu poartă în spate, este un prilej de haz general. Azi, obiceiul e mai dificil de practicat, căci multe porți sunt din metal, deci mai greu de scos din tătâni și de transportat. În cea de-a doua zi de Paști, băieții stropesc fetele cu apă de colonie și le urează să-nflorească și să crească cât mai înalte și mai frumoase iar fetele le servesc cu ouă roșii, prăjituri
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Japoniei ca să își mențină comerțul. Cunoaște aici un contrabandist care trăiește în lux și pe metresa acestuia, de o frumusețe răpitoare, care ajunge să îl obsedeze. Există, spune autorul, un fel de dragoste în stare să scoată „o viață din tătâni”. "(Ed. Polirom, 2003, Ed. Humanitas, 2015. Trad. Adrian Popescu)." „"La celălalt capăt al satului, se ghicea reședința lui Hâra Kei, ceva mai înaltă decât casele din jur, dar înconjurată de cedri uriași, ocrotindu-i solitudinea. Hervé Joncour o privea ca si cum
Alessandro Baricco () [Corola-website/Science/336181_a_337510]
-
vina pe Florin... O dată cu înaintarea în vârstă, tata devenise mai tolerant. Se distra de minune cum se dezvinovățeau mezinii lui. Apoi, acasă a mai rămas Anișoara, cea mai mică și cea mai alintată. Cum mama în loc de tat tu îi spunea tătâni-tu iar tata în loc de mamă-ta, mâni-ta, dacă unul dintre părinți o întreba pe Anișoara cine ar fi putut face o trăsnaie sau alta, răspunsul venea promt: mâni-ta sau tătâni tu.Când erau ambii părinți de față, dădea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
alintată. Cum mama în loc de tat tu îi spunea tătâni-tu iar tata în loc de mamă-ta, mâni-ta, dacă unul dintre părinți o întreba pe Anișoara cine ar fi putut face o trăsnaie sau alta, răspunsul venea promt: mâni-ta sau tătâni tu.Când erau ambii părinți de față, dădea vina pe mâță. într-o astfel de situație, tata s-a repezit spre mâță ca să-i aplice o corecție dar aceasta îngrozită și-a găsit muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”. Autorul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fut, pour Nana, un grand désastre" [ibidem, p.304]. Este semnificativă scenă primei întâlniri între aristocrata Hugon și suita lui Nana. Inversând lucrurile comune, însoțitorii lui Nana observa cu dispreț doamnele de societate: "Dans la première voiture, Maria Blond et Tătân Néné, renversées comme des duchesses, leș jupes bouffant pardessus leș roues, avaient des regards dédaigneux pour ces femmes honnêtes qui allaient à pieds" [Zola, Nana, p.194]. Examinarea reciprocă dintre Nana și doamna Hugon mărturisește curiozitatea pentru altă clasa: "Leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fainéantise et le péché" [Maupassant, Bel-Ami, p.178]. 90 Toate prietenele lui Nana, actrițe pariziene, vin din provincie: "Caroline Héquet, née à Bordeaux (...) Blanche de Sivry venait d'un village près d'Amiens (...) Clarisse Besnus, ramenée comme bonne de Saint-Aubin-sur-Mer (...) Tătân Néné, qui avait gardé leș vaches jusqu'à vingt ans, dans la Champagne pouilleuse" [Zola, Nana, p.107]. 91 "Lui, la regardait en souriant, dans să robe de soie toute simple, sans un bijou, n'ayant que le luxe de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a fost din Ciumulești Gane județul Suceava. A avut două surori: Maranda și Mărioara, au murit nemăritate. Când eu îl suparăm cu ceva el spunea: "Ghiorghi! să fiu mafleri 5 și dârdală 6 și donț de nu te-oi spune tătâni-tu". Iar la compunerile libere, Dl. Profesor de limba Română, Gh.Ghibănescu [2] zicea: "Rădășanu trebue să fi avut acasă un bătrân foarte sfătos și ghidușos". Iar fostul nostru Director al Scolii normale:"Vasile Lupu" din Iași, Ioan Mitru, [3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
caracteristici ale personajului transfigurat al prozei; există în acest pasaj, de pildă, o țigancă slujnică: Iorgu era încă în epoca pantalonilor cu basma, un copil frumos și plăcut. Cu ochii albaștri ai mâni-sa și cu părul cel negru al tătâni-său , cu fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Când ară fi murit Vela, domni-se în locul lui Iovav (PO.1582: 125) b. Și Domnezeu iară se ivi lu Iacov după aceia, cum deaca ară fi venit den Mesopotamiia, blagoslovi pre el (PO.1582: 120) c. Și când aceasta tătâni-său și fraților ară fi spus, certă-l pre el tată-său (PO.1582: 127) d. Apo<i> se-ar fi prins și domitale zăbavă lucru delungat (DÎ.1593: XCIII) e. Dumnezeu știe cine ar fi încăput până acmu (DÎ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e pustiu. Doar fumul incendiilor e mai consistent. Nici un călător. Și mi-e o foamee... Mă-ntorc la ușă vecinului. O deschid bușindu-mă cu umărul în ea. A iesit din tătâni. Intru în bucătărie. Butelia e sub masă. N-au luat-o. O clatin. Mai are ceva încărcătură. O iau și o aduc la mine. Am un aragaz de voiaj. Cu asta ne făceam în concedii micul dejun. Ne lua câte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e pustiu. Doar fumul incendiilor e mai consistent. Nici un călător. Și mi-e o foamee... Mă-ntorc la ușă vecinului. O deschid bușindu-mă cu umărul în ea. A iesit din tătâni. Intru în bucătărie. Butelia e sub masă. N-au luat-o. O clatin. Mai are ceva încărcătură. O iau și o aduc la mine. Am un aragaz de voiaj. Cu asta ne făceam în concedii micul dejun. Ne lua câte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e pustiu. Doar fumul incendiilor e mai consistent. Nici un călător. Și mi-e o foamee... Mă-ntorc la ușă vecinului. O deschid bușindu-mă cu umărul în ea. A iesit din tătâni. Intru în bucătărie. Butelia e sub masă. N-au luat-o. O clatin. Mai are ceva încărcătură. O iau și o aduc la mine. Am un aragaz de voiaj. Cu asta ne făceam în concedii micul dejun. Ne lua câte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
calul de-a dreptul năprasnic; și omul, hoțul, îndemna încă în sumanu-i roșcat la jugul boilor nemișcați, până la genunchi în băltoagă - când boierul îl ajunse și-l luă în pieptul calului. Vii la furat, păgânule? Da’ ce, intri-n pădurea tătâni-tu? Omul întoarse un obraz pământiu, c-o barbă rară, cu doi ochi rotunzi și spăimântați. Strigă răgușit: —Cucoane Coste! nu mă mai zdrobi și dumneata! Dar boierul întoarse calul și izbi pe om spre roatele carului și spre lobdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]