2,004 matches
-
Fâlfani sau chiar în Craiova, ca să nu mai vorbim de regiment, contesele erau, dacă erau, doar un subiect de făcut mișto cu gorobeții, Verdunel se duse foarte degajat lângă fiara de pe scaun și spuse vesel: sărn’a tanti, deși numai tanti nu părea morsa aceea cu față ciupită de vărsat și cu niște fălci vineții, de măcelar. La auzul vorbelor de neînțeles pentru ea, contesa se ridică în picioare și îi dărui bietului Costel o sfântă de palmă atât de meseriașă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor. - Ascunde-mă tanti cât mai repede, că vine nebunul și mă omoară! Maria o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând: - Unde mă ascunzi, tanti? Că nu vreau să mă găsească în noaptea asta! Dar copilul
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor. - Ascunde-mă tanti cât mai repede, că vine nebunul și mă omoară! Maria o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând: - Unde mă ascunzi, tanti? Că nu vreau să mă găsească în noaptea asta! Dar copilul țipa, speriat și el de țipetele mamei. Violeta și Irina alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se cânta și chiuia, amplificând hărmălaia din apartament. Maria
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
femeia cu copil: - Ce s-a-ntâmplat, Florino? Hai, liniștește-te și așează-te pe canapea! Nu mai plânge, ca să se liniștească și copilul! Florina se opri din plâns și tot sughițând, începu să-și spună oful. - Nu mai pot, tanti, nu-l mai suport. Ăsta mă omoară într-o zi. S-a transformat într-o fiară. Mâine mă duc la ai mei și dau divorț. - De ce, Florina să divorțezi? Ghiță a fost așa de când îl știu. Te-ai supărat pe
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
fiară. Mâine mă duc la ai mei și dau divorț. - De ce, Florina să divorțezi? Ghiță a fost așa de când îl știu. Te-ai supărat pe mine când ți-am spus să nu-ți legi viața cu a lui. - Iartă-mă, tanti! Îl iubeam. Știam că bea, dar nu făcea rău. De când am rămas însărcinată și, mai ales, după ce-am născut, urlă că băiatu’ nu seamănă cu el. De atunci se-mbată foarte des și, când vine acasă, din curvă nu
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
răspund și dacă tac, el tot mă pocnește. Crede că mă țin cu nașu’, că mi-a luat apărarea și l-a certat. După ce s-a certat cu el, mai rău m-a bătut. Nu mai pot să-l suport, tanti! Gata, m-am săturat! - De ce nu-l bați tu pe el? sări Irina. Cu sucitorul, mă! Atunci când e beat, îl pocnești pe la spate și-l bați, până s-o ruga de tine să nu mai dai. - Nu pot, doamna Irina
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
mă! Atunci când e beat, îl pocnești pe la spate și-l bați, până s-o ruga de tine să nu mai dai. - Nu pot, doamna Irina! E puternic și dacă o să dau în el, o să mă omoare în bătaie. Vă rog, tanti, sunt sigură că acum mă caută. Acum o oră, a venit beat criță. De la ușă a strigat: te omor, curvo, în seara asta te omor! A apucat să-mi dea câteva, dar când m-am smucit, s-a lovit de
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
ușii cu ceafa și a căzut pe spate. Atunci am luat copilul și am fugit. Însă, când s-o dezmetici și nu mă găsește-n casă, o să mă caute în tot blocul. Mă îngrozesc, dacă vine și aici? Ascunde-mă, tanti Maria! - Auziți, doamna Florina, interveni Violeta, să știți că lovitura-n ceafă, poate fi fatală. Haideți să merg cu dumneavoastră, să vedem dacă mai trăiește! - Stai cuminte, Violeta! Nu-ți dai seama cât de rezistenți sunt bețivanii la lovituri. - Doamna
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
Irina, sunt medic, am avut multe cazuri. Lovitura la cerebel omoară pe oricine, treaz sau beat. - Oi fi mata medic, dar eu îl cunosc pe Ghiță. Are capul tare. Și cum sunt pornită pe bărbați, abia aștept să pocnesc unul. Tanti, unde ai un făcăleț, sucitor, ceva tare? - Ești nebună? Vrei să mă bagi în bucluc? Dacă se-ntâmplă la mine-n casă, voi fugiți și eu... - Unde ai o frânghie,tanti, sări și Violeta. Cum sunt și eu supărată...dar
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
sunt pornită pe bărbați, abia aștept să pocnesc unul. Tanti, unde ai un făcăleț, sucitor, ceva tare? - Ești nebună? Vrei să mă bagi în bucluc? Dacă se-ntâmplă la mine-n casă, voi fugiți și eu... - Unde ai o frânghie,tanti, sări și Violeta. Cum sunt și eu supărată...dar nu cu făcălețul. Îl legăm și jucăm bătuta pe el, să se-nvețe minte...Niciuna nu observă că Florina lăsase capul în jos, încruntându-se. Tăcea pufnind ca un motan. Dar
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
se auziră lovituri în ușă, cu pumnii și picioarele, însoțite de răcnete: - Deschideți sau sparg ușa, curve-mpuțite! Vă omor, pe-amândouă vă omor! Amuțiră toate. Florina începu să tremure și să scâncească. - Aoleu, mă omoară! Ascunde-mă mai repede, tanti! - Ia copilul și treci în dormitor! Stinge lumina și închide ușa! Apoi, Maria se repezi la ușă, unde turbatul urla și lovea cu piciorul. - Ho, nebunule, potolește-te, că deschid! N-apucă să descuie, că bețivul o trânti cu ușa
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
Copilul țipa disperat în dormitor. Calmă, Maria se întoarse la Florina: - Înțeleg că te-ai supărat, dar n-ai văzut că era să mă omoare? Hai, ajută-mă, să-l ridic! Ba, nu! Du-te și potolește copilul! - Iartă-mă, tanti, dar nu mi-a plăcut ce i-a făcut curva asta. Auzind-o, Irina iar s-a repezit cu mâinile în ceafa ei: - De ce mă faci curvă, fa, mizerabilo? M-ai prins tu cu bărbatul tău? O vorbă să nu
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
ridice, dar Ghiță nu putea să se țină pe picioare. Fața îi era plină de sânge. Gemea și bolborosea, probabil înjurături și amenințări. Dacă văzu că nu-l pune pe picioare, începu să se roage cu o voce plângăreață: - Hai, tanti, hai, mă, fetelor, ajutați-mă să-l ridic! - Acum nu mai suntem curve, mă? îi reproșă Irina. Maria și Violeta începură să tragă de el, dar nu reușiră până nu interveni puternica Irina, care îl apucă de subsuori, îl ridică
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
teamă sau nu știe cum să spună... O prinse blând de umeri și îi vorbi: - Cristina, draga mea, tu știi că mie poți să-mi spui. Orice ar fi, nu-ți fie teamă, o să fie bine! Te rog! Te ascult! - Tanti Emanuela, știți, Costel..., începu să vorbească fetița, dar se opri după aceste cuvinte, trase adânc aer în piept și continuă fără să mai respire. Este pe gărduțul din fața blocului, la soare, cu Daniela în brațe. Cristina a închis gura și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
niciodată. Dar cine poate răbda o viață întreagă doar s-o vadă cum scrie infinituri și cum desenează pe pământ și pe apă ce abia a mai rămâne din ce a fost sfânt?!”... Sigur că da! Nu?...Da, iată, o tanti oarecare scutură preșul pe geam. Strig: „De ce scuturi, doamnă? Chiar nu vezi câtă splendoare și cât diafan? Chiar nu vezi câtă elegie în alb? Și ce unică invazie de fluturi? Chiar nu vezi cest frumos gratis? Chiar îți scuturi gunoaiele
Frumoasă…de poţi s-o dai la o floare by http://balabanesti.net/2015/05/07/frumoasa-de-poti-s-o-dai-la-o-floare/ [Corola-blog/BlogPost/340045_a_341374]
-
Popii nu prea veneau copiii. Părinții lor erau duși la muncă, iar ei se adunau în ceată, pe Poiana Mare, unde nu prea era iarbă, dar ei erau fericiți că jucau țurca până plecau acasă de prânz. La început, și tanti Violeta, cum îi spuneau copiii satului, a stat alături de ei, dar, fiindcă făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo, mergând în adâncimea văilor înguste și liniștite, cu care
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
scris, condeiul și buretele. Nu aveam maculator. Așa am învățat să scriu la școală, pe durata primei jumătăți a primului an de învățământ: pe tăbliță. Era foarte practică în felul ei. Scriam, ștergeam și iar scriam! După ce vedea doamna învățătoare - tanti Dorina Pițurescu, vara tatălui meu - și mă corecta ori îmi spunea „bravo”, ștergeam și scriam ce mi se mai cerea. Traista era lucrată de mama, din pânză rezistentă, probabil din doc, atât de bună, că mă puteam apăra de câini
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de cald și grijuliu
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
mami cum au plecat cei trei “trubaduri” jerpeliți, cât de furioși erau și cum îl amenințau cu moartea pe bietul Cartuș. -Înjurăturile nu prea erau românești! i-a spus ca și cum mami trebuia să tragă concluzia singură. -Săracii copiii! a spus tanti Oala, necăjită pe Cartuș. -Ce copii?! am sărit și eu cu gura. Erau mai înalți decât tata-mare. Cartuș își muta capul de la unul la altul și în întunericul de afară, ochii îi străluceau ca două steluțe. -Închide-l în magazie, în
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
pajama și cu ghetele cu șireturile desfăcute. Numai căciula îi era undeva pe ceafă. La fel de repede a intrat și a ieșit și mami din casă și mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, a ridicat din zăpadă lanțul saniei. Tăticu și cu tanti Oala se chinuiau să-i toarne în gură lui Cartuș laptele din cană. Eram înțepenită pe scară de frig și de nenorocirea care se abătuse asupra noastră și a lui Cartuș. Ca prin vis l-am văzut pe tăticu așezându
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
cu sania în urma lui tata-mare care deja deschidea poarta. Plecau la dispensarul veterinar, destul de departe de casa noastră, cu speranța că doctorul, dacă ajungeau la timp, avea să-l salveze pe Cartuș. Când intram în casă, am auzit-o pe tanti Oala: -Cine crezi, Ionele, că ne-a făcut-o? -Vagabonzii de aseară! i-a răspuns tăticu în clipa când mă ridica în brațe. Abia în casă am realizat că îl pierdusem pe Cartuș, pe prietenul meu mai mare, cum îi
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
el cu înjurăturile lui. De aceea, cu părere de rău, când vedea TV-ul în fața casei lui Ică își schimba ruta, ocolind prin fața bisericii. Își schimba ruta și alteori, atunci când de la fereastra casei sale, învecinată cu aceea a lui Ică, tanti Pupa, mama acestuia, hrănea câinii. Obișnuia, la ore fixe, să adune o mulțime de maidanezi pentru a-i hrăni. Dacă nu hrănea câini, hrănea porumbei. Ca să adune mâncare pentru animale și păsări, tanti Pupa răscolea prin containerele de gunoi din
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
-o la Paris. Dar n-a rezistat, în pofida eforturilor mele, nici ea prea mult. Acum odihnește săraca la Père-Lachaise, mi-am permis să-i iau loc nu departe de mormântul lui Enescu... Se întorsese spre casă fără a ocoli. Cu toate că tanti Pupa își hrănea câinii. Dar câinii nu-i făcuseră nimic. Iar tanti Pupa își fluturase zâmbind degetele spre dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
prea mult. Acum odihnește săraca la Père-Lachaise, mi-am permis să-i iau loc nu departe de mormântul lui Enescu... Se întorsese spre casă fără a ocoli. Cu toate că tanti Pupa își hrănea câinii. Dar câinii nu-i făcuseră nimic. Iar tanti Pupa își fluturase zâmbind degetele spre dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost, șoptise, simțind cum ierburile crescute printre pietrele pavajului îi mângâiau delicat picioarele
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
din cu totul și cu totul alt film - un exemplu de dialog pe scenă, și muzical, și stil stand up, și uman. A fost un concert anti Valentine’s Day sută la sută, care ar putea fi considerat misogin de către tantile & nenii political corect, pentru că-n textele lor femeile plîng (sau așa sînt fețele lor), sînt triste (sau așa-s fețele lor), dimineața sînt scoase-n șuturi afară („fiindcă-i casa mea”). De fapt, piesele celor de la Țapinarii chiar sînt „de
“Eşti naşparlie rău”, declaraţie anti-Valetine’s Day by http://www.zilesinopti.ro/articole/89/esti-nasparlie-rau-declaratie-anti-valetines-day-tapinarii [Corola-blog/BlogPost/96853_a_98145]