700 matches
-
o nouă disciplină vine să dubleze etnologia clasică aflată în plină criză de concepte, de metodă, de perspective. "(Carmen Huluță, în Con-text-ul final) Aduce proiectul acesta cu un ritual de trecere. Unul reușit, din moment ce am trecut de eclipsă, suficient de teferi ca să înțelegem și să apreciem așa cum se cuvine cartea de față. Numele celor care au alcătuit arhiva și au regizat ritualul: Daniela Alexandrescu, Carmen Huluță, Cosmin Manolache, Irina Nicolau, Ciprian Voicilă. Lecturile la zi v-au propus pe această pagină
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
dezolant, în aer vârfurile sălciilor plângătoare deveniseră geamanduri de avertizare, Anton contempla apele de dedesubt, trunchiurile gârbovite, sprijinite de cioturi cavernoase, mlaștinile puturoase, în smârcurile tulburate. Încercând să-i agațe de undiță, peștii se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat, în vreme ce celălalt, altoit în trunchiul de salcie, se nutrea, furnicător într-o comuniune cu vegetația și cu apa, și cu aerul proaspăt al înălțimilor. Din rădăcini urca sângele împreunat cu seve, în ramuri brațe se iveau
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
ce s-ar întâmpla în jurul meu, către plinii ani 2080? Pe atât de întinsa plajă cu umbrele amețitor colorate ale globalizării? Oare ce-mi rezervă destinul, acum că mă aflu în posesia unui considerabil stoc de experiență, după ce am trecut teafăr printr-un pustiitor război mondial, seisme, comunism? Călătorii - inițiatice? - prin continente pe care, la frageda-mi vârstă de astăzi încă nu le-am călcat cu piciorul, desigur m-ar înviora. A trage pe nări nărăvașul aer umed al cascadei Niagara
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
câteva cuvinte referatul continuă astfel: Din cea mai curată dragoste au luptat ei lupta cea mai grea împotriva vrăjmașului<footnote Notă Pr. Bodogae: Adică împotriva diavolului. (n.s. 67, p. 192) footnote> pentru ca odată strânsă de gât fiara să sloboadă afară teferi pe cei despre care ea-și închipuise că i-a înghițit de tot. Căci ei nu se arătau trufași față de cei căzuți (Gal. 6, 4), ci printr-o milostivire cu adevărat părintească mai curând le-au făcut parte din bunurile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Copiii, filiala Iași. Citește tot... Concert Nicu Alifantis @ Hunter’s Pub, 6 aprilie “Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cîntecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsîndu-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, măi bucuroși, măi teferi, intru poezia-i caldă. În inima mea, toata blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și mil altora. Și s-o repet pînă la îngeri!” Emil Brumaru Bântuit de muze, diurn pe apucate și “lunatic
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94712_a_96004]
-
pe insula aleasă vei sta într-o casă de cărămidă și mortar nu e de cleștar, dar e o casă numai să visezi cu ochii închiși. dacă te lași dus de vise după ani și ani de naufragiu vei ajunge teafăr pe ostrov ca să punem la cale sfîrșitul lumii. dacă te lași dus de vise pe insula aceasta vei uita că 99 % sînt țînțari și restul oameni. nu te-ai gîndit mai bine la red montana? aurora insula asta nu e
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
baza unui imens dosar de presă, bine procesat tipologic și stilistic. Un personaj cu totul nou este Simona-Salma, aflată într-o relație specială cu Plagamat, un fel de victimă voluntară a rețelei de scenarii țesute de diabolicul ei patron. Ieșind teafără dintr-o aventură tematică - pânda și vânătoarea -, firul roșu al relațiilor dintre personajele și figuranții romanului, Salma este scoasă din matca previzibilă de hazardul întâlnirii bărbatului fatal: Sayub Shalla, un indian arabizat, zis Arămiul, de care e ca și vrăjită
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
bate din ce în ce mai repede. Și, dintr-o dată, sare poetu' de-acolo, de la treizeci de metri înălțime, drept într-o cristelniță obișnuită, umplută numa' pe jumătate cu apă de botez. Aoleuu, Doamne! Triplu salt mortal! Că rămîn înger-îngerașii înlemniți. Și iese poetu' teafăr, zîmbind și salutînd publicul. Iar dresoru' îi și pune aureola pe cap. Drept recompensă. Ștampila aia de calitate a luminii."( Arta Popescu) Sau cînd stăteam cu toții pe scenă, actori și spectatori, înghesuiți într-o imaginară stație de pe strada Mîntuleasa și
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
Catedralelor, Decembrie își suflă Vântul în cazemate Sufletele noastre aplecate Cu nasul în sticla de vin, transpirația Lipită de zbârciturile pielii Pastile mai mici pentru decizii mai mari Nesiguranța Contopirea sufletelor înstrăinate În cădere, în hotărâri greșite Ai fost odată teafăr la minte 2. Vine la tine sărutul cu gust de grăsime Zădărnicia nu cunoaște nici o rușine 3. Încă o dată nesiguranța transpirația urâtă Peste care ninge, o albire mai liniștită Respirația devine mai blândă în catifea Moare fără ca eu să-i
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
care îl îmbărbătau și ele, bolintinian, în fiecare sezon estival: -Lasă, Cory, dragă, că, dacă mori, ne-a ajuta Dumnezeu să ne descurcăm și fără tine... Dar, spre disperarea soacră-si, de obicei nu i se întâmpla nimic, întoarcându-se acasă teafăr, ba mai și lăudându-se cu sadism că a jucat remy în Poiana Brașov cu flebețea ei, Dan Negru. Aceasta în timp ce pe lângă masa de joc treceau agale ursoaicele ducându-și puii la cină în Cartierul Răcădău din orașul de la poalele
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
se îndreaptă, cei din urmă duc fără îndoială la spațiul literar de unde el provine. Un frate mai mare al lui Apolodor este grecul Odysseus. Efigia protectoare a fratelui mai mare este cea mai sigură garanție că micul pinguin va scăpa teafăr din toate încercările. Despre Odysseus, Homer povestește că s-a acoperit de glorie sub zidurile Troiei împreună cu ceilalți regi achei și a contribuit printr-o stratagemă decisivă la căderea cetății asediate ani de-a rîndul. Adevărata probă a supraviețuirii el
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
în carne și oase întors din țara umbrelor a văzut și a trăit totul, este imun și desăvîrșit ca un Achilleus cufundat în întregime în apele Styxului. Legenda greacă a păstrat mai multe nume de eroi care s-au întors teferi din lumea cealaltă (precum Herakles sau Orpheus), de aceea Odysseus își revendică explicit întîietatea: ,Circe, au cine pe calea aceasta-mi va fi călăuză?/ Căci pînă-n Hades chiar nimeni n-ajuns-a cu nava cea iute!" (10, 501-2). Trecerea-dincolo a lui Apolodor
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
prin țâțe de lapte, / să nu afli clipă de zbatere lină, / să te zvârcolești de dragoste-n tină, / dacă nu te rupi chiar acuma din loc, / În brațe, dor să-mi alini, vâlvătaie de foc” . (Blestem de dragoste). Consolarea, ieșirea teafără din crunta suferință a iubirii, poetul o realizează printr-o armonie a esențelor din semințe și flori, precum la Blaga, urmând, cu sub hlamida cosmicului, să plutească În univers de-a pururi: „Iar mâine, de nu voi mai fi, / Vorba
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
premiul scriitorimii. Izbândă până la urmă căsătoria cu o femeie de neam, dobândirea unui domeniu, înălțarea flamurii personale deasupra conacului de la Sionu. Și totuși - niciuna din acestea, nici toate la un loc nu fac Izbânda. Omul izbutește cu adevărat dacă ajunge teafăr la șaptezeci de ani! Mulți miniștri mor înainte de vârsta asta, iată Duca, Vintilă; mulți decorați la fel, iată Roznovanu, imbecilul de Ciorănescu; mulți scriitorași se duc devreme, iată lingușitorul Cerna, lingușitul Ion Luca; boieri cu panaș nu apucă jumătatea de
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Poarta cea argintie prin ea zăream primii ghiocei și căruntețea lui Solomon și fibula lunii noi. Prag și portal prag și portal îngemănare de aur și auriu; stiva de fîn, mantie regească ieslea și zîmbetul Pruncului care ține bolta cerului teafără. Zugravul și poleitorul Călugărul salvează fluturi cînd se lasă bruma și ei sunt aproape morți. îi aduce în chilia sa și ei învie. Pictorul salvează fluturi cînd se lasă bruma și ei sunt aproape morți. îi aduce în atelierul său
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
cer crucea mea neîntâmplată și umedă mereu în amnioticul ruperii. Dă-mi imnuri să aud și eu sunetul vieții și vino la mine-n lăuntru în peștera pântecului tău mult-slăvit. T: Am acoperit lampa cu plămânii mei explodați Dumnezeu era teafăr îmi trimisese mesajul pe care eu îl măream sub o lupă de rouă-femeie. N: Sunt încă suspin sunt încă sâmbure sunt încă noapte sferică. M: începusem să te termin și tocmai îți zămisleam pleoapele fiindcă acolo în mine încă mai
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
zeci de ani la Paris, dar niciodată nu și-a uitat țara În care s-a născut, pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al Piei, sora poetului Ion Pillat. Alexandru Danielopol, În prezent rezident la Paris, este
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
popor care a dat omenirii atâtea nume ilustre? Nimic altceva decât pleavă. Pleavă au și alte popoare, care, firește, ca și noi, se rușinează de ea. Dar pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează - și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu frunzele Îngălbenite care se scutură din el și se amestecă cu țărâna. Vă mulțumesc!
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
regăsiri decât a unei descoperiri, poate tocmai pentru că evreii sânt de toate națiile. Și atunci, asumându-mi riscul, am lăsat de izbeliște formația de dansuri rătăcită-n ospețe; m-am mulțumit cu "prada" Florin Mugur, pe care l-am adus, teafăr și nevătămat, la Bacău. Pentru treaba asta n-am fost decât dat afară din serviciu și cu multă greutate angajat pe un post de "reporter" la Stația de Radioficare a Bacăului. (Mare instituție și asta, n-ai treabă! I se
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc la școală, plec de la școală, mănînc, dorm, mă plimb, mănînc, dorm, mă scol... etc. Sănătatea mea e dintre cele mai înfloritoare cu putință și simplul fapt că mă strecor teafăr prin plictisul cotidian este un indiciu categoric de vitalitate invincibilă. 28 apr. 1953. P.S. - Dacă se ivește vreun prilej - fără a face însă nici o sforțare deosebită în acest scop - trimite-mi Opere alese de Macarenco, eventual și Poemul (de recomandat
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
și Evul Mediu cu trubadurii și, cu menestreii, cu o parte a literaturii preluată de voce și de acompaniamentul altor corzi. Dar acum textele sunt mai scurte, memoria poate fi mai puțin homerică, iar în plus, cântărețul trebuie să fie teafăr, fiindcă are de cucerit castelane ori de pornit oricând în cruciadă. Bineînțeles, asta dacă nu cumva își vâră în cap să moară la propriu, precum Jofre Rudel, de dorul niciodată văzutei de către dumnealui prințese din Tripoli și, pe deasupra, nu prea
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Emil Brumaru Doamne, lasă-mă să-ți scriu Înc-o dată-n zori lumina Cît sînt teafăr și pot, viu, Dintre raze să zmulg rîma. Și mai am curajul moale De-a-mi privi iubita-n suflet Chiar de-i îndoită-n șale-n Roua ce s-o rup mă-ncumet. Ci vreu să-i aduc fîntîna Grea
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14566_a_15891]
-
de hac. Pe coasta dealului ascunsă privirii nemților, răniții erau coborîți în sat. Unii mergeau șchiopătînd pe picioarele lor, servindu-se de puști ca de cîrje, alții erau tîrîți în pături de sanitari. Ultimele plutoane odihnite le luau locul. Soldații teferi își priveau camarazii schilodiți fără să încerce să se apropie prea mult de ei. Nenorocirea îi ținea la distanță. Schimbau doar cuvinte de milă și se mirau că nu adaogă "ceasul rău" ca în cazul vreunui consătean lovit de un
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
a Ienii (pe strada cu același nume din centrul Capitalei), ctitorie a logofetesei Safta, cumnată a domnitorului C. Brâncoveanu, a dispărut din peisajul Bucureștilor după cutremurul din '77 în urma dispozițiilor exprese ale Elenei Ceaușescu, deși această bijuterie de arhitectură scăpase teafără după seism (o neînsemnată spărtură în zidul unui sân al naosului). A fost, pesemne, prima victimă a furiei demolatoare de biserici a dictatorilor. Într-una din chiliile bătrâne ale sfîntului lăcaș, chilii ce se întindeau în spațiul în care s-
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
a vehiculelor pe acolo. Ai sentimentul apăsător că străbați un teritoriu tocmai ieșit dintr-un război pustiitor, dintr-un cataclism ciudat. Hârtoapele sunt peste tot, inconturnabile și tu devii obligatoriu o victimă a lor. Trebuie să fii mulțumit dacă scapi teafăr, oricum mașina ta va avea de suferit. Eu am fost norocos, m-am ales doar cu o anvelopă distrusă, care pur și simplu a plesnit, s-a rupt, ofrandă adusă uneia din gropile aflate în centrul unei prospere localități bănățene
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]