94 matches
-
naturii și ale aspectelor ei complet anticrestinesti, se apucă într-o zi să se refere cu multă pace și duioșie la toate animalele planetei, de la insecte pînă la elefanți. Că și ele ar fi niște creaturi ale Puterii Supreme - nefiind teist se exprimă că un francmason. (Nu știu dacă; în sfîrșit...n.n.). Nu-l cunoașteți cum îl cunosc eu, ca să vă dați seama de suportul adevărat al uluielii sus-iscălitului. De exemplu, cum vedea dumnealui vreo furnică înaintînd aferata prin apartamentul său
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
noțiunii de adevăr e vorba în cartea lui Simon Blackburn. Profesor de filozofie la Cambridge University, Blackburn a ținut în 2004 opt prelegeri la Universitatea din Glasgow, în cadrul unui proiect sprijinit de Fundația Gifford, al cărei întemeietor, lordul Gifford, spirit teist cu vederi liberale, și-a pus averea în slujba culturii, gest insolit dată fiind indolența magnaților față de eficiența spiritului. Acelor prelegeri Blackburn le-a adăugat textul altor conferințe, rezultatul fiind o carte sprințară, pe alocuri ironică, al cărei stil vorbit
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
principala a naturii umane este lipsa libertății (pentru că nu se pot violă legile fizicii, suntem dependenți de resurse și în final murim), omul fiind închis într-o realitate materială limitată. Dumnezeu a creat cadrul necesar apariției omului, în urma evoluției (evoluționism teist). Considerăm că nimic material nu a existat înainte de Big Bang, ci doar Dumnezeu care este infinit. Din pricina anumitor concepte, precum omnipotenta și atotcunoașterea lui Dumnezeu, se produce un conflict în ceea ce reprezintă problemă logică a râului, enunțata prima dată de
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
principala a naturii umane este lipsa libertății (pentru că nu se pot violă legile fizicii, suntem dependenți de resurse și în final murim), omul fiind închis într-o realitate materială limitată. Dumnezeu a creat cadrul necesar apariției omului, în urma evoluției (evoluționism teist). Considerăm că nimic material nu a existat înainte de Big Bang, ci doar Dumnezeu care este infinit. Din pricina anumitor concepte, precum omnipotenta și atotcunoașterea lui Dumnezeu, se produce un conflict în ceea ce reprezintă problemă logică a râului, enunțata prima dată de
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
principala a naturii umane este lipsa libertății (pentru că nu se pot violă legile fizicii, suntem dependenți de resurse și în final murim), omul fiind închis într-o realitate materială limitată. Dumnezeu a creat cadrul necesar apariției omului, în urma evoluției (evoluționism teist). Considerăm că nimic material nu a existat înainte de Big Bang, ci doar Dumnezeu care este infinit. Din pricina anumitor concepte, precum omnipotenta și atotcunoașterea lui Dumnezeu, se produce un conflict în ceea ce reprezintă problemă logică a râului, enunțata prima dată de
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
științelor și cu cele mai avansate idei ale futurologiei, pentru că Buddha a fost mai înțelept la vremea lui; s-a abținut să răspundă la întrebarea cine și când a făcut universul, îndemnându-și discipolii la observație, experiment, gândire, ceea ce dogmatici teiști nu au făcut-o și acum rămân în urmă, tot mai în urmă, mai singuri, părăsiți. E doar o chestiune de educație și timp. Dalai Lama e prea inteligent, cult și buddist așa că nu face asemenea referiri sau aluzii, orale
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
științifice, ce pune concepția divină într-un mare impas, total dezorientată de realitățile demonstrate științifice, nu bazate pe narațiuni biblice, minuni și miracole fără acoperiri ideologice sau științifice. Iar Dalai Lama, fără să menționeze nici cea mai mică referire la teiști, îl plimbă prin istorica galerie a științelor, ideilor și filosofiei actuale. Cosmologia modernă, cu care începe marele tur, a ajuns deja la o concluzie fermă: Universul nostru în forma actuală nu este nici etern nici static. Această teză demonstrată retează
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
atâta timp cât timpul este linear, nu se poate vorbi de eternitate, condiția primordială a infinitului fiind lipsa timpului și a spațiului. De-a lungul istoriei au existat patru explicații principale asupra apariției vieții și omului: creaționismul, evoluționismul, design inteligent, si evoluționismul teist. Creaționismul reprezintă un concept (nu se poate considera că teorie, pentru că nu are o bază științifică demonstrabila) comun tuturor religiilor importante precum mozaismul, creștinismul și islamismul (numite și Abrahamice), pornind de la ideea existenței unui Dumnezeu perfect care a creat voit
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
publicată în 1859. În anii 1930 teoria darwinista fuzionează cu „Legile lui Mendel” privind ereditarea, rezultând „Teoria sintetică a evoluției”. Din punct de vedere filosofic există mai multe opinii privind evoluționismul, precum tipurile de evoluționism materialist - ateist, deist, panteist și teist. În timp ce evoluționismul ateist îl exclude absolut pe Dumnezeu din apariția vieții și a omului, considerând că viața a apărut în urma accidentului, cel deist consideră că Dumnezeu a creat Universul și mecanismele necesare apariției vieții, însă s-a retras, lăsând că
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
deist consideră că Dumnezeu a creat Universul și mecanismele necesare apariției vieții, însă s-a retras, lăsând că aceste mecanisme să funcționeze independent, cel panteist, specific religiilor din Orient, consideră că natura și Dumnezeu sunt tot una, întrepătrându-se, iar cel teist, asemănător cu cel deist, consideră că Dumnezeu este în spatele Big Bangului și al evoluției, insă totodată dându-i vieții un scop. Design inteligent susține că viața a apărut și s-a dezvoltat sub îndrumarea lui Dumnezeu, nu prin procese indirecte
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
biologică ci Dumnezeu, care a intervenit și intervine atât la nivel global cât și personal. Partizanii designului inteligent susțin că acesta este o teorie științifică, încercând să redefinească știință și educația. Comunitatea științifică cataloghează designul inteligent că drept pseudoștiința. Evoluționismul teist este o formă de creaționism proevoluție, care consideră că există un creator și un scop, diferențiindu-se de designul inteligent prin faptul că acceptă teoriile științifice referitoare la apariția vieții, considerând totodată că Dumnezeu a utilizat teoria sintetică a evoluției
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
toate criticile care pot fi aduse cărții Geneză, relatarea biblică a contribuit substanțial la progresul umanității, prin evidențierea monoteismului într-o perioadă dominată de un politeism mistic în care omul există doar pentru a-i sluji pe zei. Așadar, evoluționismul teist pare a răspunde cel mai bine nevoilor de împăcare a ideii de Dumnezeu cu știința și evidentele necontestabile. Constantin POPA 7 iulie 2012 --------------------------------------------- Seria „Condiția umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea angoasei” și „Metafizica”. Această divizare sugerează faptul că
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
presupunând, firește, un autor experimentat, de real talent scriitoricesc, capabil să convingă cititorul de urmările periculoase ale impactului ideologic comunist asupra formării indivizilor sociali. Una din temele extrem de puțin aborate înproblema românească de ficțiune este și aceea a conflictului dintre teiști și ateiști. Cartea intitulată „Dincolo de curcubeu”, de Cristian Petru Bălan, se impune a fi tratată ca un act necesar de creație, apărut la timpul potrivit. Ea a fost scrisă, după cum mi-a mărturisit autorul, „în anul 1987, în numai o
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
altele, trebuie spus că Hegel meditează asupra sufletului în concepția índică: "Despre suflet ei spun că "nu este produs și nici productiv, este individual, astfel există multe suflete; sufletul este simțitor, etern, nematerial, neschimbător". Aici Colebrooke face deosebire între sistemul teist [Yogă] și cel ateist al filozofiei samkhya. Primul "admite nu numai existența sufletelor individuale, ci și existența lui Dumnezeu (în Içvara, cuvînt folosit de misionari în India, pentru a indica Dumnezeu, în sens creștin] ca fiind cîrmuitor al lumii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
determinații mai precise ale inteligenței în raport cu cele trei calități [...] puterile ce se pot dobîndi prin Yogă-śăstra; se continuă cu expunerea lui Colebrooke [164]. "Colebrooke amintește apoi de împărțirea învățăturii samkhya în doctrină teistă și doctrină ateistă. În timp ce în sistemul teist "Içvara, cîrmuitorul suprem al lumii, este considerat ca suflet sau spirit deosebit de celelalte suflete, Kapila" (în sistemul ateist) "neagă existența lui Içvara, cîrmuitor cu voința conștientă al lumii, întrucît susține că nu există dovezi pentru existența lui Dumnezeu". Percepția nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
astfel încât cuvântul „Dumnezeu” numește ansamblul universului vizibil și invizibil, cunoscut și necunoscut. Păstrarea numelui „Dumnezeu”, utilizarea lui în aceste scopuri nihiliste, plasează într-o perspectivă în care toate se echivalează pentru că nimic n-are valoare. Dumnezeul dintr-un loc nedeterminat - teist sau deist - care judecă, face viața imposibilă prin castrare, interdicție și lege, prezente pretutindeni; Dumnezeul de nicăieri, deci de peste tot - panteist - produce același tip de efect dar în virtutea altor așteptări: sub regimul său ontologic, în lipsa unor principii și legi în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fildeș), de unde contemplă umbra digurilor pe mare, o umbră identică inițialei sale, un T imens, ce poate fi, concomitent, o cruce și o spânzurătoare. Citește aici manuscrisul excepțional al unui Eu-se biu Scrib-an și practică ritul T, precum toți „teiștii” (foști deiști / theiști). Omul, gândește T, este cel ce dă nume lucrurilor care îl primesc, instaurând astfel un sens asupra realului. Numele și adevărul țin - grație exclusiv nouă - de Limbaj. Ritul T reprezintă o rebeliune față de limbaj: „din stăpân ce
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii lui Scheler este marcată de o continuitate evidentă între „Scheler spiritualist și Scheler catolic” și de o ruptură implicită „între Scheler teist și Scheler panteist”. Din cauza schimbărilor care au avut loc în evoluția gândirii sale, se vorbește în special de două perioade care disting etapele de elaborare a eticii sale: „o primă perioadă - de pregătire și de actualizare a personalismului etic religios
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
15 miliarde de ani. Se acceptă noțiunea de infinit, se vorbește chiar despre un univers oscilant, pulsatil, sau despre o multitudine de universuri și de dimensiuni ale spațiului. Dar legile fizicii nu pot explica de ce s-a produs totul astfel. Teistul vede evenimentul ca un moment al creației și ca început al timpului. Oricum, în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte aspecte privitoare la timp, cauzalitate și na-tura realității i-au apropiat în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
explica prin procese naturale apariția unor organe cum sunt ochii mamiferelor. Concluzia lui Plantinga este că, dacă dintr-o perspectivă naturalistă argumentele pentru ascendența comună a viețuitoarelor pot fi apreciate drept destul de convingătoare, nu tot așa stau lucrurile și pentru teist. Am putea accepta principiile lui Darwin drept cea mai bună ipoteză explicativă doar dacă acceptăm și „naturalismul metodologic“. Dacă suntem însă teiști, vedem că dovezile sunt insuficiente. Plantinga face un pas mai departe, afirmând că prin credință, prin revelație creștinul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru ascendența comună a viețuitoarelor pot fi apreciate drept destul de convingătoare, nu tot așa stau lucrurile și pentru teist. Am putea accepta principiile lui Darwin drept cea mai bună ipoteză explicativă doar dacă acceptăm și „naturalismul metodologic“. Dacă suntem însă teiști, vedem că dovezile sunt insuficiente. Plantinga face un pas mai departe, afirmând că prin credință, prin revelație creștinul ar „cunoaște“ că pământul, viața și omul ar fi putut fi create „în moduri foarte diferite“, ceea ce ar întemeia o știință liberă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Rațiunea inerentă lucrurilor, oglindind raționalitatea Creatorului, face posibile reflecția rațională și descoperirea. Putem raționa în mod științific deoarece există o structură rațională inerentă lumii [...] deoarece suntem făcuți după imaginea lui Dumnezeu și împărtășim, într-o anumită măsură, raționalitatea lui [...] Fundalul teist răspunde celor două întrebări importante: De ce putem noi să asumăm regularitatea proceselor fizice, fie că ele sunt sau nu pe deplin determinate, și cum pot fi acordate mințile noastre pentru a le înțelege?“ O argumentare de acest gen revine mereu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf]ptuit), integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își îdeplineasc] datoria în funcție de „natură” fiec]ruia; ins] aceast] datorie este determinat] prin virtutea poziției individului în cadrul social, adic] datorit] clasei c]reia îi aparține el sau ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparținut Bisericilor orientale și occidentale. Scopul acestor autori teologi a fost s] interpreteze scripturile și tradițiile iudeo-creștine cu ajutorul ideilor derivate din filosofia greac] și român]. Cu toate c] P]rinții nu erau gânditori speculativi, ei au introdus în etică lor teist] noțiuni de o important] considerabil] care apar în toat] filosofia medieval] și a Renașterii. Prima dintre aceste noțiuni, care apare în scrierile lui Clement Alexandrinul (150-215) și în cele ale autorilor care i-au succedat, este aceea c], prin utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]