1,167 matches
-
uriaș bordel de tip multi- și intercultural?!... Este inadmisibil ca tocmai în veacul al XXI-lea al umanității creatoare să se ajungă în situații de viață de o dimensiune aflată sub limita cea mai de jos a conceptului de ființare telurică, iar niciunul dintre cei care le cer alegătorilor votul să nu realizeze nimic concret în acest sens, ci într-unul taman antagonic!... Din această perspectivă, propun ca, înainte de a mai fi cerșită încă o ștampilă cetățenilor lumii, din orice țară
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
mul! Ce minunăție! Ce mândru sună acest cuvânt! O-mul! Trebuie să ai respect față de om!” ... Ei, dar cum să te mai raportezi la asemenea vorbe adânci, când au fost aruncate de ceva vreme în cazanul cu smoală al infernului teluric cuvinte (cândva, pline de sens) precum morala, omenia, cinstea, demnitatea, respectul, puritatea, valoarea intrinsec-umană etc.!... Ce nevoie mai este azi de așa ceva, când se statuează, iată, cât mai sus posibil cu putință, în vârful tocit de vreme al bătrânului compas
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
fost creați tot mai însetați, ca să sorbim din Izvorul Cunoașterii. În goana noastră pe acest pământ și tumultul care ne-nconjoară, Sufletul nostru tânjește după Pacea, Bucuria și Dragostea Divină. Fără de aceste lucruri, în măduva noastră, n-ar ființa decât teluricul. EU ȘI EL Te-am judecat, Te-am răstignit, Și spini pe frunte Ți-am înfipt. Te-am bătut, scuipat, înfrânt, O cruce grea Ți-am dat urcând, Și răni adânci de bice. Oțet și fiere eu Ți-am dat
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
menținerea în acea stare de „deasupra de viață și moarte” ( Gândul de cioplitor), conștientizează trecerile, balansul mai degrabă, între aceste două tărâmuri, apare mai ales înconjurată de noapte: „Femeia mă caută cu sânii dăruiți vântului / se bucură de foamea mea telurică./ De dragostea ei tăinuită de întuneric / sângeră aprins frigul însingurării,/ ca un copac cu frunze îngălbenite de schim- bare.// În ochiul cerului devin mai palid / nimeni nu știe că noaptea se plimbă pe ape/ cu un coș de stele, pâine
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
voi fi și furtună/ cu cel ce rătăcește cuvântul/ în verdele ofilit al trădării.” (Un ou brâncușian). „În miezul meu cel mai sonor/ îmi adun inima,/ să o pun în cuvinte.” (Dincolo de limite), mai adaugă el. De o sobrietate remarcabilă, teluric până spre uimire, poetului Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu nu i se poate atribui o temă preponderentă, el abordând subiecte foarte diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
prin sfâșierea acelor aripi care sunt singurele menite să te poarte în depărtări. Cucerirea înălțimilor cunoașterii pornește chiar din copilărie, acea secvență a existenței noastre în care suntem cel mai aproape de îngeri și de perfecțiunea ideatică a menirii noastre în teluric. Urcând treptele vieții către amurg, conștientizezi că se pierd singurele valori care te apropie de divin și de plinătatea sufletească: candoarea și deschiderea deplină către tot. Nevoia acerbă de a resimți fiorul copilăriei și de a-ți revizui pașii de-
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432448865.html [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
glasul tău s-a rupt din trupul meu, Și-am plâns topindu-mi seva, că nu mai sunt eu. Crescut din dor din pântecele maicii mele M-am lepădat de bucuria ce m-a-nălțat la stele. IUBIREA E UN ZBOR ÎNARIPAT Teluricul cântă prin dulcea atingere Prin glasul care e o trecere a vremii, Amurgul se lasă ca o vale a plângerii La înseratul popas fără de înfrângere. Te-am privit prin geamul închis Iar lumina diamantie s-a prelins, Dimineața când viața
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
fără o țintă-anume Doar prinsă-n bucuria haloului discret Și culegând mireasma trăirilor postume Descopăr, fascinată, al timpului secret. Cărările ascunse, doar mie mi se-arată Căci, hoinărind prin stele, pe mine m-am găsit Și îmi privesc în față telurica mea soartă Râzând, știind că-n stele va fi al meu sfârșit. Referință Bibliografică: GENEZĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1473, Anul V, 12 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile
GENEZĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421053293.html [Corola-blog/BlogPost/377071_a_378400]
-
zbăteau să procreeze dorul existențial. Ce înseamnă regresivitate a termenului literar și ce poate duce la dureri mai mari ca viața în umbra răutăți profane? Cuvântul, de când și-a marcat existența, a ars umanul dând dureri fără margini, a secat teluricul și s-a întins roditor spre înaltul cerului, coborând cu savoare spre nimicirea entității om. Cuvântul este rodul ideilor noastre și unul dintre cele mai puternice fermentări de distrugere a semenului, cu dureri de neînchipuit. Unii dintre noi îl folosesc
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
o dorință acută a frământărilor interioare ale scriitorului, o introvertire mascată, neînțeleasă de lumea profană. Când două personaje se întâlnesc în acțiunea dorită a unui autor, de fapt, nu doi oameni, ci două entități majore ale timpului joc, ale creațiunii telurice, două malaxoare în care destinele corelează cu maximum de randament ființa nefiindă, creează existența ireală a tipului om. Romancierul se naște odată cu geneza creației sale și o dezvăluie când aceasta ajunge la maturitatea deplină a facerilor, când din ea se
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
La capătulCel dintru început al ei,Mă vei găsiDe dată aceastași tu...În speranțaCăîn brațeleTaleMă voi regăsi.... IV. DE DRAGOSTE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Tu, făptura celesta, plutind nestingherita peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Citește mai mult Tu,făptura
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU by http://confluente.ro/articole/br%C3%AEndu%C8%99a_maria_meru%C8%9Biu/canal [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Citește mai mult Tu,făptura celesta,plutind nestingherităpeste universu-mi teluric,te contopeșticu gândurile-mi nocturneși mă învălui,cu grațiaunei lebede negre,în privirea-țide căprioara rănită,mă înrobeșticu fiece vorba,zidindu-mă în turnurile-țisemețe...Tu,cetate de necucerit.... V. STARE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1409 din 09
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU by http://confluente.ro/articole/br%C3%AEndu%C8%99a_maria_meru%C8%9Biu/canal [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
preț anume nici dacă o dorește. Lațul caracatiței politicardo-oculte îi strânge de gât cu ne-milă pe toți adepții ei declarați fățiș. Homo communicans, în schimb, este o specie care întotdeauna așteaptă cu supușenie ceva - decizii grabnic ajutătoare ființării ei telurice nicidecum de sub- sau supraviețuire, ci de viețuire așezată în albia normalității sale firești. Specie îndelung răbdătoare în cazul poporului român, pe umerii săraci și lipsiți de vlagă ai lui homo communicans, culmea, cresc averi uriașe ca din apă pentru
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
trăda niciodată culoarea de azur a poeziei”. Cărțile sale pe care le am în față, toate trei, merită fiecare minut câștigat prin lectura lor și fiecare bănuț pe care-l cheltuim pentru ele. Sunt o îmbinare de esență, între poeticul teluric și metapoeticul astral, fie care idee, fie ca proiecte de sculpturi verbale, lucru valabil mai ales în ”Echinox sau Solstițiu”, unde primează poezia iubirii, dominată de hermeneutica obsedantei ”călătorii”. Mici bijuterii lirice coroborate cu un umor subtil, cu imagini originale
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
devine cartea unui sacrificiu permanent, dar și al puterii de a transcende dincolo de tot ceea ce este perisabil, trecător, pământesc. Tema iubirii este prezentă și în acest volum al Danielei Voiculescu, pentru că numai iubirea poate oferi puterea de a depăși prezentul, teluricul, astfel că poemele ei sunt adevărate romanțe, ode închinate celui mai frumos sentiment uman. Ea este cea care a “ales lumină, buchetul de trandafiri, multicolor, al unui înger!”. Iubirea devine un ideal pe care poeta lupta să îl apere de
ATUNCI CAND AROMA TEILOR DE SEARA SE NUMESTE LATONA1969 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_aroma_teilor_de_seara_se_numeste_latona1969_.html [Corola-blog/BlogPost/341751_a_343080]
-
creația poetei ci o adeverire existențială a unei lumi, de care se detașează când, prin împlinirea artei, inspiră harul deusian. Nu întâmplător volumul se deschide cu poezia Poetul și umbra, poate ca o justificare a faptului că poetul-om trăiește teluric atâta timp cât este însoțit de taina fiindului său: Poetul cu umbra sa / Porni prin lume ... / Pelerin. / în șase zile pline / Își căută Destinul ... . Dialogul poetei cu umbra sa este o măreție a unei inițieri, singura posibilă destăinuirii unor frământări de viață
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
mărturisirilor, țintește steaua și nu o lasă să cadă oricum pentru că Elisabeta Iosif este ea însăși o piatră de hotar între lumea de aici și cea de sus. Demult nu mai aparține, prin fiindul ei, gândirii mărunte, este un ego teluric prin trup însă prin idee despică universul unindu-se cu angelicul maestru al artei versului: Și-a legat visul de cifra opt, la adăpost de stâncă 6 / Prin limbajul strămoșilor. În sălașul lunii / Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
pe care îl fermentează lăsând ca din el să se nască forma, înțelesul voit a ceea dorește să transmită și erupe precum Etna acoperind răul și lăsând lumina să descopere adevărul vieții din taină. Conștientă, om fiind, de trecerea timpului teluric și de faptele îmbătrânirii materiei, nu însă a cuvântului ideii, se roagă trecerii și îl atenționează, totodată: - Nu vezi?! Mi-e ziuan baia arămie și noaptea-n univers / Te văd peste umărul Toamnei, Timpule, înmuiat în vers! / Lasă-mă să
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
Sub clar de lună), purtându-ne apoi într-o lume de basm a lumescului. Nu coboară prea mult de ceea ce trupul o leagă de semenii săi, pentru că în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări ... Adun sânziene ... / E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În 9 august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
omului. În versurile citate în rândurile de mai sus poetul prevede această stare naturală și ireversibilă, subtil degajă situația cataclismică: omul începuse să vorbească singur ... , rezultat al unei suferințe, a unui semn care sugerează sfârșitul. Versul al doilea denunță dezastrul, teluricul își pierde protecția celestului iar umbre trecătoare tind să stăpânească viul sub valtrapurile nefiindului. Ideea eului treaz se pierde pentru că materia cenușie este distrusă de imposibilitatea înțelegerii existentului. Versul al treilea, din cel de-al doilea catren al poeziei, sugerează
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad ca un sinistru semn, totul purtându-ne în străfunzimi coborâtoare în răbdarea păcatului existențial. El este: ... solitarul pustiilor piețe / Cu jocuri de umbră ce dau nebunie ... (Pălind) cel ce încă bântuie teluricul și asistă neputincios la jocul macabru al umbrelor misterioase care au început să pună stăpânire pe Pământul aflat în agonie. Damnat să privească: pălind în tăcere și-n paralizie (Pălind) umbrele amețite de perpetuul întuneric al apropierii sfârșitului el zărește
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
profund imaginative în permanență levitație: Nimeni, nimeni, nimeni ... Cu atât mai bine - / Și de-atâta vreme / Nu știe de mine / Nimeni, nimeni, nimeni ... (Rar). Triplicitatea pronumelui negativ nimeni, repetată și la sfârșitul catrenului, sugerează descompunerea carnalului, levitația sufletului și dispariția telurică a celor trei intersecții, care au derutat egoul cât a fost trăind pe pământul negru. Culoarea pământului trebuia de la începuturi să trezească în om suspiciunea timpului căderii lui, tocmai și datorită faptului că derma, prin gândirea omului, nu a avut
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Peste vise bruma, / Veșnic, veșnic, veșnic (Rar). Sunt două stări care îl fac pe literat înțelept și miraculos de meditativ: durerea fizică sau durerea dorului. Două prefaceri ce pun stăpânire pe existentul poetului-om, îi clatină existența; îl târăște în teluricul profan al mocirlei orânduirii antiliterate prin natura ei mercantilă ca apoi să îl înalțe spre imensul celest deusian unde locul lui este pentru eternitate. Bacovia este unic, simbolismul nu-i tronează în totalitate creația literară însă i se substituie bogăția
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Goma, viața i se poate asimila nu numai cu un veritabil maraton ontologic închinat cu demnitate uneia dintre cele mai pure dimensiuni intrinseci ale Ființei umane - libertatea -, ci ea ar trebui privită și ca o vocație singulară a traiectoriei sale telurice dăruită în chip generos de către divinitate. În anumite puncte critice ale istoriei, s-a observat cu ușurință faptul că modelele concrete de protest individual au întrecut cu certitudine, atât din punctul de vedere a reprezentativității, cât și din cel privitor
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
totdeauna mai tare. În zadar lupți frumos cu tăieturi fine de floretă, el lovește greu cu lăstarul în moalele capului. Și în zadar risipești spirit și vervă, el e tare ca piatra. Cum să-ți spun, prostul are o concepție telurică a vieții. Uite așa își înfundă spatele și trec pe deasupra lui toate curentele (...) Nimic mai greu decât să cârmuiești proștii. Ei au un instinct de împotrivire organică”. Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale, spune, amintindu-și de tatăl său, de felul
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]