869 matches
-
Dragoș Bucurenci Ieri mi-am văzut foștii colegi de școală generală. Au trecut 10 ani. Aș fi mincinos să spun că muream de nerăbdare să-i văd: eram mai degrabă temător gândindu-mă la perspectiva de a petrece câteva ore în compania unor virtuali aproape 30 de necunoscuți. După primul minut de autism complet, am inceput sa leg numele cu figurile și cu amintirile și m-am scufundat într-o anamneza
Hier encore by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83033_a_84358]
-
bine, nu, deși învățase să urce-n șa la herghelia unde unchiul său era administrator; secretul stă în altă parte, iar Bombea însuși e dispus să-l împărtășească momentan-colegului său de „grăjdar schimbul doi”: e ceva legat de cur. Ce?, temătorul narator n-are să afle niciodată, dintr-un refuz de ultim moment de a privi goliciunile mîndrului Bombea. Care Bombea, deținător al unui formidabil șezut, pornește cu galoane de locotenent pe calea gloriei de cavalerist. Glorie care nici vorbă să se
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
prețuit pe Liviu Ciulei. Lacrimile lui Paul Bortnovschi citindu-mi textul pregătit de el. Tulburarea din vocea Irinei Petrescu. Recunoștiința și fericirea din ochii lui Victor Rebengiuc. Solemnitatea și grija pentru fiecare cuvînt ales "despre Liviu" în atitudinea Ginei Patrichi, temătoare ca o școlăriță premiantă. Valul de căldură revărsat asupra mea de minunata Ileana Predescu. Și, mai presus de orice, dragostea și devotamentul scumpei noastre Andriana Fianu, cea datorită căreia Liviu Ciulei a poposit, cîndva, în redacția noastră. Reverență, Ma- estre
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
se rezumă la cele Zece Porunci, nu are a se teme de cele două Mari creații ale lui Dumnezeu, - VIATA și MOARTEA [...] Eu, crezându-mă și Omul lui Dumnezeu... Om totuși, ... Omul care, curajos fiind, în aceeași măsură este și temător am ajuns la concluzia că dacă Moartea trăiește, rezultă că și Eu-l din mine este un sfânt care va respecta legile Binelui ( Cele Zece Porunci)... și toate cele mari Pilde sfinte." Inutil să mai adaug că Nicolae Sinești scrie
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
scriu trebuie să urc mai întîi/ scara de lemn sunător/ precum șoarecii care rod noaptea/ bradul proaspăt bine uscat/ o cameră de copil purifică precum varul/ interiorul" (casă). Sau tratată printr-o anecdotică misterioasă: "orbul nimerise o groapă./ copilul plîngea temător/ în întunericul care se lasă dintr-o dată/ în cameră./ prin crăpătura ușii se strecoară singură/ pisica cu ochii aprinși, fosforescenți./ cineva totuși cîntă deși nu-i prezentă/ decît vocea lui liniștită.// precum s-ar aprinde lumina" (seară Întreaga psihologie auctorială
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
Exact: și? Și dacă ăla suferă de claustrostadionomie? Că zice prietenul meu, Haralampy: mă totdeauna trebă luate în calcul toate ipotenuzele... Da noi ce facem aici? Dar mâine seară, din nou știrile cu oribilitățile românești. Însă, mă întreb, așa, mai temător: oare în țara asta nu se mai petrece nimic bun? Pentru că, într-o singură zi, am numărat 78 de știri de senzație, toate negative.
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
fondul progresului uluitor al științelor medicale -, ci în puzderia de superstiții aiuritoare în a căror plasă ne lăsăm cel mai adesea prinși. Cu alte cuvinte, nu atît neștiința ne dăunează, cît încercarea de a suplini această neștiință printr-o imaginație temătoare și exuberantă. Imaginația aceasta debordantă funcționează ca un filtru perturbator prin care aproape toate cunoștințele provenite din domeniul unei specialități medicale ajung la noi sub forma degenerată a unor eresuri populare. Se pare că destinul oricărei științe este ca, pe măsură ce
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
că stă să moară Ori a murit demult, ori încă, încă Îl mai așteaptă oamenii la cină. Poate-i în dreapta lui, întâi, condeiul Si înainte de-a-l lua, tu însuți Te vezi în fața lui ca-ntr-o oglindă Luându-l temător cu mâna stângă. Dacă-ți închipui că ești singur, fie Si-o clipă doar, ai săvârșit păcatul, Blestemul chiar, de-a fi ceea ce ești. E pus în trupul tău ca o sămânță, Din tine să răsară la timp și-ncet
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
se vor cruci probabil și vor scuipa în sân oripilați, dar îi asigur că povestirea mea este reală, lucidă, obiectivă. Cum arăta un debut poetic în a doua jumătate a anilor '70? Să începem cu începutul: se debuta greu, chinuitor, temător, poticnit, dar mai ales zăbavnic. În toată țara nu existau decât câteva edituri literare mai răsărite, a căror crăiasă era neîndoielnic bucureșteana Carte Românească. Prestigiul acesteia era imens, dar dacă nu erai într-un fel sau altul omul regimului, dinaintea
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
care cineva îl filmase într-o zi crâncenă. Și din mormanul ăsta de fapte, se ridica lin șuieratul și suspinul unei vieți pe care Gil o uitase demult. Sub borul călduț al pălăriei lui invizibile creștea o bucurie densă și temătoare, venită din gura morții, căci tatuajul de pe cadavru era cheia mâncătorului de știri.
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
De multe ori trebuie să i se fi Ťurîtť de critică marelui critic. Cu siguranță. Altfel n-ar fi de înțeles!". Tot aci se cuvine explicată "mizantropia" lui E. Lovinescu, incriminată de unii contemporani "cu conștiința prea agitată sau prea temătoare", cum se exprimă, delicat, dl Raicu. "Mizantropie" care ar reprezenta un pandant pe plan social al "urîtului" înscris în planul conștiinței de sine. Dar a fost cu adevărat mizantrop E. Lovinescu, s-ar fi ascuns într-adevăr sub masca seninătății
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
figura unui om blazat, cu privirea tenebroasă, veșnic morocănos, dar care avea aerul că se află în posesia răspunsurilor la toate întrebările puse sau nici măcar imaginate. Cu timpul, omul cu figură de bunic burzuluit a cîștigat un fel de respect temător din partea tuturor. Cînd este de față toată lumea i se adresează cu un respectuos "domnule profesor", pe care îl acceptă firesc, deși, se pare, nu a predat în viața lui vreun curs. În absență i se spune aproape instituțional, "oracolul din
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
toate colțurile țării, cei din prima linie - Ștefan Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Corneliu Regman, Radu Stanca - au ajuns profesori la ciclurile primare sau secundare, în sate din jurul Aradului, la Timișoara, Cluj sau Sibiu. Vor păstra tăcerea editorială, se vor ascunde, temători și anonimi, până când li se va oferi, în perioada "dezghețului ideologic", șansa să se reunească, la revista orădeană Familia - rampa lor de relansare în publicistică și în literatură. Îți apropiați ai grupării - unii, chiar semnatari ai manifestului din 1943, către
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
în sediul guvernului. Atunci directorul bibliotecii, Mihai Erceanu a fost umflat de poliție ca infractorii cei mai periculoși. În acel scandal ministrul Culturii, în loc să țină partea cărților, le-a plîns pînă în ultima clipă de milă colegilor săi de guvern, temători că vine vreun cutremur și se prăbușește Palatul Victoria. Specialiștii au infirmat ipoteza guvernamentală. Dar cărțile Bibliotecii Naționale sînt în continuare depozitate pe unde s-a nimerit, multe în condiții ucigătoare. Același ministru al Culturii a eliminat de pe lista subvențiilor
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
Urmarea? Bardul-psiholog a umblat cu ochelari de soare timp de două săptămâni, într-un noiembrie cu o interminabilă ploaie mocănească. Încâlcită poveste!... Așa că apariția sa în postură de poet a fost un moment descumpănitor pentru mine, drept care l-am întrebat temător: - Ce-ai pățit, bade? Doar nu te-ai împerecheat cu vreun partid... Nu mi-a răspuns. A sorbit adânc din pălincă și, după câteva clipe, lăsându-și capul în piept, a adormit. Să fi fost ora terminării emisiunii Andreei Bănică
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
tacă. În timp ce joacă un rol din spectacol... Bărbații nu le mai sînt potriviți. Au haine de fîș și șepci colorate. Și-o pîrtie sub tălpi, și-un mers de schior... , Pe scaunele moderne așteaptă multe gravide. Tinere, plăpînde, ridate sau temătoare. Pantofii cu toc sînt pomana picioarelor lăsate în urmă. Gravidele-s egale, lunile-n avans nu-nseamnă nimic. Paloarea și răul zdrăngăne și în cercei. Totul e ieftin cumpărat de la colț." În ceea ce privește genul cărții, intitulată de Ioana Nicolaie roman, mărturisesc
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
Cristian Teodorescu Îmi trec prin mînă în ultimele zile cărți ajutătoare pentru candidații la Bacalaureat. Cărți pe care liceeni trebuie să le cumpere fiindcă manualele au diverse lacune. Elevul mai temător că ar putea să pice examenul fiindcă n-are toate aceste cîrje ale manualelor, adună cîte un teanc de asemenea cărți pentru fiecare materie în parte. Terfeloagele astea sînt destul de scumpe. Unele costă mai mult decît manualele. Faimoasele manuale ieftine
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
se derulează un același fir sinuos al business-ului românesc. Curtată de doi bărbați, Laura le folosește sentimentele pentru bunul mers al companiei, retrăgându-se la sfârșit din combinație, ca să-și găsească împlinirea profesională în firma unui italian homosexual. Acesta, temător că pasionalitatea i-ar putea fi speculată de parteneri de afaceri masculini, găsește în Laura coechipierul ideal. La timpuri noi, oameni noi. În fine, Internet și Sfârșitul călătoriei lărgesc cadrul, personajele, apăsate de propriul trecut, fiind urmărite și într-un
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
ortodoxii păgâni). Plethon însuși participase la Conciliul de la Florența, în urma căruia se stabiliseră punctele unei noi reconcilieri între lumea ortodoxiei și cea a catolicismului, reconciliere care a durat doar câteva luni, întrucât Patriarhia (autointitulată "ecumenică") din Constantinopol, ortodox-intransigentă dar și temătoare de o nouă așezare a puterilor ierarhilor a ales supunerea sub turci (abia cuceritori ai Bizanțului), iar nu împăcarea religiilor creștine. Se aduceau în vederea acestei supuneri atât precepte din cărțile sfinte (Isus: "Să dăm Cezarului ce este al Cezarului", Pavel
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
zi. Oribilele lor crime sînt relatate cu lux de amănunte în deschiderea emisiunilor de știri ale posturilor de televiziune, marile cotidiane le publică poza pe prima pagină, oamenii de tot felul ajung să le învețe numele și să îl rostească temători. După această "zi de glorie", urmează procesul și inevitabila condamnare la zeci de ani de detenție. Încet, încet, uitarea se așterne peste ei și peste faptele lor. Ajung să fie uitați pînă și de propriile lor familii - nevestele divorțează, copiii
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
zi cu zi,/ care ne feresc să părem mai goi decît sîntem./ Femeia fără să vrea își lăsase pardesiul cu fața deschisă spre interior/ obligată să asiste la ritualul/ ce avea să se desfășoare. Cealaltă haină mai discretă și mai temătoare,/ dar cine știe cîtă impasibilitate ascundea,/ era întoarsă cu spatele, vorbind de niște umeri puternici, bărbătești./ O tăcere dușmănoasă ne încleștase gurile, priveam inexpresiv,/ mîinile erau antrenate în gesturi/ cărora nu voiam să le dăm nici o semnificație” (Drumul cel mare
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
mîna ta o carte cum o casă nelocuită. Inima Inima părăsită de Lume scriind se regăsește și astfel se-ntoarce iarăși în Lume apoi se așează pe pat alături de tine toarce cum o pisică. Autumnală Din ce în ce mai frig afară o casă temătoare în care ți se usucă limba natală aidoma unui șirag de fructe puse la uscat un oracol te mîngîie pe furiș aidoma unui curent din geamul deschis uscînd cugetările ude cum niște rufe apa vorbește de zor la telefon ne
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
joc În părul curcubeului... București, 4 iulie 2009, la 55 de ani... DE ÎNDURARE Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței În umbra cea veșnică și neînțeleasă. Fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă, Într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și nedumnezeit ateu... Imaginați-vă! În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o murire nu mă mai poate intimida. Nici lacrima urzicilor din comuna Balaci, nici sângele vărsat
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
nevăzute mâini frâng pâinea și întețesc lumina la cina noastră în umbra ei netăinuită? mirozne îngerești încunună fruntea acestui ceas nemăsurat străluminatele merinde înaburesc cu jindul dezlegărilor adânci cerurile gurii din cana sângerândă limpezitorul vin să curgă în semnul stelei temătoare ce ni-i dată
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
chiar foarte pătrat. Surâd Ca și cum mi-ar fi zburat o vrabie de sub călcâiul întins. Albul - ca ultim scop al zborului Cu o daltă tai porumbeilor fulgere, ca să le albesc aripile. „- Dar sunt albe aripile lor. Dar aripile lor sunt albe!", temător mi se șopti aparte. Eu doar am zâmbit și am cioplit mai departe.
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]