113 matches
-
Panța) e consacrat în bună măsură unei anchete referitoare la Critica literară, azi (de citit!). Semnalăm un interesant interviu cu dl N. Breban, poeziile lui Adrian Alui Gheorghe și o justă și moderată în observații cronică literară a dlui Andrei Terian (despre care Cronicarul nu știe nimic) avînd ca obiect Lista lui Manolescu. * De la Cluj ne sosește un al doilea volum al Caietelor Echinox: Teoria și practica imaginii. Imaginar cultural cu bune texte de dnii Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican și alții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
Adrian Terian Fără a înceta să reprezinte un stil inimitabil, Cornel Regman este expresia unui mod-de-a-fi-critic, încadrându-se într-un filon bogat care se întinde în literatura noastră de la Ilarie Chendi și Șerban Cioculescu până la, să zicem, Nicoleta Sălcudeanu și Mihai Iovănel
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
Andrei Terian Printr-o ironie a istoriei literare, drumul "mulcom" al receptării liricii lui Blaga pare să se fi proiectat asupra operei înseși. Poezia blagiană nu a zdruncinat orizontul de așteptare interbelic, dar a convins progresiv, iar contestările au fost pe cât de
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
Andrei Terian De vreme ce consubstanțialitatea dintre eul empiric și eul auctorial constituie trăsătura comună a tuturor jurnalelor, poate că ar trebui să căutăm alte concepte pentru a parcela acest gen nărăvaș. Și n-ar fi de mirare ca vechiul criteriu tematic să-și
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
Andrei Terian N-a publicat Caius Dobrescu în celebrul număr 265 al Dilemei, deși, după ușurința cu care aruncă provocări, s-ar zice că locul său de drept acolo era. Cu atât mai mult cu cât monografia sa constituie prima relectură radicală
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
mult mai bine folosit?" întreba, drăgălaș, Mircea Ivănescu într-un interviu. Răspunsul vine de la sine: NU!. Citind și acest "Euphorion", dorul de Mircea Ivănescu se aprinde. Textele semnate de Virgil Nemoianu, Gheorghe Grigurcu, Al.Cistelecan, Alexandru Uiuiu, Ștefan Stoenescu, Andrei Terian și alții îl reintroduc pe cititor în ipostazele poetice ale protagonistului acestui număr din revista sibiană. Iarăși, tulburătoare, este vocea lui Matei Călinescu și raportul pe care se situează acești doi mari prieteni, unul față de celălalt. Fragmentul selecționat și publicat
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
convinge să ne întoarcem la ea". Aviz amatorilor! Nu de proiecte ducem lipsă, ci de sprijinul concret pentru materializarea lor. Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
cronicari, sincronă cu literatura postrevoluționară, aptă s-o urmărească și s-o înțeleagă. Și iată că acest nou eșalon s-a format și s-a dispus în teren, numărând azi suficiente nume de încredere și crescândă autoritate. Paul Cernat, Andrei Terian, Mihai Iovănel, Antonio Patraș, Marius Chivu, Marius Miheț, Nicoleta Cliveț, Teodora Dumitru, Bianca Burța-Cernat, Luminița Marcu, Raluca Dună, Oana Soare, Florina Pârjol, Doris Mironescu sunt numai câteva dintre vocile prezentului literar, căutându-și (unele găsindu-și deja) timbrul personal. Mă
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
despre noi, simpli cetățeni, Dumnezeu să ne aibă în paza lui! Wonderland Cu numai cîteva zile înaintea dispariției lui Iordan Chimet, CULTURA (nr. 22) a realizat un remarcabil Profil al inclasabilului scriitor și cărturar. Reputata Felicia Antip și tinerii Andrei Terian, Elena Ciufu, Mihai Iovănel și Teodora Dumitru scriu despre Iordan Chimet din perspective diferite, dar cu o aceeași tonalitate critică, marcată de admirație, respect, empatie. Dacă Felicia Antip realizează un portret biobibliografic, arătînd vîrstele creației și cele două paliere de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
vreodată pentru o mașină. De asemenea, aceasta este cea mai mare contribuție obținută din 1999, de la o singură persoană, în favoarea Fundației „Laureus World Sports“. Licitația a pornit de la suma de 500 000 de euro și a fost adjudecată de Juliana Terian of Roslyn din New York. Un nou eșec După ce nu a reușit să obțină calificarea la turneul final al Campionatului European ce se dispută în prezent, în Slovenia, selecționata masculină de handbal a României a mai înregistrat un eșec usturător, ratând
Agenda2004-5-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282020_a_283349]
-
precauții: s-ar putea să înțeleg eu greșit) este mai degrabă o emoție. Iar consecința ei, un lamento. Criticul se vede în situația de a le da dreptate celor câtorva colegi care au abandonat corvoada săptămânală a cronicii literare (Andrei Terian, Mihai Iovănel, Simona Sora, Teodora Dumitru, Bogdan Crețu ș.a.). Multă vreme, mărturisește, a rezistat tentației de a li se alătura în decizie. Acum, devine solidar cu ei. Dar să nu mai parafrazez. Iată prima frază: „Resimt, tot mai acut ș
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
a părut să fie acceptat, cu bilet personalizat, în „loja“ literaturii. E drept că unele voci critice încercaseră, încă de la apariția volumului de versuri nicolina blues (2007), să-l scoată pe scriitorul ieșean de sub umbrela epigonismului optzecist. De pildă, Andrei Terian, care atrăgea atenția că „pactul pe care O. Nimigean îl stabilește cu precursorii săi este fundamental diferit de acela din optzecismul «canonic»“, întrucât „livrescul nu e doar un arc pentru propulsarea propriei viziuni literare, ci și o componentă necesară a
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
respective. S-au luat premii importante pe cărți făcute din texte publicate aici; s-au consolidat ori s-au inițiat substanțiale cariere intelectuale; au venit atâția tineri remarcabili (Cristina Modreanu, Diana Popescu, Florena Dobrescu, Gheorghiță Aurelian Ion, Mihai Iovănel, Andrei Terian, Teodora Dumitru, Sanda Cordoș, Nicoleta Cliveț, Antonio Patraș, Mircea A. Diaconu, Nicolae Coande, Costică Brădățan, Ciprian Șiulea, Sorin Adam Matei, Adrian Majuru, Alex-Mihai Păun, Oltea Șerban-Pârâu, Andreea Dumitru, Marius Ianuș, Claudiu Komartin, Bogdan-Alexandru Stănescu, Raluca Dună, Dragoș Tudor, Oana Soare
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
am vorbit de cotidiane, în Cotidianul din 23 februarie, Elena Vlădăreanu întreprinde și ea o anchetă pe tema Lupilor tineri ai criticii literare. Răspund cîțiva pui de lup, Luminița Marcu, Simona Sora, Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu de a face literatură, atunci de a scrie despre lumea din jur". Și cu Andrei Terian: "Misia socială a criticii, atîta cîtă este, constă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Sora, Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu de a face literatură, atunci de a scrie despre lumea din jur". Și cu Andrei Terian: "Misia socială a criticii, atîta cîtă este, constă în pledoaria sa pentru literatură". Nu și cu Raluca Dună: "în lipsa curajului de a face literatură, critica e un mod de a te ascunde sub literatura altora". Nu curajul de a face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Mircea Anghelescu Sub un titlu care s-a dorit explicit, dar care cred că-i umbrește anvergura reală, Andrei Terian a publicat unul dintre cele mai interesante volume de critică apărute in ultimul timp: o culegere de studii care pun sub o privire tăioasă, dintr-o perspectivă teoretică, „critica” românească din ultima jumătate a secolului trecut. Concluzia celor cincisprezece studii
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
mituri ca al Antigonei (la Cocteau sau Anouilh), când contemporanii lui Sofocle vedeau în tragedie tocmai triumful obedienței față de tradiție, nu revolta împotriva ei, și în eroină un alter-ego al lui Creon, nu o negație a lui. Interesant este că Terian găsește la Lovinescu un relativism apropiat de al lui Croce, care face imposibil comparatismul („operele nu sunt comparabile decât în interiorul aceluiași conținut” îl citează pe Lovinescu), iar valorile estetice devin cu timpul valori culturale. Cu îndreptățire, cred, autorul vede în
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
fie) imuabile, ci „o rețea complexă, cu margini variabile și aflată într-un continuu proces de autocreație” (p.40). Evident, pentru spiritele comode, imposibilitatea de a te referi la un model definit odată pentru totdeauna este inacceptabilă. Dar atunci, argumentează Terian, rezultă că singurul comentator avizat al unei opere ar fi numai autorul ei, rescriind-o probabil, adică o soluție în genul lui Ménard al lui Borges. Posibilitatea de a face din această căutare un factor real de avansare în domeniu
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
a fenomenului, implicând economia, societatea, cultura, în British Literature. A Historical Overview, din 2010, editată de J.Black, L. Conolly etc. Dar la propuneri și observații suntem buni cu toții. Pe scurt, înțelesul pe care îl scot din studiile lui Andrei Terian și cu care sunt în întregime de acord, este că un adevărat istoric literar sau critic își va crea el însuși modelul teoretic al operei sale (oricare ar fi aceasta) după formația și capacitățile sale de a-și pune într-
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
mai mici. La treizeci și cinci de ani, un critic abia începe să-și marcheze terenul și să anunțe „culoarea” cu care intră în joc; când o face cu dotările și cu bagajul pe care le arată ultima carte a lui Andrei Terian, el are toate șansele să ajungă la țărmul dorit.
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
interbelic, cât și după război. Ce e drept nu s-a ajuns chiar până la neogherismul susținut astăzi de unii. Săritul peste cal e la modă abia de curând. O vigoare în plus a adus contestației studiul recent al lui Andrei Terian, Critica de export (comentat de Mircea Anghelescu săptămâna trecută), în care neomologarea criticii și istoriei literare românești pe piața occidentală s-ar datora tocmai caracterului lor retardat. Las la o parte faptul că mi s-ar părea mai nimerit să
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
care scrie critica. Problema este însă în altă parte. Deconstruirea sistemului poate părea o operație lesnicioasă dacă rămânem în plan teoretic. Schimbăm criteriile și treaba e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres față de factorii sociologici și istorici, slabul apetit pentru analiza de text
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
criteriile și treaba e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres față de factorii sociologici și istorici, slabul apetit pentru analiza de text, carența perspectivei comparatiste, predilecția pentru analogii în detrimentul studierii influențelor directe și așa mai departe. Există studii de toată mâna care contrazic această
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
nu are nici o legătură reală cu literatura însăși de la origini până în prezent. Abia această schemă arată ca un capac de împrumut pus pe o oală al cărei conținut este complet ignorat. Impresia pe care schema mi-o lasă este că Terian n-a citit decât o mică parte din literatura pe care o reorganizează istoric și sociologic. Considerațiile lui „administrative” seamănă cu teza regionalizării actuale a țării peste capul județelor tradiționale. Literatura nu e făcută să fie privită de către critici cu
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
literatura pe care o reorganizează istoric și sociologic. Considerațiile lui „administrative” seamănă cu teza regionalizării actuale a țării peste capul județelor tradiționale. Literatura nu e făcută să fie privită de către critici cu binoclul. Ea trebuie „pipăită”, mirosită, gustată. Degeaba pune Terian tunurile pe impresionism. Critica e în esența ei impresionistă sau nu e deloc. Aceasta nu înseamnă că se dispensează de repere sau de contexte. E ușor de scornit teorii antisistem fără să simți pământul sub picioare. Poți concepe câte istorii
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]