29 matches
-
ȘI DE ACEEA EL NU POATE FI REPREZENTAT PRIN IMAGINI. POPORUL EVREU PRIMEȘTE DE ALTFEL O PORUNCA ÎN ACEST SENS. DE ACEEA EVREII SE TEMEAU PÂNĂ ȘI DE ROSTIREA NUMELUI CELUI PREAÎNALT ȘI DE ACEEA SCRIAU NUMELE LUI PRINTR-O TETRAGRAMA - IHWH ( IAHVE). ERA TOTUȘI ȘI ACEST LUCRU O IMAGINE. ÎN NOUL TESTAMENT DUMNEZEU SE REVELEAZĂ OMULUI PRIN PERSOANĂ DOMNULUI IISUS HRISTOS CARE COBOARĂ ÎN LUME ÎN MATERIA PE CARE EL A CREEAT-O LUÂND CHIP DE ROB. ACEST LUCRU DORIM
ICOANA CA TRECERE SPRE DIMENSIUNEA DUHOVNICEASCA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Icoana_ca_trecere_spre_dimensiunea_duhovniceasca.html [Corola-blog/BlogPost/344430_a_345759]
-
par a avea menirea de respiro și meditație. Acest capitol, după cum mi-a consemnat autoarea: „Marchează mijlocul cerului interior al fiecăruia. Este iubirea ca împlinire umană în care descoperi divinul din celălalt. Fără aceasta trecerea pe pământ este zadarnică. Este Tetragrama Vieții”. Capitolul cinci, „Sunt duh din Duhul poveștilor”, revine la normal având subtitluri bine delimitate: „Sufletul pereche”, „Amintiri stelare în acum”, „Inorogii”, „Fragilitatea gingășiei”, „Durerea alungă eternitatea”, „Povestea unei povești”. Capitolul șase, intitulat „Șarpele de aramă” prezintă șapte povestiri: „Luna
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_danaela_si_izvorul_iubiri_george_roca_1329403394.html [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
înseamnă 15. În acest caz nu s-a folosit litera yud י (însemnând 10)ca pentru alte numere dintre 10 și 20, din cauza interdicției alăturării în acest context a literelor yud (10) și hey (ה) (5) pentru a evita începutul tetragramei, numele de nepronunțat al lui Dumnezeu. Sărbătoarea se numește și Hamisha-asar Bishvat, adică Cincisprezece Shvat. Tu Bishvat este menționat în Mishna, în tratatul talmudic (masehet) Rosh Hashana, ca unul dintre cei patru ani noi ai calendarului ebraic. Sunt patru date
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
în Matei 21:9 și în alte 17 pasaje. După Enciclopedia Biblică Iudaică, Numele divin apare de 6823 de ori în Scripturile Ebraice ("Vechiul Testament") . În Biblia Hebraica Stuttgartensia (denumită astfel după orașul Stuttgart, unde își are sediul Societatea Biblică Germană), tetragrama YHVH apare de 6828 de ori . Un fapt notabil în privința numelui "Iahve" în Biblia ebraică este că deși este considerat drept numele propriu al lui Dumnezeu, acesta nu este folosit de la începutul Facerii (și Bibliei): în prima dintre cele două
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
fapt notabil în privința numelui "Iahve" în Biblia ebraică este că deși este considerat drept numele propriu al lui Dumnezeu, acesta nu este folosit de la începutul Facerii (și Bibliei): în prima dintre cele două relatări ale creației lumii și omului, în locul tetragramei îi este preferată forma "Elohim"; asta aratând istoricilor că primul dumnezeu adorat de către evrei a fost canaaneanul "El" (iahvismul însuși ca ideologie, pare-se apărând mai întâi la populații din afara Israelului.), ultimii redactori ai Bibliei admițând ei înșiși acest fapt
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
de est a Iordanului, cât și la beduinii care trăiau acolo. Pe tăblițele de lut (Ostraka) din Ugarit apare un YV ca ”fiu al lui El”. Piatra Mesa (cca. 840 î. C.) este considerată ca cea mai veche folosire a Tetragramei înt-un document nebiblic: "Și-am luat vasele lui YHVH și le-am pus înaintea lui Chemos." O altă tăbliță descoperită recent redă numele divin cu literele feniciene "YOD", "HE", "V", "HE". Cele mai vechi atestări ale numelui din regiunea regatului
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
aceste zeități sunt recunoscute. Astfel, doar începând cu secolul al 6-lea î.e.n. monoteismul iudaic s-a dezvoltat sub influența filozofiei grecesti pentru a deveni monoteist în sensul strict al termenului, afirmând un Dumnezeu pentru toată umanitatea. Prima utilizare a tetragramei apare în perioada politeistă (evreii adorau alături de zeul lor tribal YHWH diverse alte zeități locale precum El, Milkon, Anat, Așera, Baal, Kemoș) și de tranziție spre monoteism, YHWH fiind numele zeității masculine, așa cum atestă mărturiile epigrafice găsite la "Kuntilet Ajrud
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
cele găsite la "Șefela" (tăblițe cu inscripția "Iahve și a sa Așera", ca și numeroase statuete care demonstrează că partenera divină a lui YHWH era adorată de evreii timpului atât în templu cât și în case). Ulterior, odată cu statornicirea monoteismului, tetragrama a desemnat zeul unic al iudaismului, Dumnezeu. Trecerea a început la nivel oficial (al statului) în secolul al VIII-lea î.e.n. și a durat mai multe sute de ani, perioadă în care a cunoscut progrese și eșecuri succesive. În secolul
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
este format din patru litere ebraice: "iod-he-vau-he" יהוה, ultima literă repetându-se de două ori. Numerele de ordine ale literelor analizate sunt următoarele: י iod=10, ה he=5, ו vau=6. În "Sefer Bereșit" sau în "Geneza" lui Moise, tetragrama servește pentru a desemna divinitatea, iar construcția sa gramaticală amintește, prin însăși alcătuirea sa, de însușirile general atribuite lui Dumnezeu. Referitor la alcătuirea sa, Fabre d'Olivet explică: Iod, figurat printr-o virgulă, sau chiar printr-un punct, este considerat
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
În general se poate determina la care dintre cele două sensuri se face referire într-un text prin faptul că în prima sa accepțiune termenul este scris cu majusculă, iar în cealaltă cu literă mică. În primul sens, termenul „” corespunde tetragramei ebraice YHWH, ce este un acronim; transliterarea acestei tetragrame mai cunoaște și formele "YHVH", "JHVH" sau "JHWH". În lipsa altor precizări, în vorbirea curentă „Dumnezeu” desemnează Dumnezeul evreilor, al creștinilor și al musulmanilor. Multă vreme populația regatelor Iuda și Israel l-
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
două sensuri se face referire într-un text prin faptul că în prima sa accepțiune termenul este scris cu majusculă, iar în cealaltă cu literă mică. În primul sens, termenul „” corespunde tetragramei ebraice YHWH, ce este un acronim; transliterarea acestei tetragrame mai cunoaște și formele "YHVH", "JHVH" sau "JHWH". În lipsa altor precizări, în vorbirea curentă „Dumnezeu” desemnează Dumnezeul evreilor, al creștinilor și al musulmanilor. Multă vreme populația regatelor Iuda și Israel l-au venerat pe YHWH, un zeu tribal propriu, în schimbul
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
să ne grăbim. Iuțirăm pasul și ajunserăm la ușa unei maghernițe, Într-o stradelă nesigur luminată, cu ceva sinistru, semitic. Băturăm, iar ușa se deschise ca prin farmec. Intrarăm Într-un salon mare, Împodobit cu candelabre cu șapte brațe, cu tetragrame În relief, cu stele ale lui David În evantai. Niște viori vechi, de culoarea pânzei din tablourile de altădată, se grămădeau la intrare pe o masă de o iregularitate anamorfotică. Un crocodil mare atârna, mumificat, din bolta Înaltă a acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
dată a început să fie înlocuit sistematic cu scrierea aramaică. Caracterele scrierii canaaneano-ebraice se întâlnesc însă și pe monede ce datează din perioada hasmoneilor (sec. I î.Hr.). Mai mult, în unele manuscrise de la Qumran, din primii ani ai erei creștine, tetragrama hwhy era scrisă în această ortografie, așa cum apare în multe manuscrise palestiniene ale Pentateuhului 3. Această „scriere ebraică” a fost complet scoasă din uz în secolul al II-lea d.Hr., când rabinii au declarat-o întru totul nepotrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
aspecte, cum ar fi, de exemplu, evitarea unei posibile blasfemii în pronunțarea cuvintelor. Aceasta ne poate duce cu gândul la acel Qere perpetuum, adică o formă care nu este indicată în mod explicit, dar trebuie întotdeauna respectată, așa cum este cazul tetragramei hwhy (YHWH)2, care se citește Adonai sau Hașem. Referitor la aceasta, într-o exprimare metaforică Talmudul babilonian (Pesahim 50a) spune: „Nu mă citesc așa cum mă scriu; mă scriu cu yod he, dar mă citesc cu cu alef daleth”. Alt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
chip cioplit" (Exodul, 20, 4). Iar către Moise adăugă: "Fața mea însă nu vei putea s-o vezi, că nu poate vedea omul fața mea și să trăiască" (Exodul, 33, 20). Adevăratul Dumnezeu al Scripturii se scrie în consoane, impronunțabila tetragramă nu este privită. "Fie Numele lui binecuvântat" și nu imaginile lui. Când Yahve se arată poporului său, o face din spatele norilor și al fumului. Sau în vis, în viziuni nocturne, lui Avraam, Isaac sau Balaam. Se ferește de lumină și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Mu. 56 Confucius îl preia de la uiguri pe marele unu ce reprezintă treimea, e un triunghi cu vârful în jos, un clopot ce cuprinde învățăturile oculte și religia venită de la divinitate. 57 eneade 9, triade 3, diade, perechi 2 58 Tetragrama evreiască pentru Dumnezeu YHWH (Yahweh), latinescul IOM pentru Jupiter Optimus Maximus, grecescul IHS pentru Isus sau Α și Ω, începutul și sfârșitul pentru Mesia. 59 Iată versurile aurite sau Epitahriza ale lui Pitagora: "Zeilor după legi să le dai onorurile
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
iată dumnezeul tău [ele eloheikha], care te-a scos din țara Egiptului.“ Este evident vorba despre Dumnezeul lui Moise, nefiind la mijloc nici o trădare. Mai mult, Aaron adaugă: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului [hag la YHWH]!“ Utilizarea tetragramei, cel mai înalt nume divin descoperit oamenilor, cu referire la sărbătoarea vițelului de aur indică aceeași echivalență, eronat construită, între venerarea Domnului și venerarea Domnului prin întruchiparea vițelului de aur. „Domnul [YHWH]“ este cel care mai departe îi vorbește lui
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a tot ce ființează”, demiurgul Universului; pentada este aspectul exterior al lucrurilor, colorația epidermică, rădăcina stihială, quintaessentia; hexada este principiul însuflețirii, „cubul psihogoniei”, care este „pătratul perfect”; heptada, suma tuturor cifrelor apozabile, este lumina primordială (phos), „viața” alcătuită din sănătatea tetragramei și numărul triunghiular. În fine, octada, alcătuită din paritatea tetragramelor, era nu numai octava muzicală, octocordul inteligenței și coincidentia octogonală a „celor patru atribute”: erosul (iubirea), philia (prietenia), epinoia (gândirea) și metis (chibzuința). Legăturile „celor șapte arte liberale” cu kosmopoiesisul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al lucrurilor, colorația epidermică, rădăcina stihială, quintaessentia; hexada este principiul însuflețirii, „cubul psihogoniei”, care este „pătratul perfect”; heptada, suma tuturor cifrelor apozabile, este lumina primordială (phos), „viața” alcătuită din sănătatea tetragramei și numărul triunghiular. În fine, octada, alcătuită din paritatea tetragramelor, era nu numai octava muzicală, octocordul inteligenței și coincidentia octogonală a „celor patru atribute”: erosul (iubirea), philia (prietenia), epinoia (gândirea) și metis (chibzuința). Legăturile „celor șapte arte liberale” cu kosmopoiesisul symphonic al numerelor pitagoreice s-a pierdut în secolul I d
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mitologie săracă și prozelitism minimal. Lege conservatoare, avînd la origine o identitate colectivă închisă asupra ei înseși, această închidere fiind prețul perenității. Din "Celălaltul Absolut", Filon din Alexandria spunea că nu putem desprinde decît umbra. Nici un nume de pronunțat: o tetragramă. Cum să împarți diferența absolută? Fără îndoială, Hristos nu a venit să desființeze, ci să împlinească Vechea Alianță, și există în acest sens continuitate cu iudaismul, care putea să vadă în el un profet în plus în lunga serie de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
situații complet absurde și declanșează dialoguri perfect inteligibile la nivelul expresiei, dar ilogice în privința conținutului. ,Se repezi la șifonier, aproape că-i smulse ușa, își decoji de pe ea zdrențele cămășii de noapte, pe care le aruncă înăuntru odată cu chiloțașii cu tetragrame și își trase repede pe ea halatul de casă, cu trandafiri naturali, dar fără țepi (reușise mama ei să-l găsească, după îndelungi căutări, la un magazin de solduri din Centru, lângă ceaprazăria ŤLa șapca belalieť, și-i ceruse negustorului
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
El este Cel Veșnic" ori " El face să devină". Din Numele Preasfânt se mai păstraseră numai literele YHWH sau JHVH, pentru că vechii evrei își scriau numai consoanele, vocalele rostite între ele pierzîndu-se în negura timpului. Cele patru litere se numeau Tetragrama și erau acum pronunțate ba Yahweh, ba Jehovah, ba Iehova. 362 DANIEL BĂNULESCU Din baie, Sinistratul își dădu imediat seama că Răposatul se referise la lemnul șifonierului, care se umflase și se curbase de atâta amar de nuferi și de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în Sancta Sanctorum, (Mișna, Yom III,8; VI,2); drept urmare, nu ni s-a transmis vocalizarea corespunzătoare a celor patru consoane. Pronunția „Jahweh” se bazează pe transcrieri grecești târzii și de aceea nu merită încredere. Și astăzi, în textul biblic tetragrama este completată cu vocalele de la ’ădônăy, „Domnul” și, împreună cu termenul haššēm, „Numele”, este utilizată în lectura publică sau privată și în liturgie; tot așa apare și în versiunea greacă numită „a celor șaptezeci” (începută nu înainte de secolul al III-lea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Jéhovah, căruia i se arătă mai întâi frecvență atestării în Biblie, se menționează apoi tradițiile rabinice în legătură cu el, apoi e abordată pronunția (în ciuda titlului lemei, autorul, F. Prat, demonstrează că cea mai probabilă pronunție este Yahveh); urmează dezbaterea cu privire la sensul Tetragramei* - se prezintă diverse opinii, chestiunea filologica fiind delimitata de cea exegetica (dacă Yahweh este imperfectul qal sau hiphil al verbului HYH, „a fi”); la fel de mare este diversitatea opiniilor prezentate cu privire la originea acestui nume (canaaneană, indo-europeană, egipteană, caldeeana sau accadiană și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
esență, Dumnezeu nu se poate defini decât prin existența, căci El este pur si simplu Ființă, absolută, independentă de orice cauza, neschimbătoare, peste timp, fiind infinită. Chiar dacă evreii din secolul al XIV-lea î.H. nu puteau înțelege întreg conținutul Tetragramei și al definiției ei, aceasta conține o revelație latentă ce avea să fie interpretată în secolele viitoare. După o analiză foarte amănunțită a celei de-a doua revelări a acestui nume în Exod 6,2-8, partea finală a articolului este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]