30 matches
-
se caută cu o răbdare benedectină dezvăluirea naturii autentice a lucrurilor. Ochiul axiologic al prozatoarei urmărește simbolul naturii fenomenale, reflectat în lumea individuală. Elanurile personajelor nu devin active prin metafore animiste, ci își extrag dinamica dintr-o materie spirituală preexistentă. Textologia scripturală emite permanent semnale esențiale între credință și rațiune. De asemenea, descoperim o frazare energică care poartă o anume solemnitate; solemnitate ce evită servitutea înregistrării simpliste, reamintindu-ne că, într-o literatură veritabilă, trebuie reținut tot ceea ce justifică în noi
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_originala_arhitectura_meditativa_i_marian_malciu_1352294740.html [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
dat Transilvania, e, desigur, și Gheorghe Bulgăr (1920-2002), lingvist, filolog, istoric literar, traducător și memorialist. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat și pasionat, a format și modelat generații întregi de discipoli, care i-au continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat dialoguri epistolare
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
gregorian sau calendarul iulian) Conform lui Juan Garcés, curator la British Library, care a studiat Codex Sinaiticus, anumite paragrafe din învierea lui Iisus nu erau incluse în manuscrisele originale ale Bibliei. Garcés se referă la consensul științific în studiul Bibliei (textologia), afirmând că textele Bibliei s-au modificat de multe ori de când au fost scrise. Anume, în Codex Sinaiticus lipsesc versetele , prin urmare Evanghelia după Marcu nu conține decât relatarea unui tânăr conform căruia Iisus ar fi înviat, dar nu-I
Învierea Domnului () [Corola-website/Science/312329_a_313658]
-
este domeniul filologiei care se ocupă de cercetarea bazelor teoretice ale științei literare (metodologia literară, istoria literară, critica literară, stilistica, textologia și analiza textului literar, studierea comparată a literaturii române în contextul literaturii europene și universale, problematica comunicării literare în contextul teoriilor contemporane ale comunicării umane, de asemenea și studierea limbajului artistic în contextul filosofiei și teoriei generale a limbajului, inclusiv
Teoria literaturii () [Corola-website/Science/320852_a_322181]
-
Epistolele sale, aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și din cele câteva intervenții similare în această revistă -, necesită o cunoaștere integrală și, evident, o restituire filologică și istorico-literară după modelele textologiei occidentale. Misivele trimise lui Florin Steriade, jurnalist și biograf al poeților Artur Enășescu și Mihail Steriade, din care transcriu aici doar patru, contribuie, fundamental, la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
unuia dintre cei mai iubiți și mai talentați poeți de la revistele „Viața Românească” și „Adevărul literar și artistic”. Epistolele pe care le restitui, acum, firește necunoscute, fac poate dintr-o microarhivă și urmează să fie adnotate și publicate după exigențele textologiei contemporane. Impresionează în aceste misive, deloc convenționale, franchețea, sinceritatea dezarmantă și o anume naturalețe. Ultimele clipe ale existenței terestre a lui George Topîrceanu sunt evocate aici, cu o mare precizie, nu pentru a impresiona, ci pentru a decripta condițiile tragice
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
culturale ce fusese principalul instrument de realizare a unui program de importanță națională în gestionarea patrimoniului literar. Z. Ornea a tras semnale de alarmă de nenumărate ori, și-a exprimat neliniștea, dând o pildă de vigilență culturală. Nu zăbovește în textologie decât rareori, căci ar însemna să facă observații ce se cuvin făcute la masa redacțională, în editură. Cititorul de revistă vrea o deschidere de orizont, iar Z. Ornea a știut să i-o dea. O rubrică de "cronică a edițiilor
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
în acuitatea atacurilor și în capacitatea de a sugera, ba chiar de a impune propria lor părere de adevăr. Din opiniile acestora citez numai două, ilustrative și de autoritate certă. Prima îi aparține lui E. Lovinescu. Ironia lui, indirectă la adresa textologiei, îl privește direct, scrijelitoare cu delicatețe, pe Șerban Cioculescu, cunoscut și recunoscut, în 1937, când apare Istoria literaturii române moderne. 1900-1937, ca și de-atunci încoace, pentru acribia lui de filolog, demonstrată întâi în editarea operei lui I. L. Caragiale, începută
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
obiecții infinitezimale și inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor sale fizice și psihice din ultimii ani chinuiți - știu ce spun! - ai vieții lui. într-
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
află criticul român în comparație cu criticul francez, "care, având a da judecăți asupra lui Moličre și a lui Racine, are la îndemâna sa un material cules și analizat de alții în propoziții critice", va fi fost potrivnic sau chiar atât de potrivnic textologiei pe cât i se părea că ar fi vrut să fie. Dar totodată putem admite că, necunoscând sensul complex al termenului, considera această disciplină, așa cum sugerase cândva, un fel de critică tehnică de amănunt și de cercetare. Este, însă, iarăși adevărat
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac dialogurile polemice, au înlesnit și înlesnesc pătrunderea în textologie a impostorilor, a șarlatanilor, a plagiatorilor - căci există și în textologie plagiatori -, și a tot soiul de furi și de tâlhari pseudo-culturali. Vinovați de prezența lor din ce în ce mai numeroasă și mai neobrăzată sunt, de bună seamă, pe lângă cei deja menționați, directorii
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac dialogurile polemice, au înlesnit și înlesnesc pătrunderea în textologie a impostorilor, a șarlatanilor, a plagiatorilor - căci există și în textologie plagiatori -, și a tot soiul de furi și de tâlhari pseudo-culturali. Vinovați de prezența lor din ce în ce mai numeroasă și mai neobrăzată sunt, de bună seamă, pe lângă cei deja menționați, directorii ne-școliți cum se cuvine ai editurilor, unii conducători de instituții
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale. Și, în sfârșit, o mare parte din vina pentru pătrunderea, instalarea într-o sinecură ifosată științific, uneori plină de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
este constrâns de rigori "științifice", în jurul unor impresii de lectură și unor confluențe de idei. Ceterum censeo... Edițiile de opere complete ale scriitorilor noștri "clasici", cu variante și note de istorie literară elaborate cu respectarea riguroasă a complexelor exigențe specifice textologiei moderne sunt absolut necesare culturii noastre, acum și până nu va fi prea târziu, pentru că patria noastră este și va trebui să rămână limba română. După cum este necesară, tot acum, formarea unei noi generații de cărțari, adică de editori profesioniști
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
de texte mioritice ar configura un motiv tipic de circulație națională, strict delimitat („moartea nuntă”), de „geografie folclorică” (D. Caracostea). Astăzi se poate beneficia, mai mult decît sperau Odobescu-Sperantia, de importante și chiar decisive cercetări în domeniile mitologiei, religiei, arheologiei, textologiei. Este suficient să se amintească descoperirile savanților sumerologi și egiptologi, mă refer îndeosebi la vechile mitologii ale morții, la care se raportează și Miorița, cel puțin prin adînca ei vîrstă cucuteniană. Nu ne putem aștepta la dezvăluiri senzaționale. A încerca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aparente sau, pe cît posibil, în zbuciumata lor istorie, a mutațiilor formale și de sens. Cînd se propun repere metodologice, riscăm adesea să ne complicăm în strategii prea aride ori alunecoase. Structuralismul lasă cale liberă unor reducționisme sufocante; dar și textologia modernă (nu știința magică a torsului și a țesutului - tot „scrieri” -, care ne vin de la Moire, de la Ariadna și de la Penelopa) ne face să ne trezim cînd într-o plasă de paianjen, cînd într-o sîrmă ghimpată. Mai promițătoare mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asigură termenilor o mișcare strict logică și o perfectă proprietate, omul de litere le face să consune.”3 Extrem de exigent cu Vladimir Streinu, Ion Rotaru 4 îl socotește „nu atât înzestrat cu aptitudini de critic, cât un erudit fin în textologie și istorie literară, în stilistică și în probleme de literatură comparată”5, „un impresionist în fond, documentat profund însă”6, manifestând „preferințe numai pentru anumiți poeți și prozatori ai timpului său, tendința comentatorului fiind mai curând spre eseu, cultivând cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
O. a fost un specialist eminent în istoria limbii române și în complicatele chestiuni de editare a textelor vechi. Lucrarea sa Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni (1973) a reprezentat un îndrumar pentru toți textologii prin rigurozitatea cu care sunt expuse metodele de cercetare potrivite pentru stabilirea versiunilor, pentru relațiile dintre copii și pentru transcrierea textelor. În Anexe O. editează cronica lui Grigore Ureche și De neamul moldovenilor, scrierea lui Miron Costin. Aceeași acribie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
Batthyăny l-a interesat să valorifice în mod științific textele medievale, raritățile adunate trebuind a fi supuse studiului filologic și istoric. Activitatea de colecționar trece în plan secund, dacă aflăm că munca înaltului prelat va duce la fondarea codicologiei și textologiei metodice maghiare. Este vorba de o cultivare creatoare a științelor care, la cumpăna timpurilor istorice, nu putea însemna altceva decât un instrument de activare a valorilor, de redescoperire a ceea ce era mai nobil în om. O Societate Savantă se naște
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de știință asigură termenilor o mișcare strict logică și o perfectă proprietate, omul de litere le face să consune." Extrem de exigent cu Vladimir Streinu, Ion Rotaru îl socotește "nu atât înzestrat cu aptitudini de critic, cât un erudit fin în textologie și istorie literară, în stilistică și în probleme de literatură comparată" , "un impresionist în fond, documentat profund însă" , manifestând "preferințe numai pentru anumiți poeți și prozatori ai timpului său, tendința comentatorului fiind mai curând spre eseu, cultivând cu deosebire asociațiile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
N. Georgescu, de un volum inițiatic al celui ce, spre deosebire de Dante, străbătător prin abisala ficțiune doctrinară și religioasă, s-a lăsat străbătut de cele trei ipostaze ale ispășirii și mântuirii creștine: Iad, Purgatoriu, Rai. După o sută de ani de textologie, primordial este textul eminescian ca voință auctorială, iar nu textul în convențiile editorilor de până la Perpessicius și ediția sa din 1939: "M. Eminescu. Poezii tipărite în timpul vieții". În spriritul acelei voințe auctoriale a Poetului, și despărțindu-se de Perpessicius ce
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
remarcabil lingvist și istoric literar, acad. V.V. Jirmunski, un folclorist-structuralist de talie mondială, prof. V.I. Propp, și prof. B.V. Tomaszewski, care a studiat, inițial, tehnica la Universitatea din Ličge (Belgia), devenind pe urmă un mare filolog-pușkinist, acordând o atenție sporită textologiei structurale. În anul 1947, prof. B.V. Tomaszewski mi-a fost referent oficial la susținerea tezei de candidat. Prin anii '30-'50, anii mei de studenție și de aspirantură, noi am fost lipsiți de posibilitatea de a lua contact cu marii
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română, împotriva plagierii edițiilor de referință etc. Muțenia instituțiilor menționate și a celor subînțelese, s-ar părea să indice că vizații direct sau indirect nu știu ce este textologia și ce înseamnă a fi autorul unei ediții. Sau poate că nimeni nu vrea să știe, pentru că atât neștiința, cât și nepăsarea sunt mai comode, mai confortabile. Și atunci, singur față-n față cu un bloc abstract și mut, dar
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
G. Pienescu După cum am declarat de mai multe ori și se poate deduce din recenziile mele filologice, în respectivele articole eu nu critic editurile, cum li s-a părut unora, decât dacă se implică direct și tacit în textologie. De altfel, rubrica pe care a binevoit să mi-o acorde, în 2004, România literară s-a intitulat o vreme "critica edițiilor". Cu alte cuvinte, eu critic calitatea muncii editorului îngrijitor al textelor publicate, raportând-o la câteva exigențe editoriale
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
cu biografiile călinesciene. Pe coperta a IV-a a recentei reeditări de la Humanitas, Dan C. Mihăilescu scrie: „În istoria noastră literară, Șerban Cioculescu reprezintă pentru Caragiale ceea ce a însemnat G. Călinescu pentru Eminescu: uriașă defrișare documentară, sinteză factologică, biografie și textologie.” Semn că trecerea timpului a estompat asperitățile unei dispute critice care, în anii ’40, a fost mai mult decât una de personalități: a fost o confruntare de metodă, între „impresionismul” călinescian și raționalismul criticilor lovinescieni, cu Șerban Cioculescu în frunte
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]