4,885 matches
-
Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Teatrului Național din Timișoara. A fost ales în funcție în urma unui concurs organizat pe vremea ministrului Caramitru și a demisionat douăsprezece luni mai tîrziu, spre fericirea ministrului Theodorescu; jurnalul acelei perioade a fost publicat, la sfîrșitul anului trecut, de Editura timișoreană Marineasa, iar cele 1000 de exemplare ale tirajului s-au vîndut imediat: în felul ei, Despre regi, saltimbanci și maimuțe e o carte de scandal, în care un număr important de personaje ale orașului de pe Bega, în primul rînd din
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
destul de restrînse, apoi, asemenea oricărei existente imponderabile s-a pierdut în eter, acolo unde îi era și locul. Iar Sf. Gheorghe din Piață Sf. Gheorghe a fost uitat și abandonat în eterul ceva mai precis al micului careu dintre clădirile timișorene. Dar dincolo de orice disfuncție a memoriei și de apariția oricăror priorități cotidiene, lucrarea Silviei Radu nu poate fi nici uitată și nici abandonată. Și asta pentru că ea reprezintă, în afară oricărei îndoieli, nu numai un moment de referință al statuarului
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
Iulia Popovici Cartea lui William Totok, cunoscut (deși mai ales în cercuri de cunoscători) scriitor timișorean de limbă germană, emigrat în Germania Federală în 1987, este în același timp povestea unei odisei răsturnate (nu a întoarcerii, ci a plecării de acasă) și o odisee ea însăși, prin care autorul încearcă o împăcare cu acest "acasă" aducător
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
în loc de) prefață și trei interviuri, cu unul dintre semnatarii expertizei literare cerute de Securitate pe textele lui Totok, în urma căreia a rezultat că poeziile confiscate erau o amenințare pentru orînduirea socialistă, cu procurorul militar care l-a anchetat pe scriitorul timișorean, și cu un fost ofițer de Securitate, hotărît "să rupă tăcerea". Povestea cu adevărat interesantă este cea a Grupului de Acțiune, care, din multe puncte de vedere, este, mutatis mutandis, un preambul al "generației '80" formate în cenaclurile mai ales
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
realitatea culturală central-europeană) a luat naștere grupul de cercetare �A treia Europă". După un deceniu de activitate, prin rezultatele sale devenite vizibile în ultimul timp (conferințele unor invitați de marcă din Europa și Statele Unite, realizarea unui formidabil program editorial), grupul timișorean, coordonat de Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș și Adriana Babeți este, la concurență cu admirabilul colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
fi fost ei. Exprima o componentă eroică și una sacrificială. Bănățenii nu au încercat să-și revendice nici un scriitor de limbă germană care a avut, prin părinții, bunicii, rudele, prin tinerețea lui, prin ,,întoarcerile acasă", legături cu Banatul. Despre prezența timișoreană a bunicului lui Musil se știu puține, despre înaintașii lui Trakl și mai puține. Lenau este revendicat cu extraordinară energie de oamenii locului fiindcă, pe de o parte, e implicat în fenomenul Eminescu, pe de alta, era un cântăreț al
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
coordonează împreună cu Adriana Babeți, Cornel Ungureanu a publicat un nou volum: Mitteleuropa periferiilor. E o carte și veche, și nouă, începută în anii '80, continuată în deceniul următor, apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
Cum constată toți: grea întrebare! * Și Orizont (nr. 2) își amintește de Ioan Alexandru, în lectura nouă a dlui Cornel Ungureanu (care cu acest prilej, se "apără" de o remarcă a cuiva cum că ar fi cronicar literar al revistei timișorene: "Semnez Documentare, care ar vrea să semnaleze cititorului cărți, atitudini, personaje". N-o fi altă Mărie cu aceeași pălărie?). Savuroasă, ca de obicei, poezia în formă fixă a dlui Ș. Foarță, conectat de astă dată la bicentenarul lui Hugo, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
ia ca aliat pe Allan Bloom: „Marele Gatsby combină sensibilitatea lirică a lui Keats și modul narativ al lui Conrad, și face dintr-o combinație atît de stranie o poveste americană fără egal." Deloc copleșit de autoritatea criticilor anglo-saxoni, profesorul timișorean nu ezită să-i ia discret peste picior atunci cînd constată că verdictele lor sînt cam trase la indigo: „Cînd, la sfîrșitul veacului trecut, Marele Gatsby s-a văzut propulsat pe locul al doilea în lista celor mai bune romane
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
Tudorel Urian Orice timișorean știe - în vremea comunismului era chiar mîndru de aceasta - că drumul, în kilometri, de la Timișoara la Viena este mai scurt decît cel de la Timișoara la București. Nimeni nu știe însă la fel de bine ca Ioan Holender, cel mai longeviv director din
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
precum mulți autori de memorii de la noi și de aiurea - să-și retușeze viața prin îngroșarea unor tușe, astfel încât să stîrnească admirația contemporanilor și, mai ales, să dea bine în ochii posterității. Autorul își povestește anii copilăriei și ai adolescenței timișorene cu un soi de naivitate sentimentală. Scoate cu inocență la lumină fapte pe care, probabil, 95% dintre oameni, în situația lui, ar fi preferat să le îngroape definitiv în uitare, dacă nu să le confere un sens contrar. Descendent al
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
autorul descrie viața cotidiană a Timișoarei din vremea copilăriei sale. Constat cu surpriză că, în pofida schimbărilor radicale din viața politică, puține lucruri s-au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase neștirbită puterea de seducție pentru timișoreni. Părinții mei se aflau printre cei care ieșeau să se plimbe și să se întîlnească
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
faimosului om de televiziune nu figura neapărat răbdarea. Tocmai de aceea, am fost extrem de surprins să constat cu câtă atenție și calm urmărea discursurile nu întotdeauna logice, dar mereu indiferente la ceasornic, ale vedetelor de altădat' ale operei și filarmonicii timișorene. Pe un ton de reproș, i-am spus: "Bine, dom' Sava, la televiziune n-aveți niciodată timp să vă ascultați interlocutorii, nu vă sfiiți să-i întrerupeți pe Liiceanu sau Pleșu, care vorbesc extraordinar, iar acum vă arătați generos cu
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
eu să nu le acord nici cinci minute?!" Am zâmbit recunoscător, răsuflând ușurat că maestrul atâtor complicate strategii ale supraviețuirii știuse să anihileze cu eleganță și generozitate involuntara, dar reala, mea mojicie. Ca relativ tânăr jurnalist, aveam scuza că programul timișorean al lui Iosif Sava, a cărui administrare (la cererea Magdalenei Mărculescu, irezistibila noastră prietenă) mi-o asumasem, era extrem de încărcat. Dar administratorii țării nu au astfel de scuze. Aici nu mai e vorba de cinci minute de retrăire a gloriei
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
e probabil, sau i se va spune să se astîmpere, ceea ce e posibil și nu prea. În Statele Unite spargerea codurilor de siguranță ale unei firme e considerată delict federal. Nu demult în România a fost condamnat la închisoare un hacker timișorean, încît e posibil ca și universitarul ieșean să facă cunoștință cu pușcăria din cauza nestăvilitei sale cinefilii.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
aliați asupra Berlinului sau Hiroshimei. Cu mult respect, prof. G. Antonescu Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Permiteți-mi să revin cu o precizare - la fel ca acum 12 ani - în paginile României literare. Atunci reacționam la afirmațiile greșite ale unei publicații timișorene, care nu auzise de Lugoj. Scuzabil - nici eu, la școală, nu prea îi cunoșteam pe cei din clasele mai mici, dar îi știam pe toți cei din clasele mai mari. Acum vreau să-i răspund dlui Mihail Rădulescu din Caransebeș
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea (privind schimbările de orientare politică aduse de Raportul Hrușciov, încercările de liberalizare din Polonia și Ungaria, manifestările populare
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
străinătate - ceea ce ar fi culmea abuzului, având în vedere că prezența sa în tot felul de scaune europene n-a adus țării absolut nimic. Citind despre nesimțirea atâtora și atâtora dintre politicienii români, mi-am adus aminte de surprinderea ziariștilor timișoreni când, prin 1994, George Soros a efectuat una dintre vizitele lui în Banat. în acea perioadă, campaniile de presă ale diverselor organe ale Securității atinseseră apogeul. De la amenințările cu moartea la sabotarea pe față a activității Fundației Soros în România
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
asupra acestui sistem tocmai pentru că par a fi atipice. Nu s-a putut dovedi despre nici unul dintre ei c-ar fi nulități profesionale. Cel puțin despre Brădișteanu se știa că e un chirurg de primă linie. Cunosc părerea mediilor medicale timișorene, pe care le-a tulburat vreme de câțiva ani cu același tip de comportament: bădărănie, violență, torturi psihice aplicate subordonaților. Chiar și cei mai îndârjiți dintre adversari nu i-au negat însă talentul chirurgical. Toate acestea erau, așadar, lucruri cunoscute
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
ce există îl mușcă./ Adeseori spune:/ «O, slăbiciune,/ numele tău este artă»/ Fiind deci atît de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai ca a ziarului, fratele său/ care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău.” l Orizontul timișorean pe august e în bună parte dedicat proaspătului sexagenar Cornel Ungureanu. Cronicarul îi spune și el „La mulți ani!” l În Vitraliu pe septembrie, două fragmente din jurnalul lui Sergiu Adam. Emoționant, cel dintîi, din 27 mai 1960, zi în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
unor oameni docți, pasionați, perseverenți și foarte harnici (Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Gabriela Colțescu ș.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializați în problematica științifică și culturală central și est-europeană. Sub sigla Fundației timișorene au apărut, începînd din 1997, la edituri serioase (în special Polirom), traduceri din operele unor mari scriitori mai puțin sau necunoscuți la noi, precum Joseph Roth, Ivan Klima, Andrzej Kusniewicz, Konrad György, Bohumil Hrabal, Danilo Kiš, Milorad Paviæ... S-au
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
intrări, un indice de nume și 165 de fișe bio-bibliografice. Instrument de lucru indispensabil studiului literaturilor central-europene, el se susține printr-un demers comparatist de anvergură, dublat de o dimensiune descriptiv-analitică.” Cum spuneam la început, finalizarea ambițioaselor proiecte ale grupului timișorean e unul din nu prea multele lucruri bune care se petrec acum în cultura română. De la Stavropoleos la Vama Veche O săptămînă întreagă a trăit presa cotidiană din România de pe urma penei de curent din Statele Unite. Firește că evenimentul nu putea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
care a făcut ca oameni născuț la o distanță de cîteva sute de metri, de o parte și de alta a fluviului, să aibă parte de condiți de viață complet diferite. Nu întîmplător, în decembrie 1989, primul gînd al revoluțonarilor timișoreni a fost acela de a trimite la Consulatul iugoslav din Timișoara o delegațe care să informeze despre noua situațe politică. Radu Ciobotea a trăit o bună parte din viață la Orșova, cu ochii spre celălalt mal al Dunării. Este un
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
săi occidentali și chiar români, este de presupus că Radu Ciobotea are un background mult mai larg legat de evoluțile din țara vecină. În plus, structural și prin experiența sa de viață derulată la doi pași de frontiera iugoslavă jurnalistul timișorean are o perspectivă mult mai nuanțată decît alb-negrul în care presa internațonală a tratat acest conflict care a marcat ultimul deceniu din istoria Europei. Surd la cîntecele diversioniste ale serviciilor de dezinformare, Radu Ciobotea scrie doar despre ceea ce vede și
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]