1,204 matches
-
sau șase ani ținută în brațe de tatăl ei, pe când mama ei stă aplecată asupra lor, cu mâini lungi, rochie largă, cu o pieptănătură pe care timpul a estompat-o. Într-un colț de sus, un dulăpior de cămară, o tindă. O cămară. Nu, o tindă. Ori nici cămară, nici tindă, o pată de iod. Tatăl bunicii și-a pierdut pantofii, gleznele, partea de jos a pantalonilor. Trei fantome din alte vremuri, alcătuite din uitare și tăcere. Mai ales din tăcere
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
brațe de tatăl ei, pe când mama ei stă aplecată asupra lor, cu mâini lungi, rochie largă, cu o pieptănătură pe care timpul a estompat-o. Într-un colț de sus, un dulăpior de cămară, o tindă. O cămară. Nu, o tindă. Ori nici cămară, nici tindă, o pată de iod. Tatăl bunicii și-a pierdut pantofii, gleznele, partea de jos a pantalonilor. Trei fantome din alte vremuri, alcătuite din uitare și tăcere. Mai ales din tăcere, pierzându-se încetul cu încetul
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
mama ei stă aplecată asupra lor, cu mâini lungi, rochie largă, cu o pieptănătură pe care timpul a estompat-o. Într-un colț de sus, un dulăpior de cămară, o tindă. O cămară. Nu, o tindă. Ori nici cămară, nici tindă, o pată de iod. Tatăl bunicii și-a pierdut pantofii, gleznele, partea de jos a pantalonilor. Trei fantome din alte vremuri, alcătuite din uitare și tăcere. Mai ales din tăcere, pierzându-se încetul cu încetul în indiferență, într-un nor
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
În ast Ajun să-mi plîng colindele de mut. Tu mama te Învîrți prin casă părinteasca, Iar noi, ne-mpiedicam sub sortul ce miroase A vorbe coapte-n jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie Si-o-ncerci În grabă să vezi de se Încheagă Noi, ca ciorchinii ghemuiți, stăm ziulica-ntreaga Și-l așteptăm pe Moș Crăciun să vie. Ca de-or Începe alții la porți să ne
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
de învecinare (satele ardelenești pe lîngă care sălășluiesc țiganii) fac din Cigmăul lui Budai un fel de rai humuleștean, un nex spiritual de dăinuire a "înstrăinatului" de mai tîrziu, dar și conturul genuin al "dalbei țigănii". Acolo vede Budai și tinda unor biserici zugrăvită cu muncile iadului, iar umorul inscripțiilor adecvate subiectului cu siguranță l-au captivat. Parpangel străbate iadul ca Dante infernul (are "un purtător", iar însoțitorul, la rîndu-i, o "povață"), dar imaginile cu draci "în pielea goală" sînt "tocma
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
a coborât și i-a tras o palmă. Lucian se retrase cu câțiva pași și Miriam-Lieba își dădu seama că el o așteptase ascuns după salcia de lângă magazie. Zgâlțâită de strigăte mute, se îndreptă spre ușa casei lor. Intră în tinda cufundată în întuneric și începu să urce scara, oprindu-se pe fiecare treaptă. Puncte luminoase, îi jucau în fața ochilor. Urechile îi vâjâiau. Era sigură că-și va pierde cunoștința. îl auzi țipând pe copilul lui Ioheved, care încerca să-l
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
jumătate adormit. Zelda continua să doarmă nestingherită. - Tată, tată... Recunoscu glasul lui Șeindl. Ea se apropie și-i spuse: - Tată, vino afară. N-o trezi pe mama. Calman coborî încet din pat, își puse halatul și papucii și ieși în tindă: Șeindl tremura în întuneric. - Tată, Miriam-Lieba nu este acasă, șopti ea. Calman simți un gust amar în gură. - Unde este? - Nu știu. Ușa de la intrare este deschisă. Ea nu-i în patul ei. Calman rămase o clipă tăcut. - Ai căutat
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
Ackerman. Beniamin Cant s-a rezemat de gardul lui Oscar Klein. Beniamin Cant a ascultat-o pe nevasta lui, Iacobina Cant. Beniamin Cant s-a dus în pădurea de lângă Medio-Monte. A găsit un loc râpos. A construit o odaie. O tindă. O magazie de lemne. Beniamin Cant și-a mutat familia. A împrumutat camionul domnului Brach. |la de-și avea afacerea în Piața de Fân din Medio-Monte.” (Frica) O lungă scrisoare de dragoste este însă un text savuros, scris de un
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
stîlpul porții. Era învățat să bea, deși nu-i plăcea, dar acum întrecuse măsura. Frigul și emoția îi dădeau un fel de slăbiciune, ca înaintea unui examen (copil de țăran, rămăsese cu frica examenelor). Umerii îi tremurau cînd păși în tindă. Lampa de petrol ardea aruncînd umbre pe pereți și el își văzuse deodată uniforma, curățată și periată de soție, agățată într-un umeraș. Din cauza pîlpîirii fitilului aceasta părea că se clatină ca și cum ar fi conținut deja un trup, poate trupul
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă. Grijulie, ca un licăr tremurândă Te sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ție îți este ...Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă.Grijulie, ca un licăr tremurândăTe sărută fierbinte pe inima plăpândă.Acasă esteAcolo, unde liniștea ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Londra la Paris etc., într-un efort de a "surprinde" acea lume a absenței în "flagrant delict", de a-i deconspira tocmai absența pe care i-o suspectez. Evident, niciodată nu voi izbuti, pentru că oscilarea mea nu poate decît să tinda asimptotic către o asemenea limită, fără a o atinge vreodată. Important este însă că, așa cum crede Jankélévitch, "posibilitatea de a surmonta prin mișcare alternativă prezenței nu se confundă, în teorie, cu posibilitatea de a învinge ireversibilul prin durere și întoarcere
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
interpreți - pentru întâia oară în mod consecvent - ai propriului destin), cu mult mai multă aplicație decât orice exersare nestingherita, dar claustrofoba a jocului parlamentar și decât orice înregimentare partinica (cu atat mai mult "înregimentare", cu cat reacția în planul politicului tinde să devină sufocant de exclusivista, epuizând rapid credibilitatea taberelor). cu adevarat, în acest caz democrația se exercită, fără tentă electorală, de jos în sus, ca o reformare din temelii a unei mentalități a închistării. Să sperăm că nu ne aflăm
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
operează într-o gospodărie mondenă - în sensul dintîi al cuvîntului - adică în lumea de toate zilele, în ogradă și bătătură. Blaga, în schimb, rînduiește diferit: gospodăria lui e cosmică, iar uneltele cu care lucrează sînt metafizice. Arghezi aduce totul în tindă, pe Dumnezeu și pe diavol. Există în universul lui poetic multă disponibilitate pentru un ce-o fi o fi domestic, în care rămîne prea puțin loc pentru mirare și pentru întrebare. Ne aflăm în fața unei ființe nediferențiate care se acomodează
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Poeme > Duiosie > OCHI DE FATĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului O C H I D E F A T Ă Când tremurătoare umbre cad asupra casei mele, Eu din tindă privesc cerul și micuțele lui stele; Gândul, singurul, mă poartă și mă duce printre ele; Raze reci, fața-mi ating, simt că-s ochii dragei mele. Îi văd triști: ei scânteiază, dau lumină-n nopți de vară; Ah! gingășia lor
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Mama se uită în oglindă, e o noapte flămândă și grea, un fluture țâșnește din ea și se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă, mai înainte a cântat, acum a tăcut, ca mama să se uite-n pace în oglindă, frumoasă, cum era în trecut. Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii, mă uit după umbre care să-mi semene, stau lângă mama în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă, mai înainte a cântat, acum a tăcut, ca mama să se uite-n pace în oglindă, frumoasă, cum era în trecut. Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii, mă uit după umbre care să-mi semene, stau lângă mama în apele oglinzii, două umbre prelungi, gemene. Citește mai mult Mama se uită în oglindă,e o noapte flămândă și grea,un fluture țâșnește din eași se ascunde în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
lângă mama în apele oglinzii, două umbre prelungi, gemene. Citește mai mult Mama se uită în oglindă,e o noapte flămândă și grea,un fluture țâșnește din eași se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă,mai înainte a cântat, acum a tăcut,ca mama să se uite-n pace în oglindă,frumoasă, cum era în trecut.Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii,mă uit după umbre care să-mi semene,stau lângă mama în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă,mai înainte a cântat, acum a tăcut,ca mama să se uite-n pace în oglindă,frumoasă, cum era în trecut.Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii,mă uit după umbre care să-mi semene,stau lângă mama în apele oglinzii,două umbre prelungi, gemene.... Abonare la articolele scrise de cristina crețu
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
sărăcie,umilință, război Ați mers adesea prin nămeți cu pașii goi Câteva vreascuri, coceni puneați pe foc În acele timpuri... nu aveți lemne deloc. Averea vostra era o căsuță mică văruită Ceva macate,prosoape,un dulap și o plită, În tindă câteva vase de lut,.. în colț o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica mea Viața ta ,acele ,,vremuri, povești pentru mulți
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
fulgii să-i îndemne, Cu lerui-ler să cânte la ferești, Ridică-te din patul tău, române, Colinda lor cu drag s-o răsplătești! Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
fulgii să-i îndemne,Cu lerui-ler să cânte la ferești,Ridică-te din patul tău, române,Colinda lor cu drag s-o răsplătești!Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă,Copii care colindă pe-nserat!Cu nuci, colaci și mere ies la pragBunici, colinda ca să le-o asculte,Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor...Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe...Căci au rămas în sat să privegheze
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
căci de la pod îți iau iar scara, și poți de vrei să te usuci de moarte și spânzurată tu să stai de o grindă, eu pe terasă voi scrie o carte apoi voi bea un vin cu umbra mea în tindă. Referință Bibliografică: mai lasă-mă / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAI LASĂ-MĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383770_a_385099]
-
bisericești. Mi s-a spus că au fost furate în urma atâtor jafuri, iar ce a mai scăpat fuseseră duse la Muzeul Național. În această privință, merită menționată altă relatare a călătorului turc Evlia Celebi: „Poarta de apus care dă spre tinda bisericii...este o poartă ale cărei canaturi sunt lucrate în sidef curat, cu fire și solzi de argint și cu o frumoasă argintărie în relief, cu înflorituri negre...Este de necalculat prețul cădelnițelor împodobite cu pietre rare și fel de
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
de-adâncă, mută rugăminte./ Sunt ochii tăi adâncuri de iubire,/ Sunt iazuri fără fund de dăruire./ Dar să-i asemăn cu ceva nu pot,/ Că-n ochii tăi e, Maică, cerul tot./ Și-așa, deatunci, din clipele tihnite,/ De când în tinda casei liniștite/ Cu ochii tăi în mută rugăminte, / Tu te-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul tău și Dumnezeu,/ De-atunci și-n veacuri te închini mereu.”( Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]