294 matches
-
aspect ideatic și metodologic. Ele constituie unul din cele mai complete și comprehensive răspunsuri la problema ideii de spiritualitate intens vehiculată în cultura română interbelică. Totul a început printr-un răspuns acordat unui chestionar inițiat, în anul 1928, de revista Tiparnița literară referitor tocmai la problema dacă există sau nu o nouă o „nouă spiritualitate” în cultura română. Mai târziu, în plină înflorire a mișcării Criterion, Mircea Vulcănescu revenea cu un text mult mai amplu pe această problemă. El iniția, de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
al cunpoașterii operelor de artă, în cele mai îndepărtate colțuri ale Terrei.Acest mod tehnic de trasmitere este un mijloc de comunicare cu o rază de acțiune fără precedent, capabil să împletească mediile culturale mai strâns ca oricând. Dacă inventarea tiparniței a deschis drumul primei mari revoluții în sfera comunicării dintre oameni,apoi televiziunea, acum prin apariția internetului a fost declanșată a treia mare revoluție de acest fel. Odată cu dezvoltarea internetului a apărut și cititorul de internet și, tot odată, scriitorul
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
televiziunea, acum prin apariția internetului a fost declanșată a treia mare revoluție de acest fel. Odată cu dezvoltarea internetului a apărut și cititorul de internet și, tot odată, scriitorul pe internet.Astfel internetul a început să formeze două categorii, așa cum apariția tiparniței a format scriitorul de carte și cititorul de carte,înlocuind menestrelii și ascultătorii acestora.De fapt ,internetul poate fi considerat drept ce mai recentă dintr-o serie de schimbări evolutive petrecute de-alungul secolelor în domeniul formelor de comunicare.Trecerea de la
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
doar de faptul că gestul și erata nu ar trăda cu nimic stilul meu poznaș, cel mai rău ar apărea ca unul dintre jocurile mele firești, și-aș fi, poate, iertat. De prisos să adaug că volumul aflat acum în tiparniță, cu termen de apariție decembrie a.c., îl vei avea printre primii, o altă prelungire a „ recunoașterii” noastre din prea-evocata mașină de Mangalia. Până în decembrie, primește, Poete, gândurile mele cele mai prietenești, îmbrățișarea mea sinceră, Mircea Horia Simionescu P.S. Trecând „ puțin
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
și imens. A colaborat la Cuvântul moldovenesc, inițiind apoi o Școală moldovenească de formare a viitorilor apostoli ai românismului, aducând cu sprijinul unor mari generali și ofițeri patrioți în frunte cu Constantin Prezan, viitorul mareșal, la 1 Octombrie 1917, o tiparniță la Chișinău, întemeind gazeta <>, în paginile căreia a așezat Declarația-program a Unirii: „Țara de mâine a românilor-trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, de la Tisa și până la Nistru, și încă dincolo de acest râu... Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
vechiul centru din strada Ștefan cel Mare, deși, din complexul mânăstiresc mai rămăsese doar biserica și sala gotică, ultima transformată în muzeu. Acolo am aflat că din acel complex mai făcuseră parte: trapeza (sala de mese), casele egumenice, clopotnița și tiparnița, toate dispărute în timp. Când am privit-o din exterior, biserica m-a fascinat cu misterioasa ei broderie de piatră. Atunci am simțit că tocmai acele rafinate ornamentații, cu bogăția lor de forme, executate cu multă fantezie și precizie, dau
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
rândul lor, persoanele care au determinat acele evenimente istorice au avut destinele împletite cu destinul bisericii, destine influențate de faptele lor. În anul 1650, tătarii și cazacii au incendiat zidurile bisericii, poleite cu aur, au jefuit mânăstirea și au distrus tiparnița mitropolitului Varlaam. Această faptă nesăbuită a fost cauzată de o tulburătoare poveste de iubire. Domnița Ruxanda, fiica domnitorului Vasile Lupu, a fost deosebit de frumoasă, inteligentă, cultivată și bine educată de mama sa vitregă, circaziana Ecaterina. Amețise cu frumusețea ei mulți
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
rândul lor, persoanele care au determinat acele evenimente istorice au avut destinele împletite cu destinul bisericii, destine influențate de faptele lor.În anul 1650, tătarii și cazacii au incendiat zidurile bisericii, poleite cu aur, au jefuit mânăstirea și au distrus tiparnița mitropolitului Varlaam. Această faptă nesăbuită a fost cauzată de o tulburătoare poveste de iubire.Domnița Ruxanda, fiica domnitorului Vasile Lupu, a fost deosebit de frumoasă, inteligentă, cultivată și bine educată de mama sa vitregă, circaziana Ecaterina. Amețise cu frumusețea ei mulți
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Exemplificăm cu un fragment din spusele prof. univ. dr Dinică Ciobotea: „Ca urmaș al celor care au robit ca să sporească averea moșnenilor din Loviște, sau ca reprezentant al ținutului vâlcean, bogat în ocne de sare, mine de aur, mânăstiri și tiparnițe vechi, Mihai Sporiș păstrează și duce cu demnitate povara moștenită de la bunii români ai acestei părți de țară ... ” Partea a II-a conține date biobibliografice despre cei 22 de referenți, aceasta fiind particularitatea cărții. Din motive care țin de preferințe
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
Ah!... - și alte interjecții emotive. - Eu nu știu cum aveți curajul să deschideți gura. V-ați înghiți vorbele dacă nu mă folosiți pe mine, Liniuța de dialog. Orice vorbă începe doar cu mine. - Dacă îți trag vreo câteva Ghilimele te elimin din tiparniță, una-două! Nu ești chiar de ne-înlocuit. - Vezi, vezi? Deja m-ai folosit și ca Liniuță de unire. Sunt de neam ortografic dacă nu știai. Prin venele mele curge cerneală albastră. Doar când vreau să mă distrez o dau pe
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
patru săptămâni de la împlinirea vârstei de 79 de ani, pe care o ducea cu semeție, vigoare și seninătate leonină. Lucra cu fervoare la finalizarea unei noi cărți, după ce, anterior, imprimase, la ALMA Craiova, altele două: Esențe. Eminențe. Excelențe. Existențe..., respectiv, Tiparnițe craiovene sub dictaturi - Izbânzi editoriale contra vrăjmașilor spiritualității naționale. La câteva zile după ce-l condusesem pe ultimul drum, la Cernica, lângă București, pe Geo Saizescu - cel ce a nemurit Spiritul Olteniei în filme artistice de lung metraj -, îi ofeream freneticului
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
grafologie. El publica în Ideea Europeană (an V, nr. 137, 27 ian. - 3 febr. 1924, pp. 1-3), sub pseudonimul Nemo, excursul publicistic "Puțină grafologie". Ideea va fi reluată în broșura Grafologie. Scrisul și omul, București, Institutul de Arte Grafice, Editura "Tiparnița", 1926 (49 pagini și o planșă), tot sub pseudonimul Nemo (Reeditare în anul 1936, Editura "Bibliofilia", București). De data aceasta este vorba de un adevărat studiu de psihologie. Nae Ionescu s-a preocupat de scris nu doar ca profesor și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
aspect ideatic și metodologic. Ele constituie unul din cele mai complete și comprehensive răspunsuri la problema ideii de spiritualitate intens vehiculată în cultura română interbelică. Totul a început printr-un răspuns acordat unui chestionar inițiat, în anul 1928, de revista Tiparnița literară referitor tocmai la problema dacă există sau nu o nouă o „nouă spiritualitate” în cultura română. Mai târziu, în plină înflorire a mișcării Criterion, Mircea Vulcănescu revenea cu un text mult mai amplu pe această problemă. El iniția, de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I.D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic". Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
tot mai complicate. Cetățenii europeni se prind tot mai mult că nu subvențiile generos împărțite doar unora de către Bruxelles, sau fondurile europene distribuite pe proiecte lipsite de consistență economică, iluzia serviciilor publice gratuite plătite foarte scump, inflația colosală generată de tiparnița Băncii Centrale Europene ar fi soluția prosperității lor. Ruptura dintre funcționarii și politicienii de la Bruxelles și cetățenii europeni este tot mai evidentă. Reglementările făcute de aceștia fie nu țin cont de binele general, fie vizează lucruri absolut inutile (a se
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” by https://republica.ro/zruptura-dintre-functionarii-de-la-bruxelles-si-cetatenii-europeni-e-tot-mai-evidenta-britanicii-n-au [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
76 de ani trecuți, la dânsul în chilie, pe masa de lucru „odihnește” (sau mai bine spus „transpiră”) un laptop, iar într-o altă încăpere Părintele și-a cumpărat un copiator modern și o mașinărie de legat cărți, o adevărătă „tiparniță” cum îi place să-i spună camerei unde, de unul singur, tipărește cărțile scrise chiar de dânsul. De aceea, dialogul de față cu Părintele Veniamin Micle, s-a purtat astfel, mereu în jurul cărții. - Preacuvioase Părinte Veniamin Micle sunteți de peste 35
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
de sus bani. Se suspendă taxe, se micșorează taxe, dispar taxe, cresc venituri (pensionari. Actori, datornici). De unde se dau bani? Eu nu am primit și nu primesc nimic de pomană. Nici măcar 1 Ron, pe stradă. Sau 10 bani. Este vreo tiparniță care îi scoate? Îi dă vreo bancă, pe gratis? Îi tipărește toamna, pe frunze? Cad produse din cer? Nu zic că ar nu ar fi bine, și nu există precedente, ... Citește mai mult Acum 10 ani, autobuze, autocare, veneau grămezi
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
de sus bani. Se suspendă taxe, se micșorează taxe, dispar taxe, cresc venituri (pensionari. Actori, datornici). De unde se dau bani? Eu nu am primit și nu primesc nimic de pomană. Nici măcar 1 Ron, pe stradă. Sau 10 bani. Este vreo tiparniță care îi scoate? Îi dă vreo bancă, pe gratis? Îi tipărește toamna, pe frunze? Cad produse din cer? Nu zic că ar nu ar fi bine, și nu există precedente, ... XVIII. LIVIU JIANU - DIALOGURI CU ELISE (3), de Liviu Florian
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
ființă Salonul Gutenberg , o grupare mozaicata pe care o păstorim și are și o revistă-Gutenberg la al 24-a ediție.Revista se distribuie gratuit sub egida Tipogrfiei și Editurii Gutenberg , cu o vechime de peste 65 de ani de tradiție a tiparniței. Referință Bibliografica: DE LA SALONUL LITERAR AL:T.STAMATIAD LA SALONUL GUTENBERG / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
T.STAMATIAD LA SALONUL GUTENBERG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1441421180.html [Corola-blog/BlogPost/377620_a_378949]
-
446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului Note de lector - cronică - Între ontic și temporalitate în căutarea adevărului Absolut. Volumul de poezii ,,Obsesia deșertului” al eruditei poete Valentina Becart, păstrează încă mirosul de carte proaspătă, abia ieșită de sub ,,teascurile tiparniței”. Sintagma, segmentul lingvistic ,,obsesia deșertului”, cu toată simbolistica, cu toate subliminalele conotații semasiologice, mă duce pentru o clipă la Eclesiast: ,,Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciunui”. Mă duce, am zis, dar poeta iese din sine, și prin mijlocirea eului liric, crează
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
al Asiei față de Occident. Propaganda cu democrația nu va mai rezista mult nici în America. Sistemul scoate fum negru pe țeava de eșapament, are scurgeri mari de ulei și are nevoie de reparații capitale. Într-o economie falsă, susținută de tiparnițele de dolari, S.U.A. nu prea mai produc mare lucru, tocmai de aceea trece prin cea mai profundă criză de politică internațională, economică și militară din toată istoria sa. Deși S.U.A. mai deține încă supremația militară în lume, echilibrul fragil între
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului by http://uzp.org.ro/secolul-american-se-termina-incepe-cel-al-pacificului/ [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
tribul burilor, unul dintre cele mai viteze triburi dace. Aici pe acest pământ sfințit de sângele dacilor și al românilor, căci pe Valea Oltului s-au dus lupte crâncene în toată istoria pentru apărarea pământului strămoșesc, s-au înființat primele tiparnițe, de sub care s-au scos cărți care au înnobilat universul spiritual românesc. Dl Ion Nălbitopru îl descrie și îl cinstește cum se cuvine : „Județul Vâlcea este situat în nord-estul Olteniei cu reședința la Râmnicu Vâlcea. Pentru cei care au fericita
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Băngoi, să-mi faceți și mie...Bani, să-i număr eu... Țiganii începură să se smiorcăie, c-o fi albă, c-o fi neagră, că o să repare ei treaba că aurul lui Băngoi a fost tare și a ieșit la tiparniță... -Breee, nea Tudore, pe copiii mei, începu Polizache, dacă săptămâna viitoare nu sunt la mata cu sculele...ce e azi? Miercuri... uite, cel mai târziu, joia viitoare sunt la mata la poartă...aurul rămâne la tălică să nu zice că
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > EXTAZUL ȘI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIȚE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ȘI NEGRU Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Suntem cu toții puțin ciudați. Și viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
idee, care îi va schimba radical viziunea asupra vieții fizice, cea din planul material. Noi am existat dintotdeauna (fiind parte din Divinitate) și - firește ! - vom exista pentru totdeauna. Punct. ( va urma ) Referință Bibliografică: EXTAZUL ȘI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIȚE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ȘI NEGRU / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]