5,483 matches
-
un mod amuzant, care scoate la lumină probleme reale cu care se confruntă milioane de oameni în lumea globalizata de azi. Pagina de FACEBOOK a filmului “D’ORĂ” o puteți accesa aici ” Filmul “D’ORĂ” este un film independent, de tipologia art-house. Că regizor și actrița, îmi doresc ca lumea să se regăsească în personajul principal, Dora, și să-l înțeleagă. Sper că cei care vor vedea acest film la cinema, să-l recomande apoi și prietenilor”, spune Delia Antal. Delia
D’ORA Emigranta Romanca by http://www.zilesinopti.ro/articole/6892/dora-emigranta-romanca [Corola-blog/BlogPost/98725_a_100017]
-
IRI, 1996. Heidegger M., Repere pe drumul gândirii, București, Editura Politică, 1988. Jaspers K., Texte filosofice, București, Editura Politică, 1986. Kant Im., Logica, București, Editura Științifică, 1970. Kant Im., Critica rațiunii pure, București, Editura IRI, 1994. Lotman I., Studii de tipologie a culturii, București, Editura Univers, 1975. Lyotard J.-F., Fenomenologie, București, Editura Humanitas, 1977. Noica C., De caelo, București, Humanitas, 1993. Pârvu Ilie, Infinitul, București, Editura Științifică, 1985. Ricœur P., Metafora vie, București, Editura Univers, 1984. Sartre J.-P., L
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
afectată de relația cu ceilalți frați sau surori pe care le avem. În aceasta constă greșeala fratelui celui mare: este limitat, frustrat și incapabil să iubească pe celălalt. De fapt, prin felul în care se poartă, acest fiu reprezintă o tipologie umană descrisă frecvent în Evanghelii, dar care apare îndeosebi în Evangheliile acestor duminici pregătitoare pentru intrarea în Postul Mare. În toate apar două personaje, individuale sau colective, sau două tipologii umane care stau față în față. În Duminica lui Zaheu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
prin felul în care se poartă, acest fiu reprezintă o tipologie umană descrisă frecvent în Evanghelii, dar care apare îndeosebi în Evangheliile acestor duminici pregătitoare pentru intrarea în Postul Mare. În toate apar două personaje, individuale sau colective, sau două tipologii umane care stau față în față. În Duminica lui Zaheu vameșul, acesta se află în opoziție cu cei care cârteau în casa lui, care nu se bucurau de pocăința lui, ci spuneau despre Mântuitorul că „a intrat să găzduiască la
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici nu putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul francez), și asta de dragul autonomiei și a unei
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
din autorul romanului “Urmașul lui Dracula”, scriitorul Ion Nălbitoru, un spirit creator neliniștit și scormonitor, pasional și meditativ totodată, învăluit de energiile creative, orientându-le cu precădere spre teritoriile fabulației istorice și ale alegoriei populate de simbolurile arhetipale ale ficțiunii, tipologiilor autohtone, profane și creștine. Nu e de mirare că teleportarea poveștii cu vampiri pe domeniile tematice revigorante ale adolescenței din zilele noastre, sub formele cele mai sobre, devine rapid o rețetă de succes. Dar încă o dată, s-ar putea ca
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
numărul locuitorilor care vin și pleacă din oraș, fiindcă asta reflectă numărul locurilor de muncă și creșterea economiei. După această analiză, am obținut o imagine globală și mi-am dat seama că majoritatea orașelor din România de varii dimensiuni și tipologii (orașe mici turistice, industriale, orașe cu profil agricol, orașe-port la Dunăre) se confruntă astăzi cu diferite tipuri de declin: socio-cultural, economic, fizic, demografic. Jumătate din orașele țării au în acest moment cu o cincime de locuitori mai puțin decât în
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
forma atractivă a scrierilor prin umor. Speciile literare ale acestor perioade se bazează pe alegorie (fabulă) și pe satiră (pamflet). Dar casă așterni pe hârtie, sub formă mascată, aceste reacții, trebuie să fii un bun observator al fenomenelor sociale, al tipologiilor umane și, evident, al tarelor societății. Un astfel de „colindător” prin lume, dornic să contribuie la înălțarea spirituală, am cunoscut în persoana domnului Nicolaie DINCĂ (Tony). Prin profesia sa este implicat direct și se manifestă hotărât ca luptător pentru dreptate
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
această stare și împreună pune la lucru reflecția și plăcerea descoperirii unei lumi care începe să-ți aparțină și ție ca cititor. Te simți alături de autoare în plăcerea cu care compară, cântărește, trage concluzii, definește ce este caracteristic, descifrează motive, tipologii, structuri perene, toate reținute de un ochi deprins cu subtilități, de un om cu bun gust format la școala rafinamentului. Elena BUICĂ Pickering,Toronto, Canada 9 februarie 2013 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - MILENA MUNTEANU - „DEPARTE DE ȚARA CU DOR” / Elena
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
inimă. După ce ai terminat de citit cartea , parcă ai vrea să cunoști autorul, și te surprinzi întrebându-te dacă omul din spatele rânduriloe seaman cu acel “eu” din carte. Este acesta un “effect” de autenticitate? Cred că dincolo de orice subiectivitate sau tipologie emoțională “Raiul în care am fost” de Dorina Stoica, e o carte care atinge profunzime, o carte foarte palpitantă și care activează zone mai rar accesate ale memoriei afective a cititorului. Mă refer la memoria senzațiilor, emoțiilor, trăirilor copilăriei-o
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
poporului român, pe umerii săraci și lipsiți de vlagă ai lui homo communicans, culmea, cresc averi uriașe ca din apă pentru zoon politikon pe baza unui așa-zis vot „democratic” consfințit de condica drepturilor fundamentale ale omului în genere. Despre tipologia interrelațională dintre cele două entități anterior menționate se poate spune că ea este una categoric invers proporțională în raport cu interesele lor de grup adesea contradictorii și incongruente ca geometrie și sens. Ceea ce știe foarte bine însă nația română este că, „Pe
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
universal. Concomitent cu romantismul și în opoziție cu acesta evoluează curentul literar al realismului. Realismul, spre deosebire de romantism susține reprezentarea veridică, obiectivă a realității, întorcându-se prin această opțiune la un deziderat al clasicismului. Tot de sorginte clasică este preocuparea pentru tipologia umană și prezentarea critică a societății, într-un stil impersonal tinzând spre precizie și sobrietate. Mari reprezentanți ai curentului realist au fost Stendhal (Roșu și negru), H. de Balzac (Comedia umană), G. Flaubert (Doamna Bovary) în Franța, Ch. Dickens și
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
sau de la mahala”, încercând să elucideze dilema ce se naște din tratamentul aplicat acestora și, deopotrivă, bărbaților din lumea scrierilor sale, concluzionând că „nenea Iancu este un învingător, absolvit de orice vină de ...dezfeminitate”. Cea de a doua parte (O tipologie „domestică”) a acestui capitol cuprinde o caracterizare generală a tipologiei feminine, subliniind trăsăturile comune sau pe cele care le diferențiază, ajungând la constatarea că „femeile[...]au credibilitate și autenticitate”, chiar dacă ele sunt „fixate bufonard, satiric, realist ori fantast”. În următoarele
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
din tratamentul aplicat acestora și, deopotrivă, bărbaților din lumea scrierilor sale, concluzionând că „nenea Iancu este un învingător, absolvit de orice vină de ...dezfeminitate”. Cea de a doua parte (O tipologie „domestică”) a acestui capitol cuprinde o caracterizare generală a tipologiei feminine, subliniind trăsăturile comune sau pe cele care le diferențiază, ajungând la constatarea că „femeile[...]au credibilitate și autenticitate”, chiar dacă ele sunt „fixate bufonard, satiric, realist ori fantast”. În următoarele trei capitole dedicate personajelor feminine din proză și din creațiile
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
virtuți relevante în cele două arte: literatură și film”. Un al doilea studiu este reprezentat de o cronică a spectacolului montat la Teatrul Național cu ,,O scrisoare pierdută”, adaptată ,,la politichia actuală (nu neapărat românească, sau nu doar...) situațiile comice, tipologia și fauna eroi-comică a Maestrului”. Cronica apare sub un titlu, nu numai imprevizibil, ci chiar șocant, nemaiîntâlnit, care stârnește curiozitatea cititorului, deoarece anunță O înscenare «ultras» - Caragiale, Toca & Co sau Apocalipsa vine (și) prin râs. Abia după lectura cronicii, ca
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
După măsura ei este analizată contingența, după rigorile ei se realizează selecția referinței ce devine semn. Restul gravitează pe alte orbite, undeva departe, interferând, disforic, la răstimpuri, cu traseul protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și acționează în același orizont al necruțării axiologice. O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi, este
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curând de ordin metafizic, încât e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari” (231). Mai mult, prin anecdotică, atmosferă, tipologii, ea reactivează, într-o conștiință avertizată, drama fundamentală a condiției umane. Omul e liber de orice condiționări, nu doar de cele meschine. E liber în sensul deplin al cuvântului. Dar nu știe că e liber. Când va înțelege și va
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici nu putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul francez), și asta de dragul autonomiei și a unei
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
funcții, decade jalnic, în urma unei greșeli (Domnul de speluncă), inadaptabilul (Orașul pleșuv) etc., toți acești vitregiți sfârșesc, de cele mai multe ori, tragic. Drama personajelor, desfășurată, cum spuneam, pe două paliere, este susținută stilistic de alternarea manierei epice (care presupune acțiune, descriere, tipologii) cu cea poetică (adică: limbaj figurat, metaforă, simbol, alegorie). Povestea nu-și diminuează dinamismul, iar elementele împrumutate din discursul poetic vin să susțină epicul și să contureze mai pregnant evadările în tărâmurile evanescente, imponderabile ale visării. Dar nucleele de poezie
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_1399712294.html [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
are bătrâni să-și cumpere!” La 85 de ani, Mitică Sinu este un român fericit, însetat de cunoaștere și pasionat de cărți. De la fiecare dintre personajele cărților, Mitică s-a ales cu ceva. M-au surprins plăcut lecțiile de viață, tipologiile și comportamentele umane, prezentate de Octavian Curpaș în cartea sa - un izvor de înțelepciune pentru noua generație. I-am regăsit cu plăcere printre cunoscuții lui Mitică Sinu pe Paul Getty, magnatul petrolului care a revoluționat lumea afacerilor americane în a
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
Hamlet de provincie” de Cehov). Rolul monumental din „Mihai Viteazu”, cel magic, pitoresc, din seria „Nea Mărin”, ori cel dramatic din „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” sunt argumente ale capacității actorului de a dubla impecabil personaje cu tipologii diferite. Colosal și inegalat actor roman, Amza Pellea nu a avut în timpul vieții o vitrină încărcată cu medalii. Inimile i-au conferit medaliile prețuirii și iubirii și îl laurează și astăzi. În 1977 a primit premiul de interpretare masculină, pentru
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
extrage, astfel, prestigiul semantic din mobilizarea unor sensuri, exemple, modele de conduită exemplare, ce exclud orice formă de încremenire, de regres spiritual sau de comoditate a gândirii. Descifrarea registrului spațialității, la care recurge filozoful, interpretarea dimensiunilor simbolice ale elementarității, analitica tipologiei sufletului, toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase, a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia: „Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Alexandru Suciu, Bogdan Talasman și Criști Cretu. Toți încearcă să se elibereze de sub „vrăjile” Hârcâi. Transpusa în zilele noastre, povestea Hârcâi vorbește despre dragoste, iluzii și manipulare. Adaptarea propusă de regizorul Cătălin Rotaru păstrează, în spatele situațiilor comice, o parte din tipologiile pe care le regăsim în povestea originală, transmise însă sub „mască” satirei și umorului. Text de referință scris de Matei Millo și rescris în notă contemporană. Inspirat din mitologia românească, textul „Babă Hârca“ a fost scris în 1851 de Matei
PREMIERA la Teatrul Elisabeta: Harca se intoarce by http://uzp.org.ro/premiera-la-teatrul-elisabeta-harca-se-intoarce/ [Corola-blog/BlogPost/92591_a_93883]