150 matches
-
registrul să fie în continuitatea sa convingător, Luminița Potîrniche recurge la un moment covârșitor, să știm unde o găsim, de ce trebuie să o găsim, când - oricând... „eu locuiesc într-o provincie a deplângerii./ căile de acces sunt închise./ prăvălesc piatra tombală/ peste ceea ce vreau să păstrez,/ alții să piardă./ uit și eu din când în când/ dar numai preț de-o secundă,/ apoi vin eternitățile care-mi aduc aminte/ și cât de greu mi-a fost/ să devin muritor./ rămân peste
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
da sevă pământului, care va scoate la iveală buruieni și flori. De-acolo culeg eu câteva narcise, să i le pun la căpătâi. Cu durere, cu revoltă, cu resemnare. Vedeți? Până la urmă n-a rămas decât poezia... Iar piatra lui tombală va fi o carte. Scriam, prin urmare: Marea Doamnă a poetului Shaul Carmel, îngerul lui ocrotitor, îmi răspunde cu durere că Shaul e un pic mai bine, că speră să fie mai bine, că doctorii spun că trebuie răbdare, multă
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
Raiul nu îmi este accesibil, pentru nenumăratele păcate făptuite în stare conștientă . Te iubi, îmi placi că nu mă mai las de tine ... pour toujour. , pour eternite..nu, că asta scrie prin cimitire ... aveam pasiunea să învăț textele de pe pietrele tombale.. pe primele prietene le duceam la cimitirul Bellu să le sărut în voie. Mai vorbim, acum sunt treaz și ...mă doare capul ușor, al naibii cap, adică un cap prost se luptă cu un stăpân deștept sau invers.... 3. Trenul
SCHIŢE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1411531918.html [Corola-blog/BlogPost/376397_a_377726]
-
ale Pământului” - sperând că am reușit să vă trezesc interesul - deoarece, după părerea mea, uriașa sferă cu înscrisuri dacice asupra căreia ne atenționează, inclusiv în imagine, domnul gen. (r.) dr. Mircea Chelaru este tocmai un trovant, probabil cu funcție de piatră tombală, deoarece, după cum am aflat, „în trecutul nu prea îndepărtat, ardelenii așezau uneori trovanți în cimitire la căpătâiele celor dragi”. Specialiștii vor afla, cu siguranță, vârsta pietrei vii și noima cuvintelor scrise în urmă cu... - e o simplă presupunere - peste cinci
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
stradă. În Muzeul de Istorie se află o colecție bogată de obiecte aparținând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localității: lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul lui Dionisos, tablou fațadă templu (templul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pânzeturi acoperind porțelanuri împurpurate... Toate semnele apasă pe inima mea în vreme ce fiicele mele vorbesc în oglinzi, dar vârsta este ca vasul remușcărilor. Iată lichidul pe care urmează să-l bea buzele mele. Fiecare distanță are tăcerea ei și are pietre tombale vizitate de animale purtătoare de calciu până mult după moarte. Și îți aduci aminte de greutatea lor mai mult decât de mânia din spiritul tău. Oare mai țipă-n răcoarea serii acele neobosite păsări? Nu, nu sunt ele și nu
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
e, oricând, la îndemână: domnule, dați-mă de-a dura! R: Mi s-ar părea un gest incompatibil cu demnitatea dvs. Un singur lucru mă intrigă, totuși: susțineți că ați fi cumva figura (sau, mai degrabă, corpul însuși) de pe lespedea tombală a învățatului siracuzan? C: Nu, domnule, pentru că nu sunt singur; mai e acolo și cilindrul. Apropo, iertați-mi întrebarea: ați confecționat vreodată, manu propria, cilindre din hârtie? R: Suluri, adică? Bineînțeles. C: Dar conuri? R: A, cornete! Firește, - ba chiar
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
până astăzi și a căror filozofie de viață, furia destructivă, marchează omenirea încă din zorii acestei civilizații. Ulterior, încercările cutezătorilor de a dezvălui misterele Templului au creat noi și noi legende, ridicând tot atâtea semne de întrebare cât și movilele tombale presărate peste tot în interiorul peșterii.” „Baia Balkan”, o cronică socială „Baia Balkan” nu este doar o cronică de familie, prezentând viața cotidiană a unei comunități, ci și o cronică socială, în care asistăm la formarea unei noi societăți. Nucleul narativ
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
din Eminescu...” în care înalță o imagine grandioasă a geniului, Iosif ridică o clasică apoteoză funerară, de la „giulgiu de jale/ Ce fâlfâie întunecat în aer” aruncat asupra întregii lumi ideale de către Eminescu și până la alegoria convențională, un fel de sculptură tombală în moda vremii:” Plutind pe culmi cu aripile-ntinse,/ Învăluit în nouri tu petreci/ În sfânta-apoteoză-a morții reci.” Octavian Goga a crescut în „aceeași religie artistică și ideologie națională” eminesciană. „ Eram și eu atins de suflarea de foc lui Eminescu
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Șekspirus, împărăteasă- a orhideelor, mimoză, contesa mea cea fără de nevroză. Demonii vântului turbat din miază-noapte, aruncă luna-n baltă pe la șapte, eu scriu pe-un pergament prea diafan, cu litere de ceară și șofran, zburăm deasupra cuibului de cuci, între tombale pietre, pruni sălbatici, cruci. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Căderea în Paradis / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1369, Anul IV, 30 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CĂDEREA ÎN PARADIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1412048103.html [Corola-blog/BlogPost/374413_a_375742]
-
de la Geneva ar trebui actualizat și ameliorat. Nu voi da exemple concrete și nu voi învinovăți pe nimeni, dar am văzut cu ochii mei fotografii înfățișând cimitire evreiești unde pasc caii și vacile pe morminte, am văzut imagini cu plăci tombale transformate în toalete rudimentare, dar am văzut și catacombe evreiești vechi de 2 000 de ani unde sacrele rămășițe omenești sunt într-o stare deplorabilă, iar în cimitirele care au rămas au intrat buldozerele și excavatoarele, răvășind osemintele. Acesta e un mare
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
legislația în domeniul patrimoniului cultural, în România și în Republica Armenia. Articolul 3 Părțile vor realiza un proiect de colaborare în domeniul inventarierii valorilor de patrimoniu din cimitirele armenești de pe teritoriul României, vor realiza descifrarea și publicarea inscripțiilor de pe pietrele tombale și vor edita un catalog trilingv, în limbile română, armeană și într-o limbă de circulație internațională. Articolul 4 Părțile vor iniția, prin eforturi comune, programul de inventariere a monumentelor istorice legate de evoluția istorică a comunității armenești din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236422_a_237751]
-
prima soție a lui Ștefan cel Mare). Până atunci, locul înmormântării Doamnei Evdochia era presupus de Nicolae Iorga a fi la Mănăstirea Probota. În 1996 a fost identificat mormântul Doamnei Evdochia după piatra funerară descoperită la Mirăuți. În prezent, piatra tombală se află la Muzeul de Istorie din Suceava. În toamna anului 1997 a fost descoperit în biserică, în naos, un cavou de cărămidă, în care se afla un sicriu de stejar cu oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
se remarcă cele provenind de la conacul cantacuzin de la Mărgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de uși și ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul județului Prahova la o distanță de aproximativ 5 km nord de orașul Mizil, încadrată administrativ comunei Vadu Săpat (jud.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade pe trei spații, formate împreună cu zidurile laterale, iar la partea superioară apare un zid despărțitor, amintind vechiul stil. În partea de început, naosul cuprinde un spațiu, specific unei camere tombale, dat fără o destinație ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalități mai de seamă, fiind poziționate în pronaos. În a doua sa parte naosul se lărgește făcând loc celor două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
februarie 1816 (data redactării testamentului) Ioana Zorilescu, soția lui Șerban Magheriu, trece la cele veșnice lăsând toată averea ei, în lipsa copiilor, celor din familia ei și bisericii din Bârzeiu. Este înmormântată în pronaosul bisericii din Zorilești sub o frumoasă piatră tombală ce mai poate fi admirată și în zilele noastre. Până la sfârșitul vieții (16 ianuarie 1820), Șerban Magheru devine vistiernic al doilea, apoi se retrage din viața administrativă ocupându-se de administrarea moșiilor lui Nicolae Golescu, zis "Deli Aga", fratele celebrilor
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Ruxandra, decedată în anul 1570. În afara bisericii se mai află și alte morminte. În partea sudică a bisericii se află încastrată în zid piatra funerară a ieromonahului Nil, al doilea egumen al mănăstirii, cel care a amplasat pisania. Pe piatra tombală este următoarea inscripție: ""Aici este mormântul unde zace robul lui Dumnezeu ieromonahul Nil, egumenul, care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 700 ... luna ..."" Deși data morții nu a mai fost completată, se știe că el a murit după
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Veniamin Costachi era considerat ctitor), osemintele sale au fost strămutate în Catedrala din Iași. Mormântul său era inițial străjuit de un gard de fier. În anul 1986, la 100 ani de la strămutarea osemintelor, mitropolitul Teoctist Arăpașu a amplasat o placă tombală peste locul unde a fost mormântul lui Veniamin Costachi. Pe această piatră se află următoarea inscripție: ""Aici a fost înmormîntat mitropolitul Veneamin Costache (+1846): osemintele sale au fost strămutate la anul 1886 în Catedrala Mitropolitană din Iași, ctitoria sa. Piatra
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
actualmente monument istoric și utilizată, după restaurare, ca sală de concerte cu o orgă cehească Rieger-Kloss, care valorifică acustica de excepție a incintei. După cum am arătat, cele mai vechi mărturii ale prezenței armenilor pe pămîntul românesc provin din Basarabia: piatra tombală din anul 967, inscripția religioasă din 1174, biserica din sec. XII din Cetatea Albă. Prin Basarabia s-a făcut accesul în Moldova al armenilor emigrați din Asia Mică, iar evoluția ulterioară a comunității din Basarabia s-a împletit cu cea
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
amenajări funerare cu zidărie existente în gropniță fiind distruse (parțial sau total) un număr de cinci.<ref name="Pușcașu 18/2005">Voica Maria Pușcașu - ""Mănăstirea Dobrovățului"", în „Monumentul”, vol. VI (Ed. Trinitas, Iași, 2005), p. 18.</ref> Mai multe pietre tombale se află în pronaos (nu în gropniță cum ar fi trebuit), dintre care cea mai veche este a Doamnei Nastasia, prima soție a lui Bogdan al III-lea, decedată la 14 octombrie 1513. Piatra este de o calitate inferioară, iar
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de Ion Neculce în ""O samă de cuvinte"", nu este adevărată din punct de vedere istoric. Mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea, murise în anul 1465 și fusese înmormântată în Biserica "Sfântul Nicolae" din Poiana Siretului. Pe piatra sa tombală adusă în anul 1904 la Mănăstirea Probota este următoarea inscripție: ""Acesta este mormântul roabei lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io Ștefan Voievod, care a murit la anul 6973 (1465), noiembrie 4"". După domnia lui Ștefan cel Mare, o lungă perioadă
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
în anul 1536, detronându-l pe Radu Paisie. Barbu Craiovescu III era strănepot al lui Neagoe de la Craiova, întemeietorul familiei boierești Craiovescu. Neagoe a fost ridicat la rang boieresc de voievodul Vladislav al II-lea, după cum arată inscripția de pe piatra tombală a acestuia de la Mănăstirea Dealu: "„A răposat Io Vladislav Voevod, în anul 6963 [1455], luna august 20, în zilele - și s-a făcut această piatră în zilele lui Neagoe Voevod; au făcut-o Barbul Banul și Pârvul Vornicul cu frații
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
19. Catherine I d’Espinal (1491-1495) 20. Alix de Dommartin (1505-1520) 21. Renée de Blandin sau Blandry (1520) 22. Anne d’Apremont (1522-1531) În ruinele mănăstirii, doar o parte din dala funerară a acestei starețe a fost descoperită: această piatră tombală spartă reprezenta o stareță cu diverse steme și purta acest rest de inscripție în minuscule gotice: «dame Anne [ab]besse. mil D XXXll», în traducere: „doamna Anne [st]areță. o mie D XXXll”. În biserica Saint Maur din Verdun se
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
împărați ai Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, ulterior împărați ai Austriei) și ai descendenților lor. Cripta se află în centrul Vienei, sub biserica și mănăstirea călugărilor capucini, în piața "Neuer Markt" din apropierea palatului Hofburg. Este compusă din 10 camere tombale, interconectate prin tuneluri, construite în funcție de necesități. In criptă au fost înhumate trupurile a 142 de persoane, precum și urnele cu cenușă a altor 4 persoane, deci un total de 146 de aristocrați își au aici locul de veci. Între aceștia se
Cripta Capucinilor din Viena () [Corola-website/Science/303665_a_304994]
-
Ludwig von Habsburg, fiul cel mai tânăr al împăratului Carol I al Austriei, frate cu Otto von Habsburg. Cripta a fost renovată și restaurată de mai multe ori, în 1960 având loc transferul a 26 sarcofage într-o nouă cameră tombală, an în care au început eforturile pentru eliminarea umidității. În anul 2003 s-a făcut o remodelare a porțiunii de acces, ruta actuală a vizitatorilor ducând pe la toate sarcofagele în ordine cronologică. Tot atunci s-a introdus aer condiționat pentru
Cripta Capucinilor din Viena () [Corola-website/Science/303665_a_304994]