210 matches
-
cumva lumea s-a întors cu josul în sus. Parcă RĂSĂRITUL european este cel sălbatec sau sălbăticit nu vestul ca în America evului mediu. Dar mai ieri venea „lumina” de la răsărit! Așadar Omul bun potrivit sfințește locul potrivit numaiîn zonele topologice în care „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri” iar „omul trăiește ca să muncească”. Restul Europei se cheamă Europa Creștin Ortodoxă. No coment! Așa să-mi ajute Dumnezeu. Referință Bibliografică: Între Dumnezeu și natură 7 / Emil Wagner : Confluențe Literare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
nu cumva, îi țin bunicii pe ei. Fiica mea îmi cere meditații la matematică și chimie. Că nu pricepe nimic. M-am uitat prin manualele ei. M-am îngrozit. Mai au puțin, și fac funcții sferice de suprafață, și analiza topologica, în clasa a X-a de liceu. Despre integrale, ce să mai vorbim. Alea triple, sunt, poate, de nivelul grădiniței. La fizică, funcția lui Schrodinger, ecuația undei Psi, și spațiul Miu mic al fazelor, sunt elemente de geometrie neeuclidiana, care
Liviu Florian Jianu: Anghel radios by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-anghel-radios/ [Corola-blog/BlogPost/339277_a_340606]
-
din intersecția a două drepte. Dacă luăm acest punct drept unitate, oricare cerc cu rază finită devine locul geometric al punctelor situate la infinit față de punctul central Desenând un cerc oarecare, să zicem chiar pe un bilet de tramvai despărțim topologic două regiuni. Punctele din interiorul cercului sunt numărabile, măsurabile, din domeniul finit. Dincolo de linia cercului punctele finite nu mai există. Ele se află dincolo de linia de separație între domeniul finit și cel infinit care este cercul desenat. Vezi figura din
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403796719.html [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ÎNTRE DUMNEZEU ȘI NATURĂ 4 Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Zidul Divinitatea este o insulă topologică. Asta înseamnă un mediu închis, înconjurat de o entitate asemănătoare unui zid cu o bine apărată poartă. Tot restul, spațiul din afara zidului este lumea, natura inclusiv regatul întunericului, al strălucitorului întunecat Lucifer. Cândva raiul, interiorul insulei, cuprindea totul. În acest
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398419685.html [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
DANDANE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului DANDANE Timpul trece greu Când cei ce promit Uită Cei plecați Nu ajung Cei ce iubesc Nu știu Nu știu Ce se ascunde în umbră. Topologic bbonlavii lumii îi putem măsura doar cuantic urmărind diagrama apei conexiunea nonliniară ce vine de la iubită Ai grijă Nu -ți încărca sufletul cu un păcat pe care nu l meriți mi - ai zis. Or fi norii negri vineți și mulți
DANDANE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1491674510.html [Corola-blog/BlogPost/359003_a_360332]
-
Universitatea Texas A&M, Galveston, Texas, 1992, 1993, 1994. Activitate publicistică. Autor sau coautor pentru 9 cărți, și editor pentru 8 cărți de specialitate (primele cărți din lume despre săruri de piriliu, metateza alchenelor, aplicații chimice ale teoriei grafurilor, indici topologici bi- sau tridimensionali, și anulene cu izomerii lor de valență). Autor pentru peste 60 de capitole în cărți și peste 700 articole publicate în periodice știintifice și peste 25 brevete, din care 5 in SUA. Redactor sau membru în comitetele
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban by http://balabanesti.net/2010/05/29/pe-urmele-balabanestenilor-%e2%80%93-confesiuni-profesor-doctor-docent-alexandru-t-balaban/ [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
izomeri, inclusiv prima enumerare a izomerilor de valență ai anulenelor; prezicerea conurilor grafitice; primele grafuri de reacție și descoperirea grafurilor minime cu circuite de 10 si 11 puncte, cunoscute sub denimirile “cuștile Balaban-10 și Balaban-11; noi descriptori moleculari, inclusiv indicele topologic cunoscut ca indicele Balaban). Mulțumim d-lui Academician Profesor Doctor Docent Alexandru T. Balaban pentru amabilitate, deschidere și informațiile furnizate. Vă dorim multă sănătate și vă așteptăm cât mai des printre noi, la Bălăbănești. Colaborarea cu d-voastră ne face
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban by http://balabanesti.net/2010/05/29/pe-urmele-balabanestenilor-%e2%80%93-confesiuni-profesor-doctor-docent-alexandru-t-balaban/ [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
potenței nu suferă modificări. Reprezentarea liniară respectiv aceea polară devin astfel două fețe ale aceleiași monete. Graficele funcțiunilor întâlnesc mai multe tipuri de succesiune în turn a semnului. La trecerea prin zero schimbarea de semn marchează trecerea în alt sector topologic determinând astfel o rădăcină. Schimbarea de semn a primei derivate determină un vârf al graficului (maxim sau minim) iar cel al celei de a doua derivate un punct de inflexiune. Există și puncte așa zis de discontinuitate, exemplul clasic este
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1469460955.html [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]
-
citase: tranzițiile de faze cuantice la temperaturi joase [Subir Sachdev et al.], termodinamicile mezo-scopice neechilibrate pentru sistemele cuantice [D. Bedeaux, P. Mazur et al.], și tranziții de faze neechilibrate [S. Lubeck, H. Hinrichsen etc.]. Dacă am lua în considerare cuantizarea topologică, ne așteptăm la o cuantizare Bohr-Sommerfeld a quarkuri-lor?... Când a trebuit să m-anunțe, moderatorul acestei secțiuni de lucrări, prof. Warren Rogers, s-a scuzat că nu poate să-mi pronunțe numele (pățesc acest lucru pe la toate conferințele!). Mă recomand
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
Clepsidra /, sau poate în piatra roșie, galbenă, verde sau albastră a gingașului inel, pe care poeta nu-l dorește încă, fiindcă gândurile-i sunt la / Ora ei acum /, având încă multe de spus precum în / Însemnare /, pentru întreg spațiul ei topologic. Acest spațiu al poetei nu este singular; el este ca un / Pătrat magic /...în care interesele se țin lanț; cele emoționale, cele afective și mai ales cele spirituale. *Păunul se rotește-n mii de arce . În baia de șofran a
SEMNELE TIMPULUI DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_timpului_de_elisabeta_iosif.html [Corola-blog/BlogPost/351210_a_352539]
-
forme, figuri, obiecte și personaje poate fi explicat prin graful semiotic al Spațialității, ca prim nivel de percepție și descriere a oricărei construcții imaginative care evocă realitatea. Se poate constata, astfel, că trecerea de la spațiul bidimensional al formelor plane și topologice la sugerarea spațiului tridimensional se face prin admiterea a două trăsături suplimentare: perspectiva și volumul. În timpurile moderne, școlile semiotice și structuraliste occidentale au sintetizat un model al imaginii vizuale bazat pe câteva coduri specifice: coduri senzoriale; coduri iconice; coduri
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
și cu un conținut care trimite mimetico-analogic la acea realitate referențială, recognoscibilă în momentul receptării. • Am pus accentul pe faptul că, în pictură, ansamblul icono-plastic al imaginii se bazează pe configurația tridimensională a spațiului sugerat (“iluzia referențială”) și posedă calități topologice particulare. • Entitățile spațio-temporale pot fi sesizate și asimilate de receptor numai în cadrul unei percepții psihosenzoriale adecvate, în cadrul unui proces de semantizare cognitivă, pentru aprehendarea conținutului vizual și analiza semnificațiilor. În fond, ceea ce simțim în momentul parcurgerii cu privirea a unei
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
fi plane sau curbe. Arbitrar ariile sunt categorisite drept suprafețe plane respectiv pânze subțiri cu referire la suprafața de separare a unui corp geometric curb sau de către două drepte neconcurente rotite una față de alta. Volumele se pot obține ca diferență topologică în cazul pânzelor subțiri închise sau prin deplasarea unor suprafețe plane, torul de exemplu. Ce reprezintă o suprafață sferică? Partea roșie (exterioară) dintr-o tablă vopsită bicolor după ce o înfășurăm pe o minge. Ce este o suprafață hiperbolică? Fața albastră
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435245872.html [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
de sfera cu rază infinită. Cert este că întreaga geometrie euclidiană plană se referă numai și numai la punctul comun între sfera pe care trăim și planul ei tangent. Atât și numai atât există plan în spațiul curb fără dimensiuni (topologic deschis). Însăși raza de lumină este dreaptă numai între două galaxii cosmice deoarece în vecinătatea corpurilor care s-au concentrat într-o galaxie este curbată. Un copil poate trăi în comuna natală și uneori moare de bătrânețe fără să-și
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435245872.html [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
standardele de piață în privința mozaicării și a tonalității. Limitele parcelelor trebuie să fie în format rastru sau vector, după cum este posibil, respectând standardele pentru cartografiere la scala de 1:10 000. În toate cazurile, sistemul introdus trebuie să aibă proprietățile topologice necesare pentru a asigura cu ușurință accesul la parcelă, monitorizarea fluctuării limitelor pe durata a patru ani comerciali precedenți și acces la caracteristicile parcelelor în baza de date alfanumerică. (4) Cultivatorii de măsline care au depus declarații de recoltă pot
jrc3870as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89032_a_89819]
-
de sudare 286. Controlul proceselor de sudare 287. Managementul calității 288. Managementul sănătății și siguranței profesionale 289. Tehnologii de restaurare a structurilor metalice 290. Optimizarea tehnologilor pentru materialele dificil de prelucrat 291. Dispozitivi pentru nuclear, medical și fabricare 292. Structura topologică a mecanismelor și a manipulatorilor 293. Cinematica și dinamica mecanismelor și mașinilor 294. Roboți industriali în serie și în paralel 295. Designul optim al roboților industriali 296. Designul mecanismelor și al mașinilor 297. Sinteza optimală a mecanismelor 298. Analiza și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
sursele datelor relevante, inclusiv metodologia utilizată; 4. informații relevante în legătură cu condițiile meteorologice în zona propusă pentru aplicarea controalelor emisiei de SOx, precum și zonele terestre și maritime în pericol, predominând în special caracteristicile vântului din acea zonă, sau în legătură cu condițiile topografice, topologice, oceanografice, morfologice sau altele care pot duce la o probabilitate crescută a gradului local de poluare a atmosferei ori a nivelurilor de oxidare; 5. natura traficului maritim în zona de control al emisiei de SOx propusă, incluzând caracteristicile și densitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179176_a_180505]
-
de sudare 286. Controlul proceselor de sudare 287. Managementul calității 288. Managementul sănătății și siguranței profesionale 289. Tehnologii de restaurare a structurilor metalice 290. Optimizarea tehnologilor pentru materialele dificil de prelucrat 291. Dispozitivi pentru nuclear, medical și fabricare 292. Structura topologică a mecanismelor și a manipulatorilor 293. Cinematica și dinamica mecanismelor și mașinilor 294. Roboți industriali în serie și în paralel 295. Designul optim al roboților industriali 296. Designul mecanismelor și al mașinilor 297. Sinteza optimală a mecanismelor 298. Analiza și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
sferei (continuând drumul deschis de Edmond Laguerre, August Ferdinand Möbius, Sophus Lie). De asemenea, Blaschke s-a ocupat cu studiul soluțiilor ecuațiilor cu derivate parțiale de ordin finit sau infinit, de teoria funcțiilor armonice. Pentru prima dată a abordat problemele topologice de geometrie diferențială. În lucrările sale a mai abordat și geometriile de grup fundamental dat. În 1956 a participat la Congresul Matematicienilor Români de la București. În 1935 a făcut o vizită la Universitatea din Iași. A colaborat la revista "Mathematica
Wilhelm Blaschke () [Corola-website/Science/312209_a_313538]
-
În matematică, sticla lui Klein este un exemplu de suprafață topologică neorientabilă în spațiu în varietatea sa geometrică astfel încât să se poată defini o metodă consistentă de a construi un vector normal. Într-o exprimare neformală, ea este o suprafață cu o singură față. Prin deplasarea pe ea se poate reveni
Sticla lui Klein () [Corola-website/Science/336053_a_337382]
-
cu o singură față. Prin deplasarea pe ea se poate reveni în punctul de plecare „cu capul în jos”. Alte exemple de astfel de suprafețe sunt banda Möbius și planul proiectiv real. În timp ce banda Möbius este o suprafață cu frontieră topologică, sticla lui Klein nu are frontieră (prin comparație, o sferă este o suprafață orientabilă fără frontieră). a fost descrisă pentru prima oară în 1882 de matematicianul german Felix Klein. Inițial s-a numit "suprafață Klein" (), care ulterior a fost înțeleasă
Sticla lui Klein () [Corola-website/Science/336053_a_337382]
-
exemplu, sticla lui Klein nu are "frontieră", unde suprafața s-ar termina, și este neorientabilă, cum rezultă din imersiunea unică. Un model fizic se realizează asemănător. Muzeul de Științe din Londra prezintă o serie de sticle Klein în diverse variante topologice. Sticlele au fost realizate în 1995 pentru muzeu de Alan Bennett. În mod abstract, sticla lui Klein nu se autointersectează. Se poate vizualiza sticla lui Klein într-un spațiu cvadridimensional. Adăugând spațiului tridimensional a patra dimensiune autointersectarea poate fi eliminată
Sticla lui Klein () [Corola-website/Science/336053_a_337382]
-
a colora orice hartă pe suprafața sticlei lui Klein; singura excepție a conjecturii Heawood, o generalizare a teoremei celor patru culori, care afirmă că ar trebui șapte. În spațiul euclidian sticla lui Klein are o singură față. Există alte spații topologice tridimensionale în care suprafața sticlei lui Klein este cu două fețe, dar tot neorientabilă este. Tăierea sticlei lui Klein în două după planul său de simetrie produce două benzi Möbius în oglindă, una răsucită cu 180° la dreapta iar cealaltă
Sticla lui Klein () [Corola-website/Science/336053_a_337382]
-
de maxim local. Printr-un raționament analog deducem că pentru "a>0" funcția este strict descrescătoare pe intervalul formula 40 și strict crescătoare pe formula 41, caz în care formula 36 este punct de minim local. În analiza funcțională pe un spațiu vectorial topologic "X", un operator "T" : "X" → "X" se numește operator monoton dacă formula 46 Teorema lui Kachurovskii spune că o funcție convexă pe un spațiu Banach are ca derivată un operator monoton. O submulțime "G" a produsului cartezian "X" × "X" se numește
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
formula 17, este formula 18. De notat că, în raport cu topologia indusă de metrică (vezi secțiunea următoare), orice "bilă deschisă" este o mulțime deschisă și orice "bilă închisă" este o mulțime închisă. În orice spațiu metric are loc formula 19, unde formula 20 desemnează închiderea topologică a mulțimii "M". În spațiile normate finit-dimensionale, de exemplu în formula 21, formula 9, formula 23 și formula 24, are loc egalitatea formula 25. Orice metrică induce o topologie pe mulțimea de puncte. Astfel, orice spațiu metric este și spațiu topologic. Topologia indusă de metrică
Spațiu metric () [Corola-website/Science/309769_a_311098]