3,029 matches
-
în aur și pietre prețioase. De asemenea marea Moschee din Damasc, considerată al patrulea loc sfânt al islamului, pretinde că posedă moaște din sfanțul sau cap. Părintele Sofian Boghiu vizitând această moschee, povestește că atunci când niște musulmani au lovit cu toporul racla cu moaștele sale spunând: ,, Ce căuta ghiaurul acesta aici?”, din sicriu au început să curgă valuri de sânge, țâșnea sângele din sicriu și din marmură. Și ei s-au speriat foarte tare și au chemat preoții ortodocși să vină
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/29_august_taierea_capului_sf_ion_untaru_1377741953.html [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină și într-un ritm drăcesc. Noroc că sunt clădit bine și tonele de lemne pe care le tai cu toporul, le mișc și le ridic în mașină, nu mă pun așa ușor pe brânci. Cel mai mult mă supără mâinile, pe care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
care mi le julesc întruna, și picioarele ce-mi transpiră crunt în cizmele de cauciuc. Am început câteva poezii, dar nu le pot termina încă, una se va chema chiar „Pădurea toamna”. Aici oamenii sunt ca la pădure, simpli, „din topor” și nu prea duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât de două ori în oraș, până acum, unde mi-am
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
întâmplător pe „moș” Dâră și nepotu-su Damas care nu mai pridideau să se baricadeze pentru a găsi scăpare - pentru ei și lucrușoarele de trebuință și legumă pe care tot omul izolat vremelnic le ține pentru a supraviețui. Printre izbituri de topor și ciocan prin care piroanele luau și mai strașnic în primire ușa de la intrarea în colibă întărind-o, „moș” Dâră părea a-și fi vărsat năduful cu care îndeobște îl lua în primire pe Damas, alegând să folosească înjurătura ca
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cu sacrificiu. Nu sacrificiul propriei persoane ci sacrificiul Lumii pentru Sine. De tăiat am tăiat-o; cum am tăiat-o, nu-mi amintesc. Știu că, pe urmă, Unchiu m-a dat deoparte și i-a frânt, cu o lovitură de topor sec, oasele din rana care scuipa sânge. Au urmat despicatul pieii, agățatul oii într-un crac gros de prun și explicațiile cum se dă pielea jos. - Așe, văd că pricepuși fuga. Mă duc oțâr pân-acas, să-mni aduc șî ieu on
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
chiar dacă a fost om deștept, „a stat nu știu câți ani la închisoare”. Totuși, personajul impresionează, de la început, prin ținuta „la patru ace”, cu o pălărie ce-i acoperea „un cap mare, ca de cal”, cu fața dominată de un „nas din topor” și de „ochii mici, ascunși după sprâncene stufoase, cărunte” și o mustață abia întrezărită prin „câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
să-și însușească experiența milenară a țăranilor români în cultivarea plantelor. Mai trebuia să ne învățăm cu greul acestor munci de când eram mici. Să ne obișnuim și să știm să folosim acele unelte folosite de atâta vreme: sapa, cazmaua, lopata, toporul, chiar târnăcopul. Da...chiar târnăcopul! Mult mai târziu, peste vreo patruzeci de ani, am participat la unele treburi gospodărești în cadrul întreprinderii unde eram salariat. Trebuia făcută o lucrare cu târnăcopul. Eram vreo treizeci de inși și...un târnăcop. Majoritatea erau
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
la liceu din prima și evident cu notă maximă. Drept urmare, într-o dimineață, directorul liceului se afla clănțănind din dinți și cu genunchii tremurând în biroul primului secretar care-l privi cu scârba obișnuită și-i spuse, cu vocea unui topor ce doboară copaci, doar atât: - Bă, o rezolvi, că te sparg! Ieși!! Directorul ieși mergând de-a îndăratelea deoarece chestia cu spartul nu era vorbă în vânt fiindcă tocmai îl turnase, cu documente și fotografii, un nemernic, pentru niște foloase
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
a tăiat fiecare, el făcea ștate de plată, el dădea dispoziții ce și cum să se lucreze. Avea acolo mai mulți muncitori forestieri din comuna vecină, Breaza. Aceștia, deși cam neștiutori de carte, erau, în schimb, muncitori de nădejde. Aveau topoare mari, bine ascuțite, erau vrednici la muncă. Când era vreme ploioasă se organiza corhănitul, adică împingerea buștenilor tăiați la vale, folosind doar țapine, cu care îi rostogoleau până în pârâu, aproape de movile, de unde era mai ușor de încărcat în remorci. Se
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
Floricel al meu devenise câine adevărat! Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de câ¬teva ori s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu ... Citește mai mult VICu un an înainte ca eu să fi mers în clasa I și după un an de la moartea lui moșu’ Hobza, tatăl meu a cumpărat de la Roman din Vale un
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Floricel al meu devenise câine adevărat!Auzisem eu, că dacă unui cățel îi tai coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de câ¬teva ori s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu ... VIII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. V Urcatul oilor la munte pe 1 iunie era, și mai este încă, un eveniment
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
învrăjbire între etnii ar servi mai bine. Nu ne putem juca cu „indicațiile oculte” venite de la „conducerea mondială”. Vrând, nevrând trebuie să le executăm. Dar dacă noi toți vom participa la culturalizarea întregii populații va exista din ce în ce mai puține „cozi de topor” care păstrează vie legătura cu supra puterea ce încearcă să conducă lumea, actualmente cu succes. O știre de ultimă oră avertizează că în mare majoritate, populația României ar realege drept președinte al țării pe fostul dictator Ceaușescu împușcat ca trădător
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
diplome goale au subțiat sistemul și absolvenții gata să intre pregătiți în economie și au ucis încrederea în școală și dascăli. Politicienii au pus România pe locul 2 în lume la scăderea populației până în 2050. În fine, jaf armat cu topoare și drujbe a fost în păduri, căci s-au tăiat ilegal și furat peste 366.000 de hectare din 1990 încoace. Într-o luptă mediatică bine calculată, cu voci mieroase sau violente, cei care au condus țara după 1989 se
Revolta dusă niciodată la capăt în țara minciunilor sponsored by https://republica.ro/revolta-dusa-niciodata-la-capat_2 [Corola-blog/BlogPost/339122_a_340451]
-
de vreo doișpe-treișpe ani și eram „la școala di liciu” în clasa a treia pe care o făceam „în particolar” la Bogdan Hajdău în Buzău, căci până la Chișinău, de unde eram noi de felul nostru, era prea departe. Biata mama era „topor de oase”, făcea toată trebăluiala în marea gospodărie a lui „frac-su” care era mereu nemulțumit de ea, mai ales după șopoteala „prietenească” a țaței Dumitra, care mereu îi găsea nod în papură: „Ie-tă-te soru-ta asta, o să ne aducă în
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
la vedere cu diverse instituții europene și interne. Totul girat de Unchiul Sam. Strong, frate, strong! Merde! A procedat la fel ca și altădată, apelând, fară niciun scrupul, la argații din aparatul de partid, servicii secrete și la cozile de topor din Justiție. Cu CV de javră! Mulți, pușcăriabili! Problema, însă, a rămas pe rol. Cei 7.4 milioane de NIMENI sunt împotriva sa. Poate unii se vor lăsa păcăliți în continuare. Mulți s-au lămurit, definitiv, cu ce javră au
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
meu o crimă pe care n-o știe nimeni, eu l-am omorât pe Baltazar când veneam în iarna aceea de la Siliște, eram notar în acel sat și mi-a ieșit Baltazar înainte într-o iarnă aspră și a ridicat toporul asupra mea, zicându-mi să-i las iubita în pace și eu atunci am sărit din șaretă drept în capul lui , i-am luat toporul din mână și i l-am înfipt în moalele capului...L-au găsit după o
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
acel sat și mi-a ieșit Baltazar înainte într-o iarnă aspră și a ridicat toporul asupra mea, zicându-mi să-i las iubita în pace și eu atunci am sărit din șaretă drept în capul lui , i-am luat toporul din mână și i l-am înfipt în moalele capului...L-au găsit după o săptămână mâncat de lupi...E pedeapsă de la Dumnezeu ca eu să pătimesc aici în Ierusalim ultimele clipe ale vieții...Și tot pedeapsă de la Dumnezeu este
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Se moare în mers sau zăcând vlăguit, Se moare-așteptând pentru ultimul duh, Se moare latent ori se moare subit, Se moare-n pădure cum arborii mor, Se moare de verde, se moare de drujbă, Se moare de joagăr și de topor, Se moare-n altar în biserici la slujbă... Se moare pe mirști, pe câmpul pustiu, Se moare sub ape veind în puhoi, Se moare-n pământ curgând cenușiu, Se moare-n mizerii și munți de gunoi, Se moare-n petrol
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Se_moare_cu_tara_poem_man_romeo_tarhon_1381911709.html [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
când boi înlocuiam la jug pe roată frânt m-am dăruit în opinci cu cușmă-n cap am spus că neamul meu nu mai îndură prea multă nedreptate de ce atâta ură iartă-mă Doamne că am folosit coasă furci și topoare în care am pus iubirea mea atuncea pentru țara și am lovit dușmanii ei pe mine m-au linșat pe tron de fier încins m-au aruncat sufletul meu neatins alb și curat a rămas la Tine îl aduc al
ROMÂN MĂ SIMT ÎN DRUMUL MEU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roman_ma_simt_in_drumul_meu_gheorghe_serbanescu_1385355419.html [Corola-blog/BlogPost/347259_a_348588]
-
la distrugerea treptată dar sigură a Țării mele. Dar nu, de fapt nu asistă ei chiar așa de nepăsători pentru că, dacă nu fac parte dintre cei mituiți ca să îi sprijine pe infractori asumându-și astfel determinantul rol de cozi ale topoarelor jefuitorilor, pur și simplu stau pe margine - dar la umbră odihnitoare - și clevetesc prostește despre cei puțini dintre ei care, în limita posibilităților reduse de care dispun se mai opun atâta cât reușesc pentru a pune astfel stavilă distrugerii Țării
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
la Măra. Niță, cu clupa de cubat buștenii, ales de burjuii Costică Teodorescu și Ilie Băjan c-avea, se lăuda el, când puneau de-o „acioală”, mai multă „glagorie”... Asta, în timp ce Panacoadă lustruia cu „bătăi și bășici” la mâini coada toporului, cârligul și țapina, că era mai vânjos și mai tânăr, cu mai mult spor la treburi practice i se spunea. Aista se supăra oleac' însă nu cine știe ce, mai mult îl întărâta muierea și de aici bosumfleala necurmată și rivalitatea. Chiar dacă
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
măceșuri de viscol însetat ca un sânge, mă vindeai pe-o uitare unui bulb de pământ. Nu credeam că iubirea e frumosul ce doare! șei de toamne strivind pe sub nori de cocori, dor tăiat de pelin curs în vin de topoare, mă vindeai pe-o uitare unui scrum ars de zori. Nu credeam că iubirea se preschimbă în rană! limbi de foc răsucind pe sub piei de urlări, un răgaz prins în scripet atârnând roua-n geană, mă vindeai pe-o uitare
MĂ VINDEAI PE-O UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465453722.html [Corola-blog/BlogPost/379334_a_380663]
-
în poala stăpânei lui să fie mângăiat, văcuța aceea drăgălașă care își pune grumazul pe umărul stăpănului, peștele care sărută gurița unui bebeluș, sau cioara care strange gunoiul aruncat de oameni..... Copacul credeți că nu simte durerea când dai cu toporul în el, când îi rupi crengile și i le bagi pe foc Apa nu știe să înghețe când frigul o strânge în cleștele gerului ? Tot ea însă știe că în primăvară iarăși va curge din munți, peste văi și câmpii
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
gură și cu doi ochi verde smarald se întoarce amenințător. Accelerezi și inventezi o dreaptă. Frânezi brusc în spatele unui camion oprit pe banda a doua pe avarii. De la volan se dă jos o creatură jumătate curier, jumătate caracatiță, care agită topoare, macete și sulițe din toate tentaculele. Dai înapoi și demarezi în trombă, evitând în ultima secundă un cuțit aruncat cu talent, care se înfige în bancheta din spate. Ce e asta? Am ratat oare știrile? De undeva din stânga, de peste trei
Când te urci la volan încetezi să mai fii om by https://republica.ro/cand-te-urci-la-volan-incetezi-sa-mai-fii-om [Corola-blog/BlogPost/338023_a_339352]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SPERANȚE DEȘARTE Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trezirea noastră ca popor E un proces ambulatoriu, Că multe cozi azi de topor Prezente-s la auditoriu... E un proces ambulatoriu, Tratarea în slogan politic, Prezente-s la auditoriu Minciuni cu efect paralitic... Tratarea în slogan politic Dorește a prosti poporul, Minciuni cu efect paralitic Umplut-au ful televizorul... Dorește a prosti poporul
SPERANŢE DEŞARTE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1448914898.html [Corola-blog/BlogPost/383213_a_384542]