46 matches
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Carusel Dantelărie albă - salbe și tăceri În dimineți scăldate în auriul soare, Cu pomi visând în strălucirea orbitoare, Transfigurați de fulgurantele poveri. Prin zile lungi, toropitoare, nesfârșite, Când curge lent un cer topit ori cântă ploaie, Iar umbra deasă se ascunde prin zăvoaie, Sunt lanuri coapte, din senin tălăzuite. Vin ceruri nalte și buchet de tămâioasă, Și ploi de stele - speculații, diademe, Cu oscilări de constelații
CARUSEL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carusel_george_nicolae_podisor_1326265236.html [Corola-blog/BlogPost/361926_a_363255]
-
casa de la malul mării. De aceea, în nopțile cu lună, când nimic nu le mai poate ostoi dorul după depărtări, Diana îl aduce cu ea pe zeul Pan. El le cântă leilor despre ierburile înalte ale savanei, despre căldura ei toropitoare, despre întinderile-i nesfârșite. Iar ei îl ascultă și astfel, își uită mâhnirea. Apoi, zeul se întoarce în lumea sa și duce cu el, peste întinsul albastru, suspinul celor patru lei de piatră. În liniștea care se lasă, doar marea
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1464095649.html [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
îndepărtate zone ale lumii. Poposind chiar și pentru puțin timp în complexul reginei Maria de la Balcic ai impresia că ai călătorit oriunde în lume făcând economie de bani și de timp, că ai scăpat de oboseala drumului și de căldurile toropitoare ale deșertului. Așa cum am mai afirmat, domeniul de la Balcic este în primul rând o împărăție a vegetalului în care coexistă plante, arbori și arbuști cu nume ce amintesc de India, de Arizona, de America, de Europa, de Mediterana, de Asia
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
de mâine neatinsul meu * simt oboseala până sub unghii ca pe un ciob ascuns între pleoape ca pe un măcel, că pe o neiertare simt oboseala până în miezul nimii ca o cătușă de foc lipită de os ca un diluviu toropitor și nervos ca o avenă în care mă prăbușesc delirând fără speranța unei gene lipite de alta somnul - un lux pe care nu mi-l mai pot permite - a devenit amrfa de contrabandă mă sprijin de propria mea umbră ca
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/claudia_priefer_1410500908.html [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bolți cu stele Pădurea pune strunelor surdină Și murmură egal ropotitoare Prin munți neobositele izvoare - Ca un prelung ecou de violină. În pace de amurg toropitoare, Doar crengi arar în legănare lină Îngână vorbe fără șir, suspină, Trezite de o boare trecătoare. Un val se lasă și lumina scade: E oglindirea serilor trecute, Iar muntele înalță colonade. Când liniștea coboară în volute, Să mergem prin bizarele
BOLŢI CU STELE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Bolti_cu_stele.html [Corola-blog/BlogPost/351098_a_352427]
-
crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de poetul Claudiu Șimonați care ne-a vorbit pe scurt despre acest oraș care mai demult s-a numit Orășteiu, localitate care la 1224 se afla într-un proces de dezvoltare și unde la 1582 se
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_clujeni_pe_urmele_lui_ioan_budai_deleanu_0.html [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
Eveniment > Actualitate > SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Este plină România de mitici care se luptă pentru putere chiar în aceste momente. În vară, căldura, ca o toropitoare viplă, a lovit nu numai punctele cardinale, coada ei atingând și lumea politicii. Trebuie să rămânem treji și la propriu și la figurat. Chiar dacă pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii. Ridic privirea, pe bolta cerească
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414685183.html [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
Michael Jackson, aproape de un lac natural superb și cu priveliști de vis, din al căror peisaj de nababi făceau parte și superbele vile californiene să nu fim lăsați să ieșim din mașină pentru a face un popas pasager după căldura toropitoare care “înscruma” totul, fiind atenționați să părăsim locul fără a face vreun comentariu. Și “strict interzis” pozatul! Ne-am gândit că în România un asemenea afront n-ar fi putut fi trecut ușor cu vederea, indiferent cine ar fi fost
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de poetul Claudiu Șimonați care ne-a vorbit pe scurt despre acest oraș care mai demult s-a numit Orășteiu, localitate care la 1224 se afla într-un proces de dezvoltare și unde la 1582 se
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_clujeni_pe_urmele_lui_ioan_budai_deleanu.html [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
a ajutat Dumnezeu și am reușit să decolăm. Obosiți, transpirați și purtând pe buze zâmbetul acela fericit-epuizat, pe care-l au femeile care tocmai au născut, zăceam cu toții, prăbușiți în scaune. Lumina scăzuse în intensitate, se mai auzea doar zumzetul toropitor al motoarelor și un bulibașă, care vorbea FOARTE TARE. O atmosferă plăcută, așadar, care te îmbia la picoteală și somn... Doar niște acorduri de manele mai lipseau și, sincer, nu ne-am dat seama cât tânjiserăm după ele decât după ce
Zbor deasupra Europei, într-un cuib de români by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21001_a_22326]
-
doamnei Voitinovici, mătușa Otiliei, aflat pe strada Preoteselor nr. 18. Coboară repede ca să ia tramvaiul în sens invers și, după o perioadă de așteptare zadarnică, se duce la umbră și apoi începe să meargă pe jos pentru a evita căldura toropitoare. În stația următoare este atras hipnotic de mirosul amărui al frunzelor de nuc și de nefireasca răcoare ce venea din grădina unei case înalte ce aparținea unor țigănci, pe lângă care trecuse mulți ani fără să o ia în seamă. Căutând
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
E. Lawrence (1888-1935), un ofițer britanic devenit celebru mai ales pentru rolul jucat în revolta arabilor din 1916-1918 și cunoscut ca „Lawrence al Arabiei”. Personajul este menționat de mai multe ori în această nuvelă de profesorul Gavrilescu care compară căldura toropitoare din București cu cea descrisă de colonelul Lawrence în cartea sa: "„Arșița aceea teribilă a Arabiei l-a lovit ca o sabie. L-a lovit în creștet ca o sabie, amuțindu-l”". Apariția cărții a fost semnalată de Mircea Eliade
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
sarcofag de aur și o construcție grandioasă, menită să-l adăpostească pe eroul zeificat care unise lumea, au fost construite cu acest prilej. Potrivit lui Diodorus Siculus, trupul a fost îmbălsămat și cufundat în miere, pentru a scăpa neatins de căldurile toropitoare ale deșertului și, după o călătorie de doi ani, convoiul funerar a sosit în sfârșit în Egipt. În fruntea convoiului se afla fratele nevolnic la minte al lui Alexandru, Filip Arhideus, pe care generalii macedoneni îl aleseseră succesor la tron
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
partidă l-ar fi bătut pe Alberto Eliani doar pentru a-i lua pieptenele din buzunarul de la șorț pentru a se pieptăna; el susține că de fapt și-a folosit mâna pentru a-și șterge sprâncenele transpirate din cauza soarelui italian toropitor. Această legendă l-a urmat de-a lungul vieții, spectatori fiind convinși că au fost martori la o asemenea scenă. Spre sfârșitul acelui an a jucat într-un amical fără goluri cu Danemarca, într-o victorie cu 6-2 în fața Irlandei
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]
-
ca termometrul să atingă o asemenea temperatură. Atunci, oamenii se ascund pe terase sub umbrele albastre, beau cola și bere și stau de vorbă, își fac cu ochiul, se uită sub fustele femeilor. Povestea chiar începe într-o asemenea zi toropitoare, în piața Buzești. La McDonalds-ul de vizavi de clinica Polizu, băieți și fete și femei și bărbați stăteau sub numitele umbreluțe, roșii în acest caz, și se delectau cu un hamburger, un Sprite. Printre ei era și mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu penele fâlfâinde, de nea, ca ale unei colonii arctice de goelanzi, paznici impunători ai ouălor din cuiburi, se materializase proteguitoare, pe circumferința grupului lor împresurat! Aromele fruste, ca de dafin, de aloe și de smirnă, laolaltă cu bătaia metronomică toropitoare a lanurilor de trestii, în deltă, bătaia zecilor de perechi de aripi de zăpadă, îi induc Poetului un șoc ușor, ca un leșin plăcut. Trece o clipă..., trec două..., trei..., patru..., cinci și vertijul terorii întunecate contenește! Iluminatul public nocturn
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
încolo și înapoi. Ora 9½ retragere cu torțe, cu toate fanfarele. Ora 11 în pat. Duminică, 5/17 iunie. Rusaliile românești. Căldură tropicală, vânt. Ora 8 dejunat. Ora 10 plecat cu trăsura la Mitropolie, slujbă religioasă până la ora 11½, căldură toropitoare, de față toate autoritățile. Ora 12 dejunat. Carp a venit de la Viena. Ora 1 vizitat încă biserica Sf. Nicolae a lui Ștefan, acolo Te Deum și procesiune pe jos, cu tot clerul, la statuie, unde se află 20.000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a construit Eforia. Ne întâmpină D. Ghica. Acolo până la ora 7. Mers cu trăsura prin oraș, până la Cotroceni. Enorm de cald, praf. Luni, 19/31 mai Secetă enormă, nu plouă deloc în toată țara, recolta pare să fie compromisă. Arșiță toropitoare. Ora 11½ Stolojan, apoi scris. După-amiaza audiențe de la 1½ la 4½. Kretzulescu la mine, va prezenta în curând la Petersburg scrisoarea de rechemare. Candiano, care se va reîntoarce la mine. Seara scris. Aer apăsător, fulgeră, însă curând se face iarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dispăruse; acum își fixau întâlnire cu diverse fete, cel mai adesea ratau, nu ajungeau să le sărute, dar să se țină după fete constituia principala lor preocupare. Chiar și acum tot asta făceau. Era o după-amiază de vară senină și toropitor de toridă. Nici țipenie pe străzi. Doar ei doi, îi vedeam cum abia înaintează, parcă târându-se sleiți, ca două umbre, ca doi melci. Puseseră la cale o partidă de fotbal, dar tocmai o abandonaseră repede, învinși de arșiță. Gașca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în sfârșit, Zogru, însă Achile nu-l auzea. Era nevoie de cineva în carne și oase ca să intre în conversație. Pe fereastra dormitorului se vedea o femeie ieșită să ia apă de la țâșnitoarea din curte. În rest, era pustiu și toropitor, ca-ntr-o după-amiază de iulie. Au stat așa și s-au uitat unul la altul, până când Vencica a bătut la ușa din față. Achile și-a pus reflex prosopul pe cap și i-a strigat să intre, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
îndoindu-se, căzu 175 Din cer în cer, prin toate ochiurile sale, schimbînd Vîrtejurile, Si punînd fiecare Centru-n loc greșit; lihnita pofta și dorința începură S-adune fructul arborelui Tainic, pînă ce Urizen, Șezînd în templu-i, furios, simți toropitoarea amorțire, El însuși încîlcit în propria să mreaja, în suferință, pofta, remușcare. 180 Enitharmon teșea înlăcrimata, cîntînd viersuri de Jale Și-ndurătoare mîngîiere în vreme ce-n suspin sufla nainte spectrele pe vînt Și trupuri le teșea, dîndu-le nume; fiii și fiicele-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ea cu trufie la Urizen se duse; prințul Luminii privi Dezvăluită-n față cerului tainica să sfințenie. 410 Beznă și tristețe acoperit-au toată carnea. Vecia fost-a-ntunecată. Urizen șezînd în pînza-i de religie înșelătoare simțit-a moartea femeiasca, toropitoare amorțire, cum niciodată Înainte nu se mai năpustise-asupra strălucitorului chip omenesc; își simți porii Sorbind mortală tristă amăgire; orori ale Eternei Morți 415 Prin el străfulgerară. Urizen șezu încremenit pe stîncă să. Uitînd de Legile-i, fiindu-i milă, el
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
greu de suportat. Fiecare călător își poartă povestea „Căldură mare, mon cher”, îi spune Cornelia prietenei sale, Jeni. Sunt vecine, iar astăzi se întorc împreună de la serviciu. Cele două se prind atât de repede în discuție, încât uită de căldura toropitoare din vagon. Cornelia scoate din geantă o mapă, bine împăturită. „Vreau să le văd pe toate”, îi spune Jeni nerăbdătoare. O casă impunătoare, o grădină imensă plină de arbuști, mobiler clasic, toate capturate în câteva fotografii reușite. Acesta era trecutul
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
de noi. Deodată, nu ne mai vine să râdem. Să vedem însă o scenă cu Protagonistul intrat la apă: "26 iunie (2005). Azi se încheie șederea mea la Ipotești. Mi-am încărcat mașina cu bagaje și, în parcare, sub soarele toropitor, îmi iau rămas-bun de la încântătoarele actrițe și de la afurisiții de bărbați care se prefac că regretă plecarea mea. Pe ele le sărut sincer, pe ei - doar din politețe. Apoi le sărut din nou pe ele și, cu un gest energic
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
îndurat soarta și l-a chemat din această vale a plîngerii". Ce a rămas, nemistuit din cadavru, e sortit corbilor, care așteaptă posaci sfîrșitul ceremoniei. Cenușă e dăruita Gangelui sfînt. De la Benares se îndreaptă spre India Centrală, pe aceeași căldură toropitoare. Aici la Molo, din apropierea Altahabadului, orașul e blocat de patru milioane de pelerini veniți să asiste la procesiunea celor cincizeci de mii de sfinți, de eremiți, de călugărițe, toți îndreptîndu-se, în convoi, spre malurile aceluiași Gange, goi, cum prescrie obiceiul
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]