134 matches
-
să să domesticim animale mai proaste că noi, pe care să le folosim fără prea multa imaginație. Pisicile au continuat să toarcă în timp ce noi ne-am apucat de facut unelte și unelte de creat unele. Nu s-au oprit din tors nici macar când am inventat motorul cu aburi, pentru ca, desi lor nu le folosea la nimic, noua ne mai dădea cât de cât o ocupație. În tot timpul ăsta, ele au continuat să trăiască pe langă așezările noastre, iar noi le-
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
ajuns la nod/ Pereții cîntau Ave/ Lemnul își adîncea gropile-epave/ ceața întărea părerile/ lumina își trimitea galerele/ Treceau prin somnul meu/ cu lopeți de săpat, aplaudînd mereu// Privirea-mi spăla inorogi/ Măști la care să te rogi/ erau arse/ fumuri toarse" (Existență în somn prin miriști orbitoare). O "filosofie" a decrepitudinii universale ne duce gîndul și la un Bacovia speculativ, locvace, care-și discursivizează densele nuclee sumbre: Cînd noaptea rănile se deschid și curg/ În leagănul pruncilor grotesc/ Și stelele fluieră
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
sumă de amănunte care ar putea s-o țină ocupată și câteva ceasuri. În sfârșit, sunt întâmplări mici și bucuroase care țes cu entuziasm viața spumoasă din sângele unei femei care freacă podelele. Căci ce mână lipsită de viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma pe câmpul de foc al hârtiei de scris, fără întâmplările astea petrecute în dimineața cețoasă de aprilie, sub salcia din spatele bisericii
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
deturnări, răsturnări, îndreptări, cu atât termenul a scăpat de sub control, s-a fofilat tot mai subtil, uneori ofilindu-se aidoma unei plante plăpînde, alteori crescînd ca o buruiană viguroasă. Dacă în literatură și artele plastice postmodernismul a fost frecvent scărmănat, tors, împletit și despletit, în muzică puțini au fost cei ce s-au încumetat să-i recolteze probe întru determinarea vitezei ori a concentrației de colesterol, lipide sau glucide. Printre acei puțini, un nume, sunt convins, va fi de referință: Valentina
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
de multe ori să o ajut. Așa am furat și meseria de la tata. Daracul ăsta este viața mea. Daracul m-a ajutat să mă realizez în viață și fără el nu aș putea trăi”. Marele declin Activitatea de dărăcit și tors lână pentru populație a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale care au dus la o asemenea situație: desființarea DCA-urilor și importul de lână. Inexplicabil pentru Adrian este faptul că, în timpul guvernării Roman, statul a decis un
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
și am scos un pachet în care mai erau două țigări. Știu că o să vi se pară ciudat, dar am țigări, deși nu sunt fumător, am spus. Ai văzut, șefu’, că ai? I-am întins pachetul, dar s-a în tors imediat cu umărul drept înspre mine și am înțeles că nu doar stânga îi lipsea. (Nu avea cu ce să apuce ceea ce eu nu aveam și îi întindeam.) Le bagi mata aici, mi-a spus, și și-a scos piep
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu unul oarecare, iar ascultîndu-l se vedea pe obrazul său cum îl cuprindea spaima. De ce se poate teme un om care este obișnuit cu apropierea morții, care are curajul să-și țină viața în degetele sale ca pe un fir tors? "Excelență, îndrăzni să-i șoptească, s-ar putea ca Italianul să fie mai mult actor decît aviator, e prea plin de farmec, ce credeți?" Nu era chiar o prostie ce spunea. Tot împărțindu-și atenția de la unul la altul, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se întâlnește în cabinetul sanitar ca să exerseze masajul cardiac pe manechinul din dotare. Lucrează perechi, directoarea agenției pompează pieptul, celălalt îngenuchează, prinde manechinul de nas și-i suflă aer în gură. Manechinul e un model Betty Suflătoarea, doar cap si tors. Fără brațe sau picioare. Cu buze albastre de cauciuc. Cu ochii de plastic turnat, privind fix. Ochi verzi. Și totuși, cei care le produc, oricine-or fi, i-au lipit gene lungi. I-au lipit o perucă glamour, de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
planuri imediate are? Z s-a Încruntat Încă puțin și a dat din cap. Nu. Îmi pare rău. Cu-adevărat trebuie să mă duc. Mă gră besc foarte tare. La revedere! A făcut câțiva pași repezi și s-a În tors iarăși. și, ca să știți, a adăugat ea, Din și cu mine n-am Între ținut niciodată astfel de legătură. Eu n am timp de amoruri prostești. — Ești tânără, a zis Margaret. Toți tinerii au timp pentru amoruri prostești. Eu nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe de-a-ntregul. La 4 dimineața pânza păianjenului se țesea în urzeală de lună plină. Noaptea se refugia prin ungherele târgului. Umbrele se ascundeau sub tencuiala zidurilor. Cântecul cucuvăilor a pustiu chema pustiul în leagăn. Păianjenul țesea în inimă firul tors precum o șuviță de întuneric. Sub grindă, la 4 dimineața, sângele lega noduri. Spălătorul, la capătul holului. Frig. Apa, cristale ascuțite, lichide, mușcau epiderma violacee. Frig. Pe jos, mozaicul îmbibat cu urină și clăbuci de săpun "Cheia". Câteva pete roșiatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
plopul tremurător, care dăunează fagului prin acțiune mecanică (îi biciuiesc vârful). În pădurile cu funcții de protecție, predominant sociale, unele exemplare de mesteacăn se mențin pentru interes peisagistic. Prin degajări, se extrag și exemplare de fag înfurcite, rănite, cu fibra torsă, precum și cele cu tendință de lăbărțare a coroanei. Se vor extrage exemplarele cu răni produse puieților în timpul exploatărilor. Se vor promova formele genetic superioare (arbori cu ramurile dispuse orizontal, subțiri, cu scoarța netedă ș.a.). În tipurile de pădure
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
să producă lemn pentru furnire estetice și tehnice în proporție ridicată. În fiecare tip de stațiune vor fi identificate formele genetice cele mai potrivite acestui țel de producție și vor fi treptat eliminate formele genetice care produc lemn cu fibră torsă, cele cu elegaj natural slab etc. Răriturile încep de timpuriu, la 25 - 30 ani, fiind de intensitate moderată și forte și se vor aplica la intervale de 6 – 10 ani. Intensitatea răriturilor va crește treptat, acestea fiind la început mai
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
coloane sculptate. În scenă, două jețuri mari și bogate [...]. Pe pereți, panoplii de arme, pe lespezi covoare." „Actul al IV-lea: Odaia lui Vodă. La stînga, patul domnesc ridicat cu o treaptă, cu uranisc[„baldachin"] purtat de coloane de lemn toarse, și perdele mari coborîte pînă pe lespezi. La piciorul uraniscului, flamura basarabească albastră; în mijlocul ei, pe fund roșu, trei capete de arabi privind către stînga. Păreții sunt pardosiți cu pardoseală de stejar vechi, lustruit. Deasupra, covoare. Tavanul, cu grinzi vedețe
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
domestică la una cosmică. Perspectiva se lărgește pe neașteptate, până la a cuprinde vastitatea spațiului celest. Atmosfera este una de măreție calmă: "Vâslește Stea Polară-n slavă,/ În luntrea unui veac întors,/ Strălucitoare-n foc de lavă/ Arzând apus din fire tors." (Li Tai Pe). Dând dovadă de curaj artistic, poeta își imaginează la un moment dat un hoola-ho pcosmic: femeia face să se învârtă în jurul ei, prin mișcări ale șoldurilor, nu cercul care devenise o obsesie pentru americancele anilor '60, ci
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VÂNTUL CÂNTĂ, INIMA AUDE... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului vântul cântă și se-avântă când îl vede iarba verde iară doru-a tors fuiorul de lumină în grădină inima de la izvoare apă bea și nu mai moare doru-i după cântătoare care se răsfață-n soare printre mugurașii verzi spune-mi inimă, te pierzi? *** Ciclul "Vântul" Volumul "Pasteluri" Referință Bibliografică: vântul cântă, inima aude
VÂNTUL CÂNTĂ, INIMA AUDE... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384534_a_385863]
-
de Paști se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
o va face incapabilă de lucru tot anul; morții vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbătă dinainte de Rusalii; - în credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepă. Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim: - se fac focuri în curtea casei, pentru că morții să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoara, dacă vreți să fie și ei luminați pe
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui și a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în grădină, smulsă cu tot cu rădăcină, făcut mănunchiuri, pusă la uscat, bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat, melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în suveică. Până la instalarea completă a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o altă serie de operațiuni, așezarea firelor de urzeală care treceau prin spat (instrument făcut de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nuntă. O descriere sumară a portului luncașilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat în memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește: „îmbrăcămintea era toată și la toți făcută în casă din cânepă, lână și bumbac, toarsă, țesută și cusută cu mâna, pe măsura fiecăruia; în cap căciulă de miel, în picioare purtau opinci din piele de porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Că tu peste destin nu ai nici o putere... Că toate curg după o rânduială: În oase-i sănătate, și-n inimă... e boală. Pe linii paralele să meargă astea două Nu pot; că uneia - vieții - chiar dacă-i tot plouă, Firul tors și tras din pântecul de mamă Se rupe. Apa din piatră curge; e pentru toți o mană! Și ea tot șlefuiește în albia-i prundișul... Pe când apa din mine filtrează învelișul Și, cu timpul ajung să fiu asanat, Iar, în
UN ALBUM DE SUFLET ȘI UN FEL DE... APĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363366_a_364695]
-
trăirea absolută a realității transcedentale: „Fără durere, fără bucurie, Eu caut în natură pretutindeni ideile.” Sau: „Eu sunt dintre acei Cu ochii halucinați și mistuiți lăuntric, Cu sufletul mărit Căci am văzut idei.” Unele imagini din poezii sunt barbiliene: „Fuiorul tors al creației mi-e povară, Și de mă apără, mă și măsoară.” În „Ceasul dintâi” e imaginea haosului original, feerie cosmică pierdută prin oraganizarea unei lumi a suferinței umane: „De nu m-ar fi chemat pe cruce-aș fi rămas
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe de alb, crem, maro, catrință țesută în stative, din fir obținut din păr de oaie, tors foarte fin, pe fond negru cu modele tradiționale geometrice, diferite de la un costum la altul, cu fir galben, portocaliu, negru, bundița din pielicele de oaie, cu blăniță de dihor, cu modele geometrice cusute iarhăr (pe pielea albă de oaie prelucrată
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
la oamenii care știau de glumă, intrau în grajd mutau vaca de la iesle, luau carul și îl urcau pe acoperișul șoprului (șopronului) sau îl mutau în curtea altui vecin, luau porțile de la gard, femeile luau de-acasă ghemul cu lână toarsă și spuneau că l-au lucrat în șezătoare. Un bărbat mai tânăr care nu mai fusese în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]